ECONOMIE
Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Precizările ministrului Agriculturii
Fermierii vor primi despăgubiri până la sfârșitul acestui an, pentru culturile de secetă însămânțate în toamna anului trecut, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, precizând că în prezent se lucrează la inventarierea suprafeţelor calamitate pentru porumb şi floarea-soarelui.
„Am elaborat şi am pus în mişcare un act normativ pentru despăgubirea la culturile agricole care au fost semănate în toamna anului agricol 2021.
Am prevăzut o sumă importantă în bugetul Ministerului Agriculturii, cu aprobarea Guvernului, validată prin rectificare bugetară, în aşa fel încât să dăm până la sfârşitul anului despăgubirile la culturile semănate în toamnă.
Fermierii vor primi banii, până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă.
Pe de altă parte, acum facem inventarierea suprafeţelor calamitate la culturile de primăvară, la porumb şi la floarea-soarelui. Trebuie să vedem care este suprafaţa, gradul de afectare, evaluăm şi decidem în funcţie de situaţia dată”, a subliniat Daea.
Oficialul Ministerului Agriculturii a precizat că în Planul Naţional Strategic (PNS) a prevăzut crearea unei structuri pentru gestionarea acestor situaţii „foarte aprige şi foarte grele”, în aşa fel încât bugetul să fie degrevat de alocarea unor sume considerabile pentru despăgubiri.
„Văzând situaţiile acestea foarte aprige şi foarte grele pentru fermieri, dar şi din punct de vedere al gestionării din partea Guvernului, pentru că nu este uşor să gestionezi un fenomen de genul acesta care afectează fiecare fermier din România şi să cuantifici exact care sunt pierderile, am proiectat prin Planul Naţional Strategic un mod de susţinere a riscului, creând şi o structură care se va ocupa de gestionarea acestor fenomene.
Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale
Ministerul Agriculturii trebuie să iasă din jocul acesta al analizei calamităţilor, să fie degrevat bugetul şi să fie degrevată şi autoritatea statului în determinarea pierderilor pur şi simplu”, a transmis ministrul Agriculturii.
Potrivit sursei citate, fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale, respectiv din contribuţia fermierilor, din alocări bugetare şi din fonduri europene.
„O să fie o structură de sine stătătoare care constată pierderile, dar care poate să şi gestioneze decontarea efectelor înregistrate în urma fenomenelor naturale.
Fondul care va fi creat se alimentează din trei surse principale: din contribuţia fermierilor, până la 3% din plăţile directe, dintr-o alocare bugetară din partea statului şi dintr-o alocare specială din partea Comisiei Europene, prin Planul Naţional Strategic.
Acest concept este stabilit în PNS. Am stabilit printr-un ordin al ministrului un grup de lucru care se va ocupa de realizarea acestei structuri”, a menţionat şeful MADR.
Întrebat dacă este corect modul de calcul al despăgubirilor, în condiţiile în care fermierii s-au plâns de acest lucru, Daea a precizat că întreg procesul de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, „într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată”.
Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Banii vin de la bugetul statului
„Am văzut că a suscitat foarte mult interes acest lucru.
Din nefericire a fost interpretat greşit, uneori într-o tentă chiar răutăcioasă, fără să-şi dea seama cei care au interpretat că pot să facă rău, în primul rând fermierilor, întrucât acest proces de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată şi nu poate fi interpretată decât prin acurateţea ei.
Banii vin de la bugetul statului, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Comisie.
Din nefericire, în această perioadă am avut foarte multe piedici, dar eu sunt obişnuit cu greutăţile şi mă duc până la finalizarea procesului.
Voi da banii fermierilor până la sfârşitul anului.
Pe cei care au considerat că nu ştiu să calculez, ceea ce este exclus, am învăţat pe mulţi să calculeze, eu îi cunosc atât de bine încât n-au nici căderea morală şi nici profesională să spună acest lucru.
Eu ştiu că sunt alături de fermieri, am fost tot timpul şi voi fi în sprijinul lor”, a adăugat Petre Daea.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat pe 17 noiembrie că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei.
Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. În ce sumă constă ajutorul
Ajutorul va fi de maximum 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor.
Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.
Compensaţiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.
Ultimele date transmise de MADR arată că suprafaţa afectată de secetă este de 1.114.543 hectare, consemnată în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti.
Principalele culturi însămânţate în toamna anului trecut distruse de secetă sunt cele de grâu, triticale – 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară – 30.698 ha şi rapiţă – 26.805 ha, iar cele de primăvară: porumbul – 495.602 ha, floarea soarelui – 249.388 ha, soia – 40.555 ha şi plante furajere – 49.211 ha. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Surpriză pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Sezonul de schi la Păltiniș Arena se deschide mai devreme în acest an. Program
PSD Alba: ”Directorul executiv al Casei Județene de Pensii Alba, susținut de PNL, trebuie să-și dea demisia sau să fie demis”
Marcel Ciolacu lansează Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate: ”O Românie sănătoasă înseamnă o Românie puternică” (PE)
LOCURI de MUNCĂ în ALBA: 488 de posturi în Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Aiud, Câmpeni și alte localități din județ. Oferta prin AJOFM
ANM: Perioade cu ploi și ninsori în mai multe zone din țară. Atenționare meteo Cod Galben de vânt puternic în Alba și alte județe
Se ÎNCHID benzi de circulație pe A3, marți, între Turda și Târgu Mureș
Atenționare Cod Galben de ceață în Alba și alte zone din țară. Localități vizate în județ
