Connect with us

ACTUALITATE

Fermierii mai pot depune doar marţi cererile de despăgubiri pentru secetă

Publicat



Fermierii mai pot depune doar marţi, 15 septembrie, cererile de solicitare a ajutorului de stat pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, a anunţat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat poate fi descărcat de pe site-ul APIA.

Cererile se depun la centrele judeţene/locale ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia a fost depusă cererea unică de plată în Campania 2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate, poate fi transmisă la centrele judeţene/locale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail.

Beneficiarii sunt producătorii agricoli persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, precum şi producătorii agricoli persoane juridice, cu excepţia grupurilor de producători.

Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înfiinţat în toamna anului 2019 următoarele culturi: grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiţă.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate; suprafaţa calamitată să reprezinte peste 30% din suprafaţa totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate şi să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu cerere unică de plată 2020;

De asemenea, fermierii nu trebuie să se afle în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Totodată, suprafaţa pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăşi suprafaţa culturii declarate în cererea unică de plată 2020.

La începutul lunii septembrie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunţa că fermierii pot depune cererile de despăgubiri pentru secetă până la 15 septembrie, adăugând că banii vor începe să le intre în conturi trei zile mai târziu.

“Primul pachet de scheme, care este din bugetul naţional, are termen de depunere 15 septembrie – pentru secetă, respectiv 29 septembrie – pentru celelalte scheme din sectorul zootehnic. În momentul în care expiră data de depunere, în 2-3 zile putem începe să dăm banii. Aceste plăţi sunt făcute prin APIA şi posibilitatea ca aceste plăţi să ajungă la ei este mult mai mare. Doar pentru apicultori facem plăţile prin direcţiile agricole judeţene. În rest, toate plăţile le vom face prin APIA. În momentul în care se finalizează înscrierile, acestea se centralizează, se fac câteva verificări, iar, după trei zile, banii vor începe să intre în conturile fermierilor”, a arătat ministrul.

Guvernul a aprobat, pe 24 august, o ordonanţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de secetă.

“A fost adoptată ordonanţa pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de efectele secetei. Vorbim despre o schemă de ajutor de stat cu un buget de 850 de milioane de lei pentru un număr de aproximativ 34.400 de fermieri şi o suprafaţă afectată de aproximativ 1,6 milioane de hectare. Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul aceste scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafeţele afectate de secetă”, anunţa la acel moment şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Simona Halep s-a calificat în turul al doilea la Roland Garros chiar de ziua ei

Publicat

halep

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, s-a calificat în runda a doua a turneului de la Roland Garros, după ce a învins-o pe spaniola Sara Sorribes Tormo cu 6-4, 6-0, duminică, în ziua în care împlineşte 29 de ani.

Halep, campioana din 2018 şi principala favorită anul acesta, s-a impus după o oră şi 22 de minute.

Românca a început mai greu şi a fost condusă cu 3-1 şi 4-2 în primul set, până şi-a găsit ritmul de joc. Halep a dominat apoi jocul şi a reuşit patru ghemuri consecutive, câştigând primul act cu 6-4. În setul secund, Simona Halep a controlat jocul de la un capăt la altul şi s-a impus cu 6-0.

Halep a reuşit un as în acest meci, iar Sorribes Tormo (23 ani, 70 WTA) a comis două duble greşeli. Simona Halep a avut 23 de mingi direct câştigătoare şi 23 de erori neforţate, în timp ce iberica a adunat 10 winners şi 16 erori neprovocate.

Halep şi-a asigurat un cec de 84.000 de euro şi 70 de puncte WTA. În turul secund, Halep o va înfrunta pe câştigătoarea dintre românca Irina Begu şi elveţianca Jil Teichmann, meci care va avea loc tot duminică. Simona s-a oprit în sferturi la ediţia de anul trecut a turneului parizian.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Votul valabil exprimat şi votul nul: Unde se aplică ştampila pe buletin. Votul multiplu – procedură specială

Publicat

vot

Cetăţenii care se vor prezenta la vot duminică trebuie să aplice ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pentru care îşi exprimă opţiunea.

Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General.

Alegătorul trebuie să fie atent în momentul în care aplică ştampila pe buletinul de vot, pentru că există riscul ca votul său să fie declarat nul.

Votul nul

*** Sunt considerate voturi valabil exprimate buletinele de vot găsite în urne pe care opţiunile alegătorilor au fost exprimate în oricare dintre următoarele modalităţi: ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui singur patrulater; ştampila cu menţiunea “Votat” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

*** Sunt considerate voturi nule următoarele buletine de vot găsite în urne: buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; buletinul de vot care are alt model decât cel legal; buletinul pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea ”Votat” care are alt model decât cel legal aprobat; buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ”Votat”; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate/ anulate de alegător; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor şi nu atinge niciun patrulater; buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” atinge două sau mai multe patrulatere.

*** După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

*** Votul multiplu este atunci când o persoană votează de două sau mai multe ori în aceeaşi zi; persoana în cazul căreia SIMPV semnalează că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot duminică poate să voteze doar dacă semnează un proces verbal.

Biroul Electoral Central a stabilit procedura care va fi urmată la alegerile locale în cazul în care Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va semnala că o persoană a mai votat o dată în aceeaşi zi.

Potrivit BEC, în cazul în care, urmare a introducerii codului numeric personal al unui alegător în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, acesta semnalează faptul că persoana care s-a prezentat la urne şi-a mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare mai întâi va aduce la cunoştinţa alegătorului că SIMPV a semnalat că şi-a mai exercitat o dată dreptul de vot la aceste alegeri şi că fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot prevăzută de art. 387 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei va contacta telefonic, prin intermediul terminalului pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale, iar convorbirea va fi înregistrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate infirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite exercitarea dreptului de vot. Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate confirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite să voteze numai după ce acesta va completa şi semna împreună cu preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi operatorul de calculator un proces verbal.

Alegătorul va preciza, în document, că, deşi i s-a adus la cunoştinţă că SIMPV a semnalat că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi că fapta de a vota de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, solicită în continuare exercitarea dreptului de vot.

Verificări în cazul folosirii urnei mobile, pentru evitarea votului multiplu

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care s-a deplasat la locul unde se află alegătorul netransportabil, pe baza semnăturilor în extrasul de pe lista electorală.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alegeri Locale 2020: Prezenţa la urne: Până la ora 10,00 au votat 7,64 % dintre alegători

Publicat

vot

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 10,00, de 7,64 %, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, prezenţa la urne a fost de 3,59% şi în rural de 4,05%.

Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 6,06 % dintre alegători.

În sectorul 1 au votat 7,15 % din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în sectorul 2 – 6,34 %, în sectorul 3 – 5,01%, în sectorul 4 – 6,14 %, în sectorul 5 – 5,91% şi în sectorul 6 – 6,54%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 10,00 a fost de 7,93%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bolnavii de Covid care cer urna mobilă trebuie să prezinte documente ce confirmă diagnosticul

Publicat

Persoanele care solicită să voteze la alegerile locale de duminică prin intermediul urnei mobile, invocând faptul că sunt confirmate cu noul coronavirus, trebuie să prezinte pe lângă cerere şi un document din care să rezulte diagnosticul, a informat, sâmbătă, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

„Autoritatea Electorală Permanentă informează că, potrivit răspunsului furnizat de Ministerul Sănătăţii ca urmare a solicitării AEP, actele medicale care trebuie să însoţească cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile locale sunt următoarele: pentru persoanele cu diverse boli sau grade de invaliditate altele decât COVID-19 sunt necesare copii după documente medicale justificative (aceleaşi documente care au fost prezentate şi la scrutinele anterioare)”, se precizează într-un comunicat al AEP transmis AGERPRES.

În cazul persoanelor confirmate cu COVID-19, izolate la domiciliu sau într-o altă locaţie declarată, AEP menţionează că este necesară o copie după unul din următoarele documente: biletul de externare din unitatea sanitară, care confirmă diagnosticul şi indicaţia de izolare, decizia de izolare emisă de Direcţia de Sănătate Publică sau rezultatul pozitiv al testării COVID-19 RT-PCR, efectuată în ultimele 14 zile.

„Pentru persoanele aflate în carantină la domiciliu sau carantină instituţionalizată, impusă atât pentru cetăţenii care intră pe teritoriul României din zonele cu transmitere comunitară extinsă afectate de COVID-19, cât şi pentru contacţii persoanelor infectate, este necesară copia deciziei de carantină emisă de Direcţia de Sănătate Publică”, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate