Fermierii vor primi despăgubiri până la sfârșitul acestui an, pentru culturile de secetă însămânțate în toamna anului trecut, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, precizând că în prezent se lucrează la inventarierea suprafeţelor calamitate pentru porumb şi floarea-soarelui.

„Am elaborat şi am pus în mişcare un act normativ pentru despăgubirea la culturile agricole care au fost semănate în toamna anului agricol 2021.

Am prevăzut o sumă importantă în bugetul Ministerului Agriculturii, cu aprobarea Guvernului, validată prin rectificare bugetară, în aşa fel încât să dăm până la sfârşitul anului despăgubirile la culturile semănate în toamnă.

Fermierii vor primi banii, până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă.

Pe de altă parte, acum facem inventarierea suprafeţelor calamitate la culturile de primăvară, la porumb şi la floarea-soarelui. Trebuie să vedem care este suprafaţa, gradul de afectare, evaluăm şi decidem în funcţie de situaţia dată”, a subliniat Daea.

Oficialul Ministerului Agriculturii a precizat că în Planul Naţional Strategic (PNS) a prevăzut crearea unei structuri pentru gestionarea acestor situaţii „foarte aprige şi foarte grele”, în aşa fel încât bugetul să fie degrevat de alocarea unor sume considerabile pentru despăgubiri.

„Văzând situaţiile acestea foarte aprige şi foarte grele pentru fermieri, dar şi din punct de vedere al gestionării din partea Guvernului, pentru că nu este uşor să gestionezi un fenomen de genul acesta care afectează fiecare fermier din România şi să cuantifici exact care sunt pierderile, am proiectat prin Planul Naţional Strategic un mod de susţinere a riscului, creând şi o structură care se va ocupa de gestionarea acestor fenomene.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale

Ministerul Agriculturii trebuie să iasă din jocul acesta al analizei calamităţilor, să fie degrevat bugetul şi să fie degrevată şi autoritatea statului în determinarea pierderilor pur şi simplu”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale, respectiv din contribuţia fermierilor, din alocări bugetare şi din fonduri europene.

„O să fie o structură de sine stătătoare care constată pierderile, dar care poate să şi gestioneze decontarea efectelor înregistrate în urma fenomenelor naturale.

Fondul care va fi creat se alimentează din trei surse principale: din contribuţia fermierilor, până la 3% din plăţile directe, dintr-o alocare bugetară din partea statului şi dintr-o alocare specială din partea Comisiei Europene, prin Planul Naţional Strategic.

Acest concept este stabilit în PNS. Am stabilit printr-un ordin al ministrului un grup de lucru care se va ocupa de realizarea acestei structuri”, a menţionat şeful MADR.

Întrebat dacă este corect modul de calcul al despăgubirilor, în condiţiile în care fermierii s-au plâns de acest lucru, Daea a precizat că întreg procesul de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, „într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată”.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Banii vin de la bugetul statului

„Am văzut că a suscitat foarte mult interes acest lucru.

Din nefericire a fost interpretat greşit, uneori într-o tentă chiar răutăcioasă, fără să-şi dea seama cei care au interpretat că pot să facă rău, în primul rând fermierilor, întrucât acest proces de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată şi nu poate fi interpretată decât prin acurateţea ei.

Banii vin de la bugetul statului, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Comisie.

Din nefericire, în această perioadă am avut foarte multe piedici, dar eu sunt obişnuit cu greutăţile şi mă duc până la finalizarea procesului.

Voi da banii fermierilor până la sfârşitul anului.

Pe cei care au considerat că nu ştiu să calculez, ceea ce este exclus, am învăţat pe mulţi să calculeze, eu îi cunosc atât de bine încât n-au nici căderea morală şi nici profesională să spună acest lucru.

Eu ştiu că sunt alături de fermieri, am fost tot timpul şi voi fi în sprijinul lor”, a adăugat Petre Daea.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat pe 17 noiembrie că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. În ce sumă constă ajutorul

Ajutorul va fi de maximum 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Compensaţiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

Ultimele date transmise de MADR arată că suprafaţa afectată de secetă este de 1.114.543 hectare, consemnată în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

Principalele culturi însămânţate în toamna anului trecut distruse de secetă sunt cele de grâu, triticale – 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară – 30.698 ha şi rapiţă – 26.805 ha, iar cele de primăvară: porumbul – 495.602 ha, floarea soarelui – 249.388 ha, soia – 40.555 ha şi plante furajere – 49.211 ha. Agerpres