Connect with us

ACTUALITATE

FILME&ACTORI ‘When We Were Apollo’, povestea celor 400.000 de necunoscuţi care au dus primul om pe Lună

Publicat



Sursa foto: huntsville.org

Cele aproximativ 400.000 de persoane implicate în aventura colectivă care a făcut posibilă trimiterea primului om pe Lună, reprezentând programul Apollo al NASA, pot fi văzute într-un film documentar în preajma aniversării a 50 de ani de la aselenizare, relatează EFE.

Cineastul Zachary Weil nu i-a ales ca protagoniştii ai filmului ‘When We Were Apollo’ pe Neil Armstrong, Michael Collins şi Buzz Aldrin – membrii echipajului Apollo 11 şi primii oameni care au ajuns pe Lună (la 20 iulie 1969), Armstrong şi Collins fiind şi primii oameni care au păşit pe suprafaţa lunară (21 iulie 1969).

Se poate spune că Weil a ales faţa ascunsă a programului Apollo pentru opera sa prima, prezentată la sfârşitul lunii iunie la Frost Museum of Science din Miami şi într-o proiecţie în Cocoa Beach, localitate din apropierea Centrului Spaţial Kennedy, de unde a fost lansată cea mai importantă rachetă din istorie.

În iulie documentarul va fi prezentat şi de mai multe staţii ale postului public de stat (PBS), înainte de a participa la mai multe festivaluri şi de a fi difuzat la toamnă de platforma de ‘streaming’ Amazon Prime. Regizorul în vârstă de 37 de ani a declarat pentru EFE că a dorit să dea glas miilor de “persoane obişnuite” care au participat la un proiect care este amintit ca una dintre faptele măreţe ale civilizaţiei.

Evident că a fost nevoit să prezinte un grup numeros de persoane, plus cele două femei şi 17 bărbaţi care îşi rememorează povestirile în ‘When We Were Apollo’. Pentru documentarul său, Weil a făcut apel la imagini de arhivă pentru a-i arăta pe cei convinşi, potrivit propriilor mărturisiri, că “au fost puternici pentru că au lucrat împreună”.

Potrivit lui Zachary Weil, programul Apollo a reprezentat mai mult decât forţa SUA de a cuceri Luna, demonstrând în primul rând importanţa societăţii de a-şi stabili mari provocări, ceea ce ar putea pe viitor să fie fructificat în acţiuni comune precum frânarea schimbărilor climatice care ne distrug planeta.

John Filson, producătorul documentarului a declarat la rândul său că Weil, pe care l-a cunoscut în urmă cu doi ani şi jumătate în Los Angeles, l-a contagiat cu entuziasmul şi dorinţa lui de a scoate la lumină acele legiuni de creiere rămase necunoscute dar ale căror eforturi şi muncă susţinută au făcut posibilă această realizare văzută ca o victorie a Americii asupra URSS în plin Război Rece.

Pentru a obţine fondurile necesare filmării documentarului au recurs de trei ori la plataforma Kickstarter.

La 18 octombrie 2018 au anunţat pe Twitter că sunt “emoţionaţi” de sfârşitul campaniei de strângere a fondurilor la care au participat “304 de contribuabili cu 25.926 de dolari”. Au obţinut de asemenea o subvenţie din Alabama, statul unde a fost construită racheta Saturn-V care a propulsat Apollo 11 de pe platforma LC 39A al Centrului Kennedy (Florida) la 16 iulie 1969.

Saturn-V a fost dezvoltată la Centrul de Zboruri Spaţiale Marshall al NASA din Huntsville (Alabama) unde a fost director cercetătorul german Wernher von Braun, care lucrase pentru Germania nazistă iar după victoria aliaţilor din al Doilea Război Mondial se stabilise în SUA.

Una dintre cele două femei din ‘When We Were Apollo’, Heidi Collier, este fiica lui Fritz Weber, unul dintre cei 120 de oameni de ştiinţă care au lucrat la fabricarea de rachete în Germania în timpul războiului şi care au fost primiţi de SUA pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele.

Bob Barnini, de la Echipa de Ingineri ai Armatei, All Koller, care era ucenic la Agenţia de Rachete Balistice (AMBA) având doar 17 ani când s-a implicat în proiect, sau James Jennings, de la NASA, sunt câteva dintre cei care şi-au povestit amintirile în acest documentar.

“Proiectul Apollo a fost realizat în principal de oameni cu vârsta de 30 de ani sau chiar mai tineri. Toţi aceşti oameni lucrau câte 12 sau 18 ore pe zi pentru a realiza programul. Nu am văzut niciodată un proiect ca acesta”, a spus Jennings.

Asemeni programului Apolo, Weil şi asociaţii săi aveau o misiune: să afle cine sunt acei bărbaţi şi acele femei implicate în program, unde se află acum şi ce părere aveau despre participarea lor la acest proiect grandios. Unii care apar în această producţie realizată de Contact Light Films au dat chiar bani pentru ca acest documentar să fie realizat, a mărturisit Filson.

“Spiritul Apollo”, asemeni programului de acum cinci decenii a cuprins şi proiectul cinematografic ‘When We Were Apollo’, făcând posibilă realizarea lui. “Ceea ce era important nu erau banii, ci crearea unei comunităţi”, a spus producătorul filmului.

Costul total al documentarului a fost de 100.000 de dolari iar rezultatul este dovada acestui succes istoric care nu a pierdut nimic din strălucire chiar şi după 50 de ani. Filson subliniază mândria resimţită de toţi cei intervievaţi pentru a fi făcut parte din acest proiect măreţ şi care au mărturisit că erau dispuşi să facă orice sacrificiu pentru a putea cuceri Luna.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Majoritatea angajaţilor de la Termocentrala Mintia s-au înscris pe listele de disponibilizări

Publicat

Cea mai mare parte dintre angajaţii Termocentralei Mintia au depus cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări de la Complexul Energetic Hunedoara (CEH), 530 dintre cei aproximativ 700 de salariaţi ai unităţii fiind dispuşi să plece din companie, relevă datele centralizate vineri de conducerea CEH.

Alţi 887 de angajaţi din sectorul de minerit al Văii Jiului au decis să înainteze cereri pentru a fi incluşi pe listele de disponibilizări, a declarat, pentru AGERPRES, administratorul special al CEH, Cristian Roşu.

Conducerea CEH a decis să prelungească până vineri, 21 mai, termenul până la care pot fi depuse cereri de către cei care doresc să fie disponibilizaţi din cadrul societăţii, după ce, iniţial, acesta fusese anunţat pentru joi, 13 mai.

“Termenul pentru depunerea cererilor a fost prelungit până vineri, 21 mai, la ora 13,00. Am luat această decizie pentru că există o dorinţă mare de înscriere pe liste şi vrem să oferim această posibilitate tuturor celor care doresc să depună cereri”, a precizat administratorul special al CEH.

Angajaţii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) care doresc să plece din cadrul companiei prin procedura de disponibilizare colectivă ar putea beneficia de o compensaţie în bani în valoare de aproape 10.000 de euro şi de venituri de completare, potrivit propunerilor formulate de conducerea societăţii şi sindicate.

Administraţia şi Sindicatul “Muntele”, reprezentativ la nivelul CEH, au modificat Contractul Colectiv de Muncă al societăţii, în sensul în care persoanele disponibilizate vor primi plăţi compensatorii în sumă brută de 49.998 lei, de la bugetul de stat, venitul urmând să fie impozitat cu 10%.

De asemenea, angajaţii din minerit vor primi venituri de completare timp de 4 ani, iar cei din sectorul energetic vor beneficia de aceste sume pentru o perioadă de doi ani.

Administratorul special al CEH a arătat că disponibilizările de personal vor face obiectul unei Ordonanţe de Urgenţă ce va fi discutată într-o şedinţă de Guvern.

