Fondul Monetar Internaţional a redus, marți, 11 octombrie 2022, perspectivele de creştere economică la nivel global pe anul 2023. Acest lucru s-a întâmplat în contextul situaţiei internaţionale incerte, existând astfel un avertisment asupra nivelului inflaţiei în statele puternic dezvoltate.

„Economia globală se confruntă cu o serie de provocări turbulente. Cea mai mare inflaţie din ultimele decenii, înăsprirea condiţiilor financiare în cele mai multe zone, invazia Rusiei în Ucraina şi persistenţa pandemiei COVID-19 afectează puternic perspectivele.

Normalizarea politicilor monetare şi fiscale prin care a fost furnizat sprijin fără precedent în timpul pandemiei diminuează cererea, în condiţiile în care liderii politici vor ca inflaţia să revină în limitele vizate.

Dar cote mari ale economiilor se confruntă cu încetiniri ale ritmului creşterii economice şi chiar cu scăderi economice.

Viitorul economiei mondiale depinde în mod esenţial de calibrarea cu succes a politicilor monetare, de evoluţia războiului din Ucraina şi de riscurile unor noi perturbări ale reţelelor de aprovizionare asociate pandemiei, spre exemplu, în China", anunţă Fondul Monetar Internaţional în raportul privind "Proiecţiile Perspectivelor de Creştere Economică Globală", vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Fondul Monetar Internaţional reduce estimările cu privirea la creşterea economică mondială în 2023. Creșterea economică va scădea

„Creşterea economică mondială va scădea, conform previziunilor, de la 6,0% în 2021 la 3,2% în 2022 şi la 2,7% în 2023. Este cel mai slab profil economic începând din 2001, exceptând perioada crizei financiare globale şi faza acută a pandemiei COVID-19, ceea ce reflectă scăderi semnificative pentru economiile puternice: reducerea PIB-ului SUA în primul semestru din 2022, reducerea PIB-ului zonei euro în semestrul al doilea din 2022 şi problemele epidemice prelungite, inclusiv restricţiile, din China, cuplate cu o criză din ce în ce mai mare a sectorului imobiliar.

Aproximativ o treime din economia mondială se confruntă cu perspectiva a două trimestre consecutive de creştere economică negativă. Inflaţia mondială ar urma să crească de la 4,7% în 2021 la 8,8% în 2022, dar ar urma să scadă la 6,5% în 2023 şi la 4,1% în 2024.

Surprizele de inflaţie mare sunt în principal în economiile avansate, cu variaţii mai mari în pieţele emergente şi în economiile aflate în dezvoltare", precizează raportul FMI.

Statele Unite ar urma să înregistreze o creştere economică de 1,6% în 2022, în scădere de la 5,7% în 2021, şi de 1,0% în 2023, potrivit estimărilor FMI.

Fondul Monetar Internaţional reduce estimările cu privirea la creşterea economică mondială în 2023. Zona euro ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,1% în 2022

Zona euro ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,1% în 2022 (faţă de 5,2% în 2021) şi de doar 0,5% în 2023.

Germania riscă să ajungă la o scădere economică de 0,3% în 2023, de la creşterea de 1,5% estimată pentru anul acesta. Şi Italia ar putea înregistra o scădere a PIB-ului cu 0,2% în 2023. Marea Britanie ar putea avea o creştere economică de 3,6% în 2022 şi de doar 0,3% anul viitor.

Ritmul activităţilor economice s-ar putea intensifica însă în China, care ar putea trece de la o creştere de 3,2% anul acesta la 4,4% în 2023.

Directorul FMI, Kristalina Georgieva, a îndemnat săptămâna trecută guvernele statelor să aplice doar măsuri fiscale "responsabile", nu să accelereze inflaţia.

„Este esenţial să fie evitate facilităţile fiscale generalizate, deoarece dacă sunt aplicate la o scară largă, accelerarea cererii va face mai greu să fie contracarată inflaţia.

Cu alte cuvinte, în timp ce politicile monetare apasă frâna, nu trebuie să existe politici fiscale care să apese acceleraţia, deoarece cursa va deveni foarte dură şi periculoasă", a atras atenţia directorul FMI.

(sursa: Mediafax)