Connect with us

ACTUALITATE

FILME&ACTORI ‘When We Were Apollo’, povestea celor 400.000 de necunoscuţi care au dus primul om pe Lună

Publicat



Sursa foto: huntsville.org

Cele aproximativ 400.000 de persoane implicate în aventura colectivă care a făcut posibilă trimiterea primului om pe Lună, reprezentând programul Apollo al NASA, pot fi văzute într-un film documentar în preajma aniversării a 50 de ani de la aselenizare, relatează EFE.

Cineastul Zachary Weil nu i-a ales ca protagoniştii ai filmului ‘When We Were Apollo’ pe Neil Armstrong, Michael Collins şi Buzz Aldrin – membrii echipajului Apollo 11 şi primii oameni care au ajuns pe Lună (la 20 iulie 1969), Armstrong şi Collins fiind şi primii oameni care au păşit pe suprafaţa lunară (21 iulie 1969).

Se poate spune că Weil a ales faţa ascunsă a programului Apollo pentru opera sa prima, prezentată la sfârşitul lunii iunie la Frost Museum of Science din Miami şi într-o proiecţie în Cocoa Beach, localitate din apropierea Centrului Spaţial Kennedy, de unde a fost lansată cea mai importantă rachetă din istorie.

În iulie documentarul va fi prezentat şi de mai multe staţii ale postului public de stat (PBS), înainte de a participa la mai multe festivaluri şi de a fi difuzat la toamnă de platforma de ‘streaming’ Amazon Prime. Regizorul în vârstă de 37 de ani a declarat pentru EFE că a dorit să dea glas miilor de “persoane obişnuite” care au participat la un proiect care este amintit ca una dintre faptele măreţe ale civilizaţiei.

Evident că a fost nevoit să prezinte un grup numeros de persoane, plus cele două femei şi 17 bărbaţi care îşi rememorează povestirile în ‘When We Were Apollo’. Pentru documentarul său, Weil a făcut apel la imagini de arhivă pentru a-i arăta pe cei convinşi, potrivit propriilor mărturisiri, că “au fost puternici pentru că au lucrat împreună”.

Potrivit lui Zachary Weil, programul Apollo a reprezentat mai mult decât forţa SUA de a cuceri Luna, demonstrând în primul rând importanţa societăţii de a-şi stabili mari provocări, ceea ce ar putea pe viitor să fie fructificat în acţiuni comune precum frânarea schimbărilor climatice care ne distrug planeta.

John Filson, producătorul documentarului a declarat la rândul său că Weil, pe care l-a cunoscut în urmă cu doi ani şi jumătate în Los Angeles, l-a contagiat cu entuziasmul şi dorinţa lui de a scoate la lumină acele legiuni de creiere rămase necunoscute dar ale căror eforturi şi muncă susţinută au făcut posibilă această realizare văzută ca o victorie a Americii asupra URSS în plin Război Rece.

Pentru a obţine fondurile necesare filmării documentarului au recurs de trei ori la plataforma Kickstarter.

La 18 octombrie 2018 au anunţat pe Twitter că sunt “emoţionaţi” de sfârşitul campaniei de strângere a fondurilor la care au participat “304 de contribuabili cu 25.926 de dolari”. Au obţinut de asemenea o subvenţie din Alabama, statul unde a fost construită racheta Saturn-V care a propulsat Apollo 11 de pe platforma LC 39A al Centrului Kennedy (Florida) la 16 iulie 1969.

Saturn-V a fost dezvoltată la Centrul de Zboruri Spaţiale Marshall al NASA din Huntsville (Alabama) unde a fost director cercetătorul german Wernher von Braun, care lucrase pentru Germania nazistă iar după victoria aliaţilor din al Doilea Război Mondial se stabilise în SUA.

Una dintre cele două femei din ‘When We Were Apollo’, Heidi Collier, este fiica lui Fritz Weber, unul dintre cei 120 de oameni de ştiinţă care au lucrat la fabricarea de rachete în Germania în timpul războiului şi care au fost primiţi de SUA pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele.

Bob Barnini, de la Echipa de Ingineri ai Armatei, All Koller, care era ucenic la Agenţia de Rachete Balistice (AMBA) având doar 17 ani când s-a implicat în proiect, sau James Jennings, de la NASA, sunt câteva dintre cei care şi-au povestit amintirile în acest documentar.

“Proiectul Apollo a fost realizat în principal de oameni cu vârsta de 30 de ani sau chiar mai tineri. Toţi aceşti oameni lucrau câte 12 sau 18 ore pe zi pentru a realiza programul. Nu am văzut niciodată un proiect ca acesta”, a spus Jennings.

Asemeni programului Apolo, Weil şi asociaţii săi aveau o misiune: să afle cine sunt acei bărbaţi şi acele femei implicate în program, unde se află acum şi ce părere aveau despre participarea lor la acest proiect grandios. Unii care apar în această producţie realizată de Contact Light Films au dat chiar bani pentru ca acest documentar să fie realizat, a mărturisit Filson.

“Spiritul Apollo”, asemeni programului de acum cinci decenii a cuprins şi proiectul cinematografic ‘When We Were Apollo’, făcând posibilă realizarea lui. “Ceea ce era important nu erau banii, ci crearea unei comunităţi”, a spus producătorul filmului.

Costul total al documentarului a fost de 100.000 de dolari iar rezultatul este dovada acestui succes istoric care nu a pierdut nimic din strălucire chiar şi după 50 de ani. Filson subliniază mândria resimţită de toţi cei intervievaţi pentru a fi făcut parte din acest proiect măreţ şi care au mărturisit că erau dispuşi să facă orice sacrificiu pentru a putea cuceri Luna.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)

 

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Parlamentul se reuneşte pentru rectificarea bugetară. Principalul amendament: majorarea punctului de pensie

Publicat

Camera Deputatilor, Parlament

Plenul Parlamentului se va reuni marţi pentru dezbaterea proiectelor privind rectificarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe acest an, care includ amendamentul PSD referitor la creşterea punctului de pensie cu 40%.

Şedinţa va începe la 13,00.

Miercuri, Comisiile de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport de adoptare rectificării bugetare, cu 20 de voturi “pentru” şi unul “împotrivă”, adoptând un amendament al PSD care abrogă articolul potrivit căruia punctul de pensie se majorează cu 14% şi rămâne în vigoare creşterea acestuia cu 40%, prevăzută în legea sistemului public de pensii.

Alte amendamente ale PSD adoptate de comisii se referă la majorarea cu 1 miliard de lei a sumelor repartizate UAT-urilor; la suplimentarea cu 5,635 milioane de lei a bugetului Camerei Deputaţilor, pentru a achiziţionarea de echipamente necesare dotării birourilor parlamentare din teritoriu, la schimbarea legislaturii, precum şi la suplimentarea cu 67 milioane de lei a bugetului Ministerul Agriculturii, pentru finanţarea Programului de realizare a sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor.

Totodată, la propunerea PSD, s-a aprobat şi majorarea din acest an a salariilor de bază pentru personalul didactic de predare, aşa cum este prevăzut în lege, suplimentarea bugetului Ministerului Economiei cu 400 de milioane lei, pentru programul Start-Up Nation şi a bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte cu 20 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE, pentru sfârşitul anului 2020, este de 40% din PIB, mai prevede un amendament adoptat de comisii.

La dezbaterile din comisii nu au participat parlamentarii PNL.

Luni, premierul Ludovic Orban a declarat că bugetul ”nu îşi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă” şi a făcut apel la toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul comisiilor de specialitate privind rectificarea bugetară.

“Bugetul nu-şi mai poate permite nicio creştere a cheltuielilor în momentul de faţă. În urma zilei negre de la Parlament în care pesediştii din Comisia de buget-finanţe au adoptat nişte modificări la ordonanţa de rectificare, la ora actuală România se află într-un pericol extrem de mare. Fac apel către toate forţele politice să nu sprijine în Parlament raportul adoptat de Comisia de buget-finanţe pentru ca asta va atrage consecinţe nefaste pentru economia românească, inclusiv pentru capacitatea României de a atrage investiţii, fonduri europene, de a fi considerat un partener solid. Ori cred că e de ajuns şi trebuie pus punct acestui mod iresponsabil de a face politică”, a afirmat Ludovic Orban.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că social-democraţii rămân consecvenţi şi vor vota în Parlament creşterea pensiilor conform legii.