Pe de altă parte, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara, de la Termocentrala Mintia, nu a recomandat angajaţilor să completeze cererile de disponibilizare motivând, între altele, că nu există o ordonanţă sau hotărâre de guvern prin care să fie susţinută suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Premierul Cîţu: De la 1 iunie se va lua o decizie privind purtarea sau nu a măştii de către cei vaccinaţi la muncă

Publicat

Arhivă foto

Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă seara că o decizie în privinţa purtării sau nu a măştii la locul de muncă, acolo unde sunt doar persoane vaccinate, va fi luată de la 1 iunie.

“Încă nu este o decizie clară. După 1 iunie vom lua această decizie. Este în ordinul ministrului Sănătăţii. Cred că este o decizie luată înainte de analiza foarte bine.

De la 1 iunie stabilim acest lucru. Deocamdată cu mască la locul de muncă, la interior. (…) După 1 iunie vorbim de alte modificări”, a spus Cîţu, la Teatrul Naţional Bucureşti.

Prim-ministrul a mai spus că de la 1 iunie Guvernul va modifica actele normative necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a evenimentelor culturale.

Actele normative vor fi modificate

“Vom modifica actele normative necesare, pentru a crea cadrul legal necesar ca să putem să mergem în acea etapă. În acest moment noi am prezentat în decizia CNSU următoarele etape, ca să foarte clar pentru români la ce să se aştepte”, a precizat Cîţu.

Întrebat dacă toţi românii vor avea acces la spectacole după 1 iunie, premierul Cîţu a spus: “Pentru toţi românii… depinde, dacă sunt vaccinaţi sau nu.

Aţi văzut că fiecare eveniment, în interior sau în exterior, are anumite criterii (referitoare n.r.) la număr de persoane la interior, dacă persoanele sunt vaccinate, dacă organizatorii îşi asumă că persoanele sunt vaccinate, atunci vorbim de alt număr de persoane”, a spus premierul.

Referitor la o eventuală falsificare a actelor care atestă vaccinarea, Florin Cîţu a precizat că la TNB “s-a verificat foarte uşor” şi că “putem să discutăm de soluţii” pentru că “suntem în anul 2021”.

“Astăzi am intrat aici cu un buletin”, a spus premierul.

În altă ordine de idei, Cîţu a menţionat că “România a luat decizia, poate unică în Uniunea Europeană, de a permite cetăţenilor care vin din zona verde să intre în România, turiştii, fără niciun fel de documente care să ateste dacă sunt sau nu vaccinaţi, doar cu documentele necesare pentru a intra în România”.

Premierul Florin Cîţu a fost prezent sâmbătă seara la spectacolul-pilot cu piesa “Dineu cu proşti” de Francis Veber, la Teatrul Naţional Bucureşti.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alertă de vreme severă imediată: Cod galben de furtuni în Prahova, Ilfov și Dâmbovița

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a emis, sâmbătă seară, alerte de vreme severă imediată pentru localități din județele Prahova, Ilfov și Dâmbvovița.

Potrivit meteorologilor, până la ora 20:30, sunt așteptate averse ce vor cumula 20…25 l/mp, izolat grindină de mici dimensiuni, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului.

Zone vizate:

Județul Prahova: Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Șirna și Gorgota;
Județul Ilfov:
Buftea, Otopeni, Periș, Balotești, Snagov, Ciolpani, Mogoșoaia, Tunari și Corbeanca;
Județul Dâmboviţa:
Cornești, Răcari, Crevedia, Cojasca, Ciocănești, Tărtășești, Niculești, și Butimanu.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un nou record: 119.021 de persoane s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Publicat

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 informează că în ultimele 24 de ore au fost administrate 119.021 de doze de vaccin, dintre care 100.749 – Pfizer, 7.540 – Moderna, 8.309 – AstraZeneca şi 2.423 – Johnson&Johnson, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Conform unui comunicat al CNCAV, transmis sâmbătă AGERPRES, 51.938 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 67.083 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.638.418 de doze unui număr de 3.886.249 de persoane, dintre care 1.134.080 au primit o doză şi 2.752.169 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 66 de reacţii adverse – 9 de tip local şi 57 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 15.249 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – 1.629 de tip local şi 13.620 de tip general.

CNCAV menţionează că 145 de reacţii adverse sunt în curs de investigare. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate