Connect with us

AUTO

FORD a lansat primului autovehicul hibrid din România. Investiții de 200 de milioane de euro și 1.700 de oameni angajați

Publicat



Constructorul auto american Ford lansează marţi, la Craiova, producţia noului Puma, primul vehicul hibrid construit în România, o investiţie de 200 de milioane de euro, informează ziarul Alba24.ro.

„Ford marchează astăzi începutul producţiei de serie a noului Ford Puma la uzina de ultimă generaţie din Craiova, pentru a răspunde cererii clienţilor din segmentul cu cea mai rapidă creştere din industria auto. Oferit cu tehnologia avansată de propulsie electrică EcoBoost Hybrid de 48 de volţi, noul crossover compact inspirat din gama SUV-urilor este primul vehicul hibrid fabricat în România. Ford Puma a fost dezvăluit la sfârşitul lunii iunie a acestui an şi se alătură gamei extinse de SUV-uri şi de crossovere Ford din Europa, inclusiv Fiesta Active, Focus Active, EcoSport, Kuga, Edge şi noul Explorer Plug-In Hybrid”, se precizează în comunicat.

Pentru a susţine producţia noului model Puma, Ford a demarat anul trecut un amplu proces de angajare a aproximativ 1.700 de oameni şi a investit aproximativ 200 de milioane de euro în uzina sa din Craiova. Investiţia totală a Ford la Craiova se ridică la aproximativ 1,5 miliarde euro de la preluarea uzinei în 2008.

„Noua Puma reprezintă următorul capitol din filosofia de design a Ford centrată pe om, care va consolida marca Ford în Europa în ceea ce priveşte calitatea, multitudinea de tehnologii şi plăcerea de a conduce. Nu am nicio îndoială că Puma va avea un succes uriaş în toată Europa”, a declarat Stuart Rowley, preşedintele Ford Europa, citat în document.

Sursa: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

De la 1 ianuarie, maşinile cu volan pe dreapta, provenite din Marea Britanie, nu se mai pot înmatricula în România

Publicat

Mașinile cu volan pe dreaptă aduse din Marea Britanie nu vor mai putea fi înmatriculate în România, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cu excepţia situaţiei în care perioada de tranziţie dintre UK şi Uniunea Europeană (UE), în contextul Brexit, nu va fi prelungită, se arată într-un comunicat de presă al Registrului Auto Român (RAR), transmis marţi AGERPRES.

“Dat fiind interesul public ridicat pentru situaţia autovehiculelor care provin din UK, în contextul Brexit, precizăm şi cu această ocazie că până la data de 31 decembrie 2020 este în vigoare o perioadă de tranziţie stabilită ca urmare a Acordului de retragere, dar care poate fi prelungită. În consecinţă, până la 31.12.2020 se acceptă, în aceleaşi condiţii, omologările UE emise de UK, adică şi autovehiculele cu volan pe partea dreaptă care provin din UK vor putea primi CIV, dacă respectă celelalte condiţii aplicabile. De la 1 ianuarie 2021, dar numai dacă perioada de tranziţie dintre UK şi Uniunea Europeană nu va fi prelungită, omologarea emisă de Regatul Unit nu va mai fi valabilă în România, iar vehiculele cu volan pe dreapta provenite din UK vor fi tratate asemenea oricărui alt vehicul care provine dintr-un stat terţ din afara UE şi nu vor mai primi CIV, deci nu vor mai putea fi înmatriculate în România. În ceea ce priveşte autovehiculele echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă şi care sunt deja înmatriculate în România, menţionăm că nu există în acest moment nicio altă prevedere legislativă care să oblige la modificarea poziţiei postului de conducere pe partea stângă”, precizează sursa citată.

Modul în care autovehiculele cu volan pe partea dreaptă introduse individual în România pot primi CIV este precizat în Reglementările RNTR 7, aprobate prin OMTCT nr. 2.132/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, în secţiunea “Sistemul de direcţie” din Capitolul IV, se stipulează că: “Postul de conducere trebuie să fie situat pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului. Sunt exceptate autovehiculele speciale utilizate în serviciile publice comunitare (curăţenie stradală), precum şi autovehiculele care au fost înmatriculate ultima dată într-un alt stat membru al UE şi care nu au suferit modificări în raport cu configuraţia de înmatriculare iniţială. Pentru acestea din urmă, în cazul autovehiculelor din categoriile M2 şi M3, uşile de serviciu vor fi amplasate pe partea dreaptă, în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului”.

Pe de altă parte, RNTR 7 impune obligativitatea înlocuirii farurilor originale cu unele care emit un fascicul luminos asimetric, orientat spre partea dreaptă a drumului.

O altă prevedere legală face referire la omologarea individuală a autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, dar care au suferit modificări constructive: “Omologarea autovehiculelor echipate cu postul de conducere pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului şi care au suferit modificări ale caracteristicilor constructive menţionate în CIV se acordă numai dacă postul de conducere se schimbă pe partea stângă în raport cu planul median longitudinal al vehiculului”.

În acest sens, RAR menţionează că, în mod concret, dacă un autovehicul înmatriculat în România cu volanul pe partea dreaptă se prezintă la inspecţie după ce i-au fost aduse modificări constructive, acesta va putea fi reomologat doar dacă şi postul de conducere a fost mutat pe partea stângă.

Registrul evidenţiază faptul că acţionează doar în cadrul legal disponibil în acest moment, fără a aplica măsuri care nu respectă prevederile interne sau ale UE în domeniu.

“Pentru clarificarea poziţiei naţionale cu privire la acest subiect, trebuie precizat că legislaţia din România transpune şi pune în aplicare legislaţia UE în domeniu, legislaţie care nu permite introducerea de interdicţii de natură tehnică referitoare la autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă. Comisia Europeană consideră că introducerea interdicţiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule constituie o barieră pentru libera circulaţie a mărfurilor, fiind o măsură disproporţionată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranţei rutiere şi protecţiei sănătăţii şi vieţii cetăţenilor UE. În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că există deja două hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu privire la cauzele C-639/11 (Comisia Europeană împotriva Poloniei) şi C-61/12 (Comisia Europeană împotriva Lituaniei), prin care Curtea de Justiţie a constatat că statele respective, care aveau restricţii naţionale privind înmatricularea autovehiculelor cu volan pe partea dreaptă, nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin, prin nerespectarea prevederilor legislaţiei UE aplicabile. S-a considerat că introducerea interdicţiei de înmatriculare a unor astfel de autovehicule este contrară regulilor UE privind libera circulaţie a mărfurilor (art. 34 din Tratatul de Funcţionare a UE) şi reprezintă o încălcare a legislaţiei UE de omologare (de exemplu Directiva cadru 2007/46/CE), fiind o măsură disproporţionată în raport cu obiectivul public de asigurare a siguranţei rutiere şi protecţiei sănătăţii şi vieţii cetăţenilor din UE”, notează RAR.

În consecinţă, instituţia subliniază că, la momentul actual, introducerea unei restricţii privind omologarea şi/sau eliberarea cărţii de identitate pentru autovehiculele echipate cu volan pe partea dreaptă nu poate fi avută în vedere, deoarece aceasta ar duce la introducerea unei proceduri de “infringement” din partea Comisiei Europene pe un subiect pe care Curtea de Justiţie a UE s-a pronunţat deja în defavoarea statelor membre care aveau astfel de restricţii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Scădere cu aproape 32% a pieţei auto din România, în primul semestru al anului

Publicat

Piaţa auto din România a scăzut în primul semestru al anului cu aproape 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), publicate luni.

La nivelul lunii iunie 2020, au fost înregistrate 11.955 de autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale uşoare şi grele, minibuze şi autobuze), cu 38,9% mai multe decât în luna mai, cifră care este, însă, inferioară (-26,6%) celei din luna similară a anului trecut, când au fost înmatriculate 16.280 de autovehicule.

Astfel, după şase luni din 2020 se înregistrează o scădere generală a pieţei auto de 31,8%, comparativ cu perioada similară din 2019.