“Rămânem consecvenţi! Mâine (marţi-n.r.) vom vota în Parlament creşterea pensiilor conform legii! Iohannis şi Orban au umilit destul persoanele în vârstă! I-aţi fugărit cu poliţia şi i-aţi amendat în starea de urgenţă! I-aţi ţinut la cozi în faţa spitalelor, fără acces la tratament! I-aţi ţinut fără medicamente esenţiale, aşa cum este Euthyrox, iar acum vă plângeţi că se îmbolnăvesc! Nu le-aţi dat nicio mască din cele promise, dar îi amendaţi dacă nu au! Ajunge! Orice guvern normal la cap îşi respectă seniorii. Nu îşi bate joc de ei. Sunt părinţii şi bunicii noştri. Sunt oamenii care v-au crescut, nu povara de care nu ştiţi cum să scăpaţi mai repede acum. N-aţi făcut nimic pentru ei. Aplicaţi legea măcar. Opriţi-vă din furat şi veţi avea bani pentru pensii! Sunt 5 milioane de pensionari care aşteaptă să li se facă dreptate. Să-i vedem mâine pe cei care se opun acestei dreptăţi”, a scris Ciolacu pe Facebook. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei confirmă un preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl pentru anul viitor

Publicat

OMV Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, şi-a revizuit estimările utilizate în planificare, pentru a reflecta modificările mediului de piaţă, iar pentru anul 2021 confirmă un preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl, a anunţat, luni, compania.

Astfel, în Upstream, estimarea pe termen lung a cotaţiei ţiţeiului Brent este acum redusă la 60 dolari/bbl faţă de 75 dolari/bbl folosită anterior. Estimările detaliate ale cotaţiilor la ţiţeiul Brent sunt următoarele: pentru 2021, compania estimează o continuare a efectului macroeconomic al pandemiei COVID-19 şi confirmă estimarea de preţ al ţiţeiului de 50 dolari/bbl; estimările preţului ţiţeiului pentru 2022 şi 2023 au fost reduse la 60 dolari/bbl de la 70 dolari/bbl, respectiv 75 dolari/bbl; pentru perioada 2024 – 2029, este estimată o cotaţie a ţiţeiului Brent de 65 dolari/bbl (anterior 75 dolari/bbl), care se estimează că va scădea gradual la 60 dolari/bbl până în 2035.

Începând cu 2035, folosim o cotaţie a ţiţeiului Brent de 60 USD/bbl (anterior 75 USD/bbl). Toate estimările după anul 2025 sunt în termeni reali, la nivelul anului 2025.

“Ne aşteptăm ca actualizarea estimărilor de preţ al ţiţeiului să conducă la ajustări nete de depreciere nemonetare de aproximativ 800 milioane de lei după impozitare, care includ atât ajustări de depreciere pentru active necorporale de explorare, cât şi ajustări nete de depreciere pentru active corporale”, spun reprezentanţii companiei.

În Downstream Gas, estimările de preţ pe termen lung pentru energie electrică şi certificatele CO2 au fost revizuite, având în vedere condiţiile mai bune din piaţa producţiei de energie electrică. Aceasta a determinat reversarea integrală a ajustărilor de depreciere aferente centralei electrice cu ciclu combinat de la Brazi, de aproximativ 450 milioane de lei după impozitare.

Ca urmare a modificărilor enunţate mai sus privind preţurile anticipate ale mărfurilor, OMV Petrom estimează ajustări nete de depreciere de aproximativ 350 milioane de lei după impozitare în T3/20.

“Modelul nostru integrat de afaceri îşi demonstrează încă o dată beneficiile, mai ales într-un mediu în care ne aşteptăm la un preţ scăzut al ţiţeiului. Vom continua să urmărim execuţia strategiei noastre, având ca scop furnizarea de energie mai curată şi în mod sustenabil, în care gazul natural va juca un rol semnificativ în cadrul tranziţiei energetice”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 55,4 milioane bep în 2019. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 802 benzinării, la sfârşitul lunii iunie 2020, sub două branduri, OMV şi Petrom.

OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,011% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, deţine 20,639% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 6,997%, iar 21,353% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de 30,4 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2019.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

O nouă descoperire arheologică în Egipt; 14 sarcofage vechi de aproximativ 2.500 de ani, descoperite în necropola Saqqara

Publicat

Autorităţile egiptene au anunţat duminică descoperirea altor 14 sarcofage, care datează din urmă cu aproximativ 2.500 de ani, la baza unei structuri din necropola Saqqara, situată la sud-vest de Cairo.

Aceste obiecte funerare, descoperite vineri, se adaugă celor 13 sarcofage găsite în acelaşi loc săptămâna trecută, au precizat într-un comunicat reprezentanţii Ministerului pentru Antichităţi din Egipt.

Situl Saqqara, aflat la 25 de kilometri sud în raport cu piramidele de pe platoul Giza, este o vastă necropolă, care găzduieşte celebra piramidă în trepte a faraonului Djoser, prima piramidă din era faraonică.

Acest monument, construit în jurul anului 2700 î.e.n. de arhitectul Imhotep, este considerat unul dintre cele mai vechi de pe suprafaţa Pământului.

Imagini cu sarcofagele recent descoperite, realizate din lemn pictat şi bine conservate, prezintă motive în nuanţe de maro şi albastru, dar şi numeroase hieroglife.

Potrivit ministerului citat, “alte sarcofage ar trebui să fie descoperite în alte puţuri apropiate (în raport cu locul în care a fost făcută descoperirea, n.r.) în urma unor noi săpături arheologice, programate să aibă loc în curând”.

Ministerul egiptean a publicat un videoclip de promovare la începutul lunii septembrie pentru a anunţa noi descoperiri arheologice. În acel clip, ministrul pentru Antichităţi şi Turism, Khaled el-Enany, poate fi văzut în timp ce anunţă că descoperirile făcute recent în situl Saqqara reprezintă “doar începutul”.

De mai mulţi ani, autorităţile egiptene anunţă cu regularitate diverse descoperiri arheologice, printre altele cu scopul de a relansa turismul naţional.

Siturile arheologice reprezintă pentru Egipt un argument major în faţa concurenţei făcute de alte destinaţii turistice.

Însă ponderea adusă de turism în PIB-ul ţării a fost grav afectată de instabilitatea politică şi de atentatele care au avut loc după Revoluţia din 2011, care l-a alungat de la putere pe preşedintele Hosni Mubarak, şi, mai recent, de pandemia de COVID-19.

Acest sector vital pentru economia egipteană a atins numărul record de 13,6 milioane de vizitatori în 2019, înainte ca noul coronavirus să îi ţină departe de graniţele ţării pe turiştii străini.

Piramida lui Djoser a fost redeschisă pentru public la începutul lunii martie după lucrări de renovare care au durat mai mulţi ani. Însă situl a fost închis din nou pentru vizitatori la jumătatea lunii martie, la fel ca toate celelalte situri arheologice, din cauza epidemiei de COVID-19, înainte de a se redeschide pe 1 septembrie.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pandemia de COVID-19 se apropie de 31 de milioane de cazuri şi a depăşit 958.000 de decese (OMS)

Publicat

Cazurile de COVID-19 în întreaga lume au ajuns la 30,9 milioane, iar numărul deceselor se ridică la 958.703, potrivit unei statistici publicate luni de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi citate de EFE.

În ultimele trei zile au fost depăşite consecutiv 300.000 de cazuri zilnice, doborând recordul anterior al infecţiilor raportate într-o singură zi, însă cifra deceselor se menţine stabilă de câteva săptămâni la aproximativ 5.000.

Continentul american concentrează jumătate din total contagierilor, 15,5 milioane, în timp ce Asia a depăşit 6,1 milioane de cazuri, iar ambele regiuni raportează peste 100.000 de contagieri zilnice, deşi curba s-a stabilizat în ambele cazuri în cursul ultimei săptămâni.

Situaţia este contrară în Europa, care, cu 5,1 milioane de contagieri, frizează 70.000 de cazuri zilnice, când în martie sau aprilie erau raportate 40.000 de infecţii în cea mai sumbră etapă a izolării generale, chiar dacă în prezent procentul pacienţilor în stare gravă este mult mai mic şi s-a înregistrat şi o descreştere a numărului de decese.

SUA sunt în continuare ţara cu cele mai multe cazuri, 6,7 milioane, deşi India care ocupă locul doi cu 5,4 milioane înregistrează de trei ori mai multe contagieri zilnice, care totuşi s-au stabilizat în ultimele zile la mai puţin de 100.000 într-o singură zi.

Nu există schimbări nici pe lista celor 12 ţări cele mai afectate în privinţa cifrei contagierilor, pe care mai figurează Peru, Columbia, Mexic, Spania, Argentina şi Chile.

Trei din patru pacienţi bolnavi de COVID-19 din întreaga lume, aproape 23 de milioane au fost declaraţi vindecaţi, în timp ce aproximativ 61.000 sunt în stare gravă sau critică. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate