EVENIMENT
Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-şi vând produsele
Fermierii români avertizează că vor intra în faliment dacă nu-și vând produsele. Suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporționată”.
Federaţia Naţională PRO AGRO, LAPAR şi UNCSV, în numele fermierilor şi cooperativelor din România, readuce în atenţia autorităţilor dificultăţile majore prin care trece sectorul agricol în contexul prelungirii conflictului armat din Ucraina.
În calitatea sa de stat cu graniţă comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiţionat pentru refugiaţii ucrainieni şi a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană şi către destinaţii terţe.
Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relaţia cu agricultorii ucrainieni şi au înţeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia.
Adoptarea de către Consiliu a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerţului, precum şi alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecinţe colaterale negative, care au afectat direct activitatea şi stabilitatea financiară a fermierilor români, determinându-le pierderi contabile, situaţii financiare deteriorate, constituiri de TVA şi impozit pe diferenţele negative şi suportarea costurilor generate de aceste situaţii. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de fermieri.
România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene.
Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puţin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizaţi din cauza costurilor ridicate.
Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele. Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra preţurilor
Disponibilitatea mijloacelor de transport: vagoane, camioane, barje, etc. a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atraşi de preţurile mari plătite de vânzătorii ucraineni.
Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra preţurilor, creând mari scăderi pe piaţa grâului, porumbului, rapiţei, cărnii de pasăre şi ouă, miere, lapte, etc.
„Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România şi vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piaţa internaţională şi va avea un efect pe termen lung asupra preţurilor produselor din România.
Neconformităţile şi abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puţine, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată.
Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor şi cooperativelor din România, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislaţia privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenţii europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape şi vor acţiona în cazul unor dereglări.
Dereglările s-au arătat curând şi au fost suportate cu bună-credinţă de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate şi propriile resurse”, arată fermierii.
Potrivit acestora, solidaritatea nu poate fi „într-un singur sens” şi „povara consecinţelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între statele membre”.
Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele. România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului naţional
„Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile.
Eforturile fermierilor români şi nevoile lor, strict legate de consecinţele războiului, au fost supuse atenţiei autorităţilor române şi a celor europene în repetate rânduri.
Este o concurenţă neloială la adresa României, la adresa noastră, a fermierilor şi cooperativelor: din moment ce nu avem voie să cultivăm plante rezultate din tehnici de ameliorare moderne, cum putem să importăm produse agroalimentare GMO fără trasabilitatea necesară, conform regimului lor de reglementare?
Considerăm că România are o mare problemă legată de reprezentarea interesului naţional într-un context internaţional.
Este o lipsă de corectitudine şi solidaritate între ţările membre UE pentru rezolvarea acestei probleme punctuale de criză.
Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minim 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de falimentul fermierilor români, în anul 2023.
Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele. Fermierii au înfiinţat culturi agricole cu costuri mari de producţie în 2022 şi 2023
Estimăm că pentru circa 2 mil de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de cca. 200 milioane de euro, în minus.
Fermierii au înfiinţat culturi agricole cu costuri mari de producţie în 2022 şi 2023, iar preţurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt şi mediu înseamnă falimentul şi dispariţia majorităţii fermierilor autohtoni”, adaugă aceştia.
Fermierii arată că suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporţionată” în raport cu pagubele grave suferite de sectorul agricol românesc.
Compensările primite de fermieri ar fi absolut neglijabile şi fără niciun efect. Suma necesară este de cel puţin 200 milioane de euro.
Sursa: MediaFax
ARN și vitamina B3 au fost găsite în mostrele colectate de pe asteroidul Ryugu care a trecut prin apropierea Pământului, potrivit CNN.
Când cercetătorii au analizat probele colectate din două locuri diferite de pe asteroid au găsit o componentă a ARN, precum şi vitamina B3, un element cheie pentru metabolismul organismelor vii.
Aceste informaţii ar putea dezvălui povestea legată de originea sistemului nostru solar, susţin specialiştii
Un studiu care detaliază rezultatele a fost publicat marţi în revista Nature Communications.
Ryugu este un asteroid bogat în carbon, în formă de diamant, care măsoară aproximativ 1 km. Hayabusa2 a fost prima misiune care a colectat o mostră de pe suprafaţa unui asteroid şi apoi a trimis-o pe Pământ.
Echipamentul Agenţiei japoneze de explorare Aerospaţială a colectat o mostră de pe suprafaţa asteroidului în februarie 2019, apoi a tras în asteroid pentru a crea un crater cu o lăţime de 10 metri.
Un eşantion a fost colectat din acest crater în iulie 2019. Apoi, Hayabusa2 a zburat pe lângă Pământ şi a aruncat eşantionul care a aterizat în Australia în decembrie 2020.
Sursa: MediaFax
EVENIMENT
Directorul OMS Europa: Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani
Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan de înlocuire a acestora, a declarat miercuri, 22 martie 2023, directorul Biroului Regional OMS Europa, dr. Hans Henri P. Kluge.
El a participat la ceremonia de deschidere a reuniunii la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa despre problematica resurselor umane din sănătate.
„Practic, vrem să schimbăm modul de a gândi, ceea ce înseamnă resursele umane. Această criză se regăseşte în întreaga regiune. (…) Toate aceste probleme au nevoie de politici şi de acţiuni cât mai rapide. (…)
Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical. (…) Trebuie să pregătim noua generaţie de profesionişti”, a subliniat Kluge.
Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani. Ce susține medicul
Potrivit medicului, în primul rând trebuie păstrată resursa umană din sănătate care există deja.
„Înainte de a atrage alţi oameni, trebuie să îi menţinem pe cei pe care îi avem, să le oferim o pregătire mai bună, să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, să înţelegem ce nevoi au – şi la nivel profesional, dar şi la nivel personal – şi să creştem atractivitatea acestei meserii. (…)
Trebuie să ne asigurăm că cererea şi oferta se află la acelaşi nivel”, a arătat reprezentantul OMS.
În opinia sa, este nevoie de un personal medical cu pregătire şi în acest sens trebuie oferite cursuri medicilor şi asistenţilor medicali, dar şi instrumentele necesare.
„Avem nevoie de un personal care să aibă suficientă pregătire şi competenţe corespunzătoare.
Prin urmare, trebuie să le oferim atât cursuri de pregătire, cât şi instrumente digitale. (…)
Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani. Miercuri şi joi, are loc, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa
În al treilea rând, trebuie să abordăm şi problema migraţiei.
Există o migraţie a lucrătorilor din domeniul sănătăţii iar România este cel mai mare producător de medici şi asistenţi medicali din regiune. (…)
Vă confruntaţi cu un deficit foarte mare de încredere în regiune şi asta se referă la încrederea pe care nu o mai avem în sistemul de sănătate…
Ne confruntăm cu o lipsă a încrederii politicienilor în sistemul de sănătate.
Dacă nu există încredere, nu vom avea nici investiţii”, a evidenţiat medicul.
Miercuri şi joi, are loc, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate.
Vor fi discutate modalităţile de pregătire, motivare şi gestionare a resurselor umane.
La întâlnire participă miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experţi în domeniu din regiunea europeană a OMS.
Reuniunea la nivel înalt este o oportunitate pentru statele membre să dezvolte strategii coordonate în domeniul resurselor umane care să asigure sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Agerpres
EVENIMENT
Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023
Polițiștii au emis 1.977 de ordine de protecție provizorii în primele două luni ale acestui an. Din acestea, 824 au fost transformate în ordine de protecție definitive de către instanțele de judecată.
„În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 15.093 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 7.248 în mediul urban şi 7.845 în mediul rural”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, miercuri, AGERPRES.
La nivel naţional, în primele două luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,9%, faţă de primele două luni ale anului 2022, de la 8.390 la 8.719 de fapte.
Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2022, pentru loviri sau alte violenţe (de la 5.064 la 5.309 fapte) şi ameninţare (de la 982 la 992 de fapte).
„De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale infracţiunilor de tentativă la omor (de la 14 la 8 fapte), omor (de la 14 la 6 fapte) şi lipsire de libertate în mod ilegal (de la 44 la 25 de fapte)”, arată sursa citată.
Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 62% (5.309 fapte), ,,ameninţarea” – 12% (992 de fapte), „abandonul de familie” – 10% (858 de fapte), „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie” – 7% (641 de fapte) şi „nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului” – 4% (341 de fapte), acestea împreună reprezentând 95% din totalul infracţiunilor
După locul comiterii, 4.618 infracţiuni au fost comise în mediul urban, 4.099 în mediul rural, 7.108 la domiciliu şi 1.611 în spaţiul public.
Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023. Au fost sesizate 641 de infracţiuni, cu 27% mai multe faţă de perioada similară a anului 2022
„În primele două luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (8.844) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (9.094). Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 1.652 sunt bărbaţi, 6.041 sunt femei, iar 1.401 sunt minori”, precizează IGPR.
În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 1.799 de ordine de protecţie, 824 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.
1.603 ordine de protecţie au fost emise la solicitarea victimelor, 137 la solicitarea procurorului şi 59 la solicitarea altor instituţii abilitate în acest sens.
Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 641 de infracţiuni, cu 27% mai multe faţă de perioada similară a anului 2022, dintre care 393 în mediul urban şi 248 în mediul rural.
La nivel naţional, au fost emise 1.977 de ordine de protecţie provizorii, 824 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie.
„Numărul mai mare de infracţiuni de violenţă în familie indică faptul că victimele acestor fapte au din ce în ce mai multă încredere să se adreseze Poliţiei Române, pentru ajutor”, se mai arată în comunicat.
Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023. Peste 500 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice
În perioada ianuarie – februarie 2023, la nivelul DGPMB şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Iaşi, Mureş şi Vrancea, unităţi care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea SIME, au fost emise 588 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 405 ordine de protecţie provizorii şi 183 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).
În 73 de situaţii, a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând 12,4% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
„În 339 dintre situaţii, victima a refuzat monitorizarea electronică în cadrul măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu, reprezentând 57,6% dintre ordinele de protecţie provizorii emise”, informează IGPR. Agerpres
În săptămâna 13-19 martie au fost confirmate 92 de cazuri cu varianta Omicron a SARS-CoV-2, din care 29 sunt VOC (variante de îngrijorare), iar 63 sunt VOI (variante de interes), a anunțat marți, 21 martie 2023, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Dintre cele 63 cazuri cu VOI, 23 sunt confirmate cu varianta Omicron, sub-varianta BQ.1, 12 XBB şi 28 cu XBB 1.5.
Până în prezent au fost confirmate 135 cazuri cu sub-varianta BA.2.75, 9 cu BA.2+L452X, 411 cazuri cu BQ.1, 39 cazuri cu sub-varianta XBB şi 62 cu sub-varianta XBB.1.5 a Omicron.
Până la data de 19 martie 2023 au fost confirmate 10.049 cazuri cu varianta Omicron (VOC). Dintre acestea, la 3.113 a fost detectată sub-varianta BA.2 (31%).
La 3.496 de cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (35%).
INSP arată că, până la data de 19 martie, au fost raportate la CNSCBT un număr de 19.038 secvenţieri.
Cele 92 secvenţieri din săptămâna 10/2023 au fost raportate de INCDMM Cantacuzino. Agerpres
SONDAJ USR: Un start RATAT pentru noul sistem de salubritate în județul Cluj
Cercetătorii au descoperit ARN şi vitamina B3 pe un asteroid din apropierea Pământului
Concert deosebit la Casa de Cultură a Sindicatelor din Botoșani cu Orchestra Liceului de Artă și IES „Princesa Galiana” Toledo
A sosit prima BARZĂ la Vlaha, în Cluj
Directorul OMS Europa: Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani
UBB Cluj rămâne și în 2023 cea mai PROFILATĂ universitate românească în rankingul QS pe domenii
Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023
