Connect with us

ACTUALITATE

FILME&ACTORI ‘When We Were Apollo’, povestea celor 400.000 de necunoscuţi care au dus primul om pe Lună

Publicat

Sursa foto: huntsville.org

Cele aproximativ 400.000 de persoane implicate în aventura colectivă care a făcut posibilă trimiterea primului om pe Lună, reprezentând programul Apollo al NASA, pot fi văzute într-un film documentar în preajma aniversării a 50 de ani de la aselenizare, relatează EFE.

Cineastul Zachary Weil nu i-a ales ca protagoniştii ai filmului ‘When We Were Apollo’ pe Neil Armstrong, Michael Collins şi Buzz Aldrin – membrii echipajului Apollo 11 şi primii oameni care au ajuns pe Lună (la 20 iulie 1969), Armstrong şi Collins fiind şi primii oameni care au păşit pe suprafaţa lunară (21 iulie 1969).

YouTube video

Se poate spune că Weil a ales faţa ascunsă a programului Apollo pentru opera sa prima, prezentată la sfârşitul lunii iunie la Frost Museum of Science din Miami şi într-o proiecţie în Cocoa Beach, localitate din apropierea Centrului Spaţial Kennedy, de unde a fost lansată cea mai importantă rachetă din istorie.

În iulie documentarul va fi prezentat şi de mai multe staţii ale postului public de stat (PBS), înainte de a participa la mai multe festivaluri şi de a fi difuzat la toamnă de platforma de ‘streaming’ Amazon Prime. Regizorul în vârstă de 37 de ani a declarat pentru EFE că a dorit să dea glas miilor de „persoane obişnuite” care au participat la un proiect care este amintit ca una dintre faptele măreţe ale civilizaţiei.

Evident că a fost nevoit să prezinte un grup numeros de persoane, plus cele două femei şi 17 bărbaţi care îşi rememorează povestirile în ‘When We Were Apollo’. Pentru documentarul său, Weil a făcut apel la imagini de arhivă pentru a-i arăta pe cei convinşi, potrivit propriilor mărturisiri, că „au fost puternici pentru că au lucrat împreună”.

Potrivit lui Zachary Weil, programul Apollo a reprezentat mai mult decât forţa SUA de a cuceri Luna, demonstrând în primul rând importanţa societăţii de a-şi stabili mari provocări, ceea ce ar putea pe viitor să fie fructificat în acţiuni comune precum frânarea schimbărilor climatice care ne distrug planeta.

John Filson, producătorul documentarului a declarat la rândul său că Weil, pe care l-a cunoscut în urmă cu doi ani şi jumătate în Los Angeles, l-a contagiat cu entuziasmul şi dorinţa lui de a scoate la lumină acele legiuni de creiere rămase necunoscute dar ale căror eforturi şi muncă susţinută au făcut posibilă această realizare văzută ca o victorie a Americii asupra URSS în plin Război Rece.

Pentru a obţine fondurile necesare filmării documentarului au recurs de trei ori la plataforma Kickstarter.

La 18 octombrie 2018 au anunţat pe Twitter că sunt „emoţionaţi” de sfârşitul campaniei de strângere a fondurilor la care au participat „304 de contribuabili cu 25.926 de dolari”. Au obţinut de asemenea o subvenţie din Alabama, statul unde a fost construită racheta Saturn-V care a propulsat Apollo 11 de pe platforma LC 39A al Centrului Kennedy (Florida) la 16 iulie 1969.

Saturn-V a fost dezvoltată la Centrul de Zboruri Spaţiale Marshall al NASA din Huntsville (Alabama) unde a fost director cercetătorul german Wernher von Braun, care lucrase pentru Germania nazistă iar după victoria aliaţilor din al Doilea Război Mondial se stabilise în SUA.

Una dintre cele două femei din ‘When We Were Apollo’, Heidi Collier, este fiica lui Fritz Weber, unul dintre cei 120 de oameni de ştiinţă care au lucrat la fabricarea de rachete în Germania în timpul războiului şi care au fost primiţi de SUA pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele.

Bob Barnini, de la Echipa de Ingineri ai Armatei, All Koller, care era ucenic la Agenţia de Rachete Balistice (AMBA) având doar 17 ani când s-a implicat în proiect, sau James Jennings, de la NASA, sunt câteva dintre cei care şi-au povestit amintirile în acest documentar.

„Proiectul Apollo a fost realizat în principal de oameni cu vârsta de 30 de ani sau chiar mai tineri. Toţi aceşti oameni lucrau câte 12 sau 18 ore pe zi pentru a realiza programul. Nu am văzut niciodată un proiect ca acesta”, a spus Jennings.

Asemeni programului Apolo, Weil şi asociaţii săi aveau o misiune: să afle cine sunt acei bărbaţi şi acele femei implicate în program, unde se află acum şi ce părere aveau despre participarea lor la acest proiect grandios. Unii care apar în această producţie realizată de Contact Light Films au dat chiar bani pentru ca acest documentar să fie realizat, a mărturisit Filson.

„Spiritul Apollo”, asemeni programului de acum cinci decenii a cuprins şi proiectul cinematografic ‘When We Were Apollo’, făcând posibilă realizarea lui. „Ceea ce era important nu erau banii, ci crearea unei comunităţi”, a spus producătorul filmului.

Costul total al documentarului a fost de 100.000 de dolari iar rezultatul este dovada acestui succes istoric care nu a pierdut nimic din strălucire chiar şi după 50 de ani. Filson subliniază mândria resimţită de toţi cei intervievaţi pentru a fi făcut parte din acest proiect măreţ şi care au mărturisit că erau dispuşi să facă orice sacrificiu pentru a putea cuceri Luna.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Botoșani primește aplauze de la Guvern: Finanțare pentru viața culturală locală

Publicat

botoșani primește aplauze de la guvern: finanțare pentru viața culturală

Publicitate

Ministerul Dezvoltării vine în sprijinul a 66 de teatre, opere și filarmonici

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de astăzi, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.

‘Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor,…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Femeie din Botoșani, dată dispărută după ce a plecat de acasă și nu s-a mai întors

Publicat

femeie din botoșani, dată dispărută după ce a plecat de

Publicitate

Maria Feraru, o femeie în vârstă de 44 de ani, domiciliată în satul Orășeni-Deal, comuna Curtești, județul Botoșani, a fost dată dispărută după ce a părăsit locuința în dimineața zilei de 2 iulie 2025, în jurul orei 10:00. De atunci, familia nu mai știe nimic despre ea.

Originară din Vatra Dornei, județul Suceava, Maria Feraru are cetățenie română și este cunoscută ca o persoană activă și comunicativă. Semnalmentele acesteia sunt:…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Copiii din Todireni au transformat vacanța în sărbătoare la prima ediție a Școlii de vară „Din inima satului”

Publicat

copiii din todireni au transformat vacanța în sărbătoare la prima

Publicitate

În primele zile ale lunii iulie, curtea Școlii Gimnaziale din Todireni a devenit un adevărat atelier de culoare și descoperire. Lansată cu emoție de profesorii coordonatori Elena Liliana Brașoveanu și Marineta Ciobanu, Școala de vară „Din inima satului” a reunit zeci de copii dornici să îmbine joaca, tradiția și experimentul într‑o experiență educativă cât o vacanță întreagă.

Aventură, tradiție și știință – în aceeași…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Grădinița „Ștefan cel Mare și Sfânt” Dorohoi a adus vara în culori pentru preșcolari prin proiectul educațional „Grădi 9 în culori”

Publicat

grădinița „Ștefan cel mare și sfânt” dorohoi a adus vara

Publicitate

În debutul vacanței de vară, Grădinița cu Program Prelungit „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Dorohoi a desfășurat proiectul educațional „Grădi 9 în culori” – un program special dedicat copiilor de vârstă preșcolară, realizat în colaborare cu mai multe instituții locale.

Derulat într-un mediu sigur și primitor, proiectul a urmărit stimularea creativității, dezvoltarea personală a celor mici și menținerea unei conexiuni active și…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe