Connect with us

ECONOMIE

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Precizările ministrului Agriculturii

Publicat

Arhivă foto

Fermierii vor primi despăgubiri până la sfârșitul acestui an, pentru culturile de secetă însămânțate în toamna anului trecut, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, precizând că în prezent se lucrează la inventarierea suprafeţelor calamitate pentru porumb şi floarea-soarelui.

„Am elaborat şi am pus în mişcare un act normativ pentru despăgubirea la culturile agricole care au fost semănate în toamna anului agricol 2021.

Am prevăzut o sumă importantă în bugetul Ministerului Agriculturii, cu aprobarea Guvernului, validată prin rectificare bugetară, în aşa fel încât să dăm până la sfârşitul anului despăgubirile la culturile semănate în toamnă.

Fermierii vor primi banii, până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă.

Pe de altă parte, acum facem inventarierea suprafeţelor calamitate la culturile de primăvară, la porumb şi la floarea-soarelui. Trebuie să vedem care este suprafaţa, gradul de afectare, evaluăm şi decidem în funcţie de situaţia dată”, a subliniat Daea.

Oficialul Ministerului Agriculturii a precizat că în Planul Naţional Strategic (PNS) a prevăzut crearea unei structuri pentru gestionarea acestor situaţii „foarte aprige şi foarte grele”, în aşa fel încât bugetul să fie degrevat de alocarea unor sume considerabile pentru despăgubiri.

„Văzând situaţiile acestea foarte aprige şi foarte grele pentru fermieri, dar şi din punct de vedere al gestionării din partea Guvernului, pentru că nu este uşor să gestionezi un fenomen de genul acesta care afectează fiecare fermier din România şi să cuantifici exact care sunt pierderile, am proiectat prin Planul Naţional Strategic un mod de susţinere a riscului, creând şi o structură care se va ocupa de gestionarea acestor fenomene.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale

Ministerul Agriculturii trebuie să iasă din jocul acesta al analizei calamităţilor, să fie degrevat bugetul şi să fie degrevată şi autoritatea statului în determinarea pierderilor pur şi simplu”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale, respectiv din contribuţia fermierilor, din alocări bugetare şi din fonduri europene.

„O să fie o structură de sine stătătoare care constată pierderile, dar care poate să şi gestioneze decontarea efectelor înregistrate în urma fenomenelor naturale.

Fondul care va fi creat se alimentează din trei surse principale: din contribuţia fermierilor, până la 3% din plăţile directe, dintr-o alocare bugetară din partea statului şi dintr-o alocare specială din partea Comisiei Europene, prin Planul Naţional Strategic.

Acest concept este stabilit în PNS. Am stabilit printr-un ordin al ministrului un grup de lucru care se va ocupa de realizarea acestei structuri”, a menţionat şeful MADR.

Întrebat dacă este corect modul de calcul al despăgubirilor, în condiţiile în care fermierii s-au plâns de acest lucru, Daea a precizat că întreg procesul de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, „într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată”.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Banii vin de la bugetul statului

„Am văzut că a suscitat foarte mult interes acest lucru.

Din nefericire a fost interpretat greşit, uneori într-o tentă chiar răutăcioasă, fără să-şi dea seama cei care au interpretat că pot să facă rău, în primul rând fermierilor, întrucât acest proces de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată şi nu poate fi interpretată decât prin acurateţea ei.

Banii vin de la bugetul statului, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Comisie.

Din nefericire, în această perioadă am avut foarte multe piedici, dar eu sunt obişnuit cu greutăţile şi mă duc până la finalizarea procesului.

Voi da banii fermierilor până la sfârşitul anului.

Pe cei care au considerat că nu ştiu să calculez, ceea ce este exclus, am învăţat pe mulţi să calculeze, eu îi cunosc atât de bine încât n-au nici căderea morală şi nici profesională să spună acest lucru.

Eu ştiu că sunt alături de fermieri, am fost tot timpul şi voi fi în sprijinul lor”, a adăugat Petre Daea.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat pe 17 noiembrie că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. În ce sumă constă ajutorul

Ajutorul va fi de maximum 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Compensaţiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

Ultimele date transmise de MADR arată că suprafaţa afectată de secetă este de 1.114.543 hectare, consemnată în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

Principalele culturi însămânţate în toamna anului trecut distruse de secetă sunt cele de grâu, triticale – 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară – 30.698 ha şi rapiţă – 26.805 ha, iar cele de primăvară: porumbul – 495.602 ha, floarea soarelui – 249.388 ha, soia – 40.555 ha şi plante furajere – 49.211 ha. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

”LISTA RUȘINII”: ANAF a publicat lista cu datornicii care nu și-au plătit obligațiile fiscale în trimestrul patru al anului 2022

Publicat

anaf 590x354

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în trimestrul 4 al anului 2022, conform legislaţiei în vigoare.

”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, potrivit ZF.

Obligaţiile fiscale pentru trimestrul patru al anului 2022 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2022.

Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării.

Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

Citește mai departe

ECONOMIE

Peste 6.000 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în anul 2022

Publicat

Arhivă foto

Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 8,22% în anul 2022, față de anul 2021. Astfel că au fost înregistrate 6.649 de insolvenţe, potrivit datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.153, în creştere cu 4,16% faţă de 2021.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 545 de insolvenţe (plus 20,04%), Cluj – 477 (minus 3,05%), Timiş – 280 (minus 8,50%) şi Ilfov – 276 (plus 56,82%).

Cele mai puţine insolvenţe s-au înregistrat în judeţele Botoşani, respectiv 26, în scădere cu 35% faţă de anul anterior, Harghita – 29 (plus 31,82%), Covasna – 29 (plus 38,1%) şi Gorj – 33 (minus 45,9%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.826 (plus 2,30% comparativ cu 2021), construcţii – 1.284 (plus 22,99%) şi industria prelucrătoare – 848 (plus 13,37%). Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Guvernul a aprobat plata online pentru ajutorul de încălzire

Publicat

marcel bolos.jpg
Arhivă foto

Membrii Guvernului Ciucă au aprobat în ședința de marți, 31 ianuarie 2023, o nouă modalitate de plată privind ajutorul de încălzire. Este vorba de plata online cu ajutorul cardului de energie.

Guvernul a aprobat, prin Ordonanță de Urgență, cea de-a treia modalitate de a efectua plăți din ajutorul de încălzire.

Concret, beneficiarii vor putea plăti online. Ei vor accesa aplicația informatică prin introducerea seriei cardului de energie și vor face plățile cu ajutorul celor trei documente necesare, cartea de identitate, cardul de energie și factura de la furnizorul de energie.

Celelalte două modalități de plată sunt la oficiul poștal și direct la poștaș.

„În acest fel avem trei modalități de efectuare a plăților din ajutorul de încălzire, de către beneficiari”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Ministrul Boloș a confirmat că începând de miercuri vor fi distribuite cardurile de energie. Ulterior, vor fi transferați bani către Poșta Română, iar de pe 20 februarie se vor putea efectua plățile.

Schema are aproximativ patru milioane de beneficiari.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ECONOMIE

ANRE a avizat plata a peste 10,8 miliarde lei către furnizorii de energie

Publicat

1670526261 bani 1 1000x600.jpg
Arhivă foto

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat şi transmis spre decontare de la bugetul statului, pentru furnizorii de energie, conform OUG 118/2021 şi OUG 27/2022, o sumă de peste 10,8 miliarde lei, informează ANRE printr-un comunicat transmis vineri, 27 ianuarie 2023.

Astfel, în ceea ce priveşte OUG 118/2021 (noiembrie 2021 – martie 2022), 80 de societăţi au depus 345 de cereri, din care au fost aprobate 288, 55 fiind considerate neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energie spre decontare este de 2,412 miliarde lei, valoarea totală solicitată ridicându-se la 2,422 miliarde lei.

În baza OUG 27/2022 (aprilie 2022 – martie 2023), 89 de societăţi au depus 908 cereri, fiind aprobate 253 cereri pentru clienţi casnici şi 402 pentru noncasnici. Un număr de 13 cereri pentru clienţi casnici au fost declarate neeligibile.

Suma transmisă către Ministerul Energiei, clienţi noncasnici, este de 5,15 miliarde lei, iar cea transmisă către ANPIS, clienţi casnici de 3,25 miliarde lei, în total fiind transmisă spre decontare o sumă de aproape 8,4 miliarde lei.

În prezent, se află în analiză 240 de cereri depuse în vederea decontării, acestea aflându-se în diferite stadii de analiză, iar pe măsură ce operatorii încarcă datele şi documentele justificative solicitate de către experţii alocaţi, verificarea şi determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate, a precizat Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE. Agerpres

Citește mai departe