În ceea ce priveşte achiziţiile de autoturisme noi din Uniunea Europeană, este relevantă situaţia din ţările Europei de Vest care, după primele şase luni din 2020, înregistrează, pe ansamblu, o evoluţie generală negativă (-40,2%), comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, după o scădere în luna iunie de 24,8%, în revenire, însă, faţă de scăderea de 57,3% înregistrată în luna aprilie.

Topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale), în primul semestru al anului, este condus de Dacia, cu 15.768 unităţi, urmată de Volkswagen, cu 4.679 unităţi, Renault (4.521), Ford (3.953), Skoda (3.877) şi Hyundai (3.494).

La autoturisme s-a consemnat o scădere a vânzărilor de 30,7%, în primele şase luni faţă de aceeaşi perioadă don 2019, în timp ce la nivelul lunii iunie diminuarea a fost de 27,5% faţă de iunie 2019.

La finalul primelor şase luni din 2020, topul pe mărci este condus de Dacia, cu 14.574 unităţi şi cotă de piaţă 29,8%), urmată de către Volkswagen (3.915 unităţi, cotă de piaţă 8%), Skoda (3.877 unităţi, cotă de piaţă 7,9%), Renault (3.659 unităţi, cotă de piaţă 7,5%) şi Hyundai (3.494 unităţi, cotă de piaţă 7,1%).

Pe modele, cu cele 6.195 unităţi vândute, Dacia Logan rămâne cel mai bine comercializat după şase luni, în scădere cu 47,3%, urmat de Dacia Duster – cu 3.789 de unităţi (-21,3%), Dacia Sandero – 3.406 unităţi (-2,5%), Renault Clio – cu 1.553 unităţi (-44,7%) şi Skoda Octavia – cu 1.529 unităţi (-33,7%).

În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în luna iunie 2020, ponderea autoturismelor diesel continuă să scadă, ajungând la o cotă de piaţă de 22,7%, mult mai mică decât cea înregistrată în lunile anterioare (în aprilie, 43%, iar in mai 27,7%). Cu toate acestea, pe ansamblul perioadei, autoturismele diesel înregistrează o creştere a cotei de piaţă în 2020, respectiv 29%, comparativ cu 28,4% cât se înregistra în 2019.

Pe ansamblul primelor şase luni ale anului în curs, autoturismele pe benzină continuă să deţină cea mai mare pondere, respectiv 65,1% din total (în scădere faţă de cota înregistrată anul trecut, 67,6%).

Categoria autoturismelor “verzi”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) a înregistrat, în perioada analizată, un volum în creştere (+2,7%), comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Pe subcategorii, se consemnează o creştere de 31,6% la autoturismele full electrice şi una mult mai consistentă, de 107,8%, la cele plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun şi de propulsie electrică, înregistrează după primele 6 luni din 2020, o scădere de 9,2%.

“În continuare, este de aşteptat ca, în acest an, achiziţiile de autoturisme “verzi” să înregistreze volume semnificativ mai mari decât cele din anul anterior, acestea fiind, în mare măsură, stimulate de Programul Rabla Plus, care a avut o contribuţie importantă la creşterea semnificativă a vânzărilor de autoturisme electrice care, şi în acest an 2020, are un impact favorabil. Afirmaţia este susţinută de faptul că, la această dată, programul înregistrează peste 1.000 de rezervări de autoturisme electrice şi plug-in faţă de doar 640, anul trecut”, se menţionează în comunicatul APIA.

În privinţa tipului proprietarului, cele mai multe achiziţii de autoturisme, după şase luni din 2020, sunt realizate de către persoanele juridice, care acoperă 60% din totalul achiziţiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 40%.

La autovehicule comerciale uşoare (inclusiv minibuse si pick-up) s-a înregistrat o scădere importantă în luna iunie (-12,7%), mult mai puţin amplă comparativ cu autoturismele, fapt care contribuie la consemnarea unei scăderi generale de 26,2% în intervalul analizat faţă de primele şase luni din anul anterior. AGERPRES

Citește mai departe

AUTO

Comerțul cu autoturisme second-hand, fiscalizat de anul viitor

Publicat

Comerţul cu autovehicule rulate, realizat de către persoanele fizice şi juridice din România, trebuie fiscalizat de la 1 ianuarie 2021, pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto, iar beneficiile aduse bugetului de stat vor fi de aproximativ 700 de milioane de euro/an, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

„Viziunea APIA pentru o dezvoltare sustenabilă a pieţei auto din România, este axată pe o serie de vectori de dezvoltare care să faciliteze atingerea pe plan naţional a obiectivelor de mediu asumate în cadrul dialogului internaţional şi european. Din perspectiva obiectivelor Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 a ONU (din care patru sunt de interes şi pentru industria auto)”, se arată într-un comunicat de presă a Asociaţiei, transmis vineri Agerpres.

Una dintre cele zece măsuri pe care APIA le propune Guvernului României în vederea revitalizării activităţii de comerţ cu autovehicule noi şi servicii post-vânzare se află realizarea de Ministerul Sănătăţii a unui Ghid de sănătate publică/Cod de bună practică privind măsurile de precauţie în materie de sănătate pentru operatorii economici ce activează în acest domeniu. De asemenea, se propune asigurarea unor programe de testare a angajaţilor companiilor respective.

Potrivit sursei citate, în România este nevoie de realizarea şi punerea în aplicare a unui Program Naţional de Înnoire a Parcului auto al autorităţilor publice prin achiziţii publice de autovehicule, în special cu emisii reduse şi actualizarea criteriilor pentru cumpărarea de autovehicule ecologice.

În plus, se propune pregătirea din timp a cadrului normativ aplicabil Programelor „Rabla Clasic” şi „Rabla Plus”, astfel încât operatorii din piaţă să aibă elementele necesare pregătirii anului 2021.

Specialiştii APIA susţin eliminarea prevederilor care limitează (leasing, test-drive) abordarea consistentă a Programului „Rabla Plus” de către potenţialii beneficiari, precum şi eliminarea nedeductibilităţii TVA pentru autovehiculele cu emisii zero sau scăzute.

De asemenea, a măsură vizează realizarea unui parteneriat public – privat pentru descentralizarea înmatriculării către dealerii de automobile şi digitalizarea procedurii de înmatriculare, în acord cu practica europeană din alte ţări.

În ceea ce priveşte infrastructura destinată autovehiculelor electrice, APIA susţine aplicarea unui program de finanţare care să fie disponibil operatorilor economici, pentru staţii de încărcare la nivelul autostrăzilor, drumurilor europene şi drumurilor naţionale, în valoare de 53 de milioane de euro aprobat de Comisia Europeană pentru România.

Alte măsuri considerate importante de către producătorii şi importatorii de automobile din România sunt: introducerea în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030 a unor obiective pentru 2025 şi 2030 privind numărul de autovehicule cu emisii zero sau scăzute şi staţii de încărcare (electrice, hidrogen, CNG, LNG), realizarea unui cadru normativ general pentru introducerea de către municipii a zonelor cu emisii scăzute şi modificarea impozitului anual pentru autovehicule, cu luarea in considerare pentru calculul acestuia a parametrilor legaţi de poluare sau schimbări climatice.

Nu în ultimul rând, APIA este de părere că fiscalizarea comerţului cu autovehicule rulate (realizat de către persoane fizice, dar şi juridice), cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, reprezintă o măsură importantă pe care ar trebui să o ia autorităţile, beneficiile aduse bugetului de stat fiind de circa 700 milioane de euro/an.

Tot membrii APIA propune spre dezbatere atât autorităţilor, cât organizaţiilor sau persoanelor interesate asumarea unor obiective prin documentul „Viziunea APIA 2020-2030 Mobilitate sustenabilă, sigură şi eficientă”.

În acest sens, se propun planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului în oraşe (reducerea emisiilor CO2, a emisiilor poluante NOx si PM, prin stimularea casării/retragerii din parcul naţional auto a autovehiculelor poluante), creşterea gradului de siguranţă rutiera (prin: promovarea vehiculelor care corespund celor mai noi prevederi în domeniu, dezvoltarea infrastructurii rutiere naţionale şi conexiuni cu Europa, fiscalizarea folosită ca instrument de înnoire a parcului auto – comerţ autovehicule rulate, impozit anual, beneficii pentru achiziţia de autovehicule verzi).

sursă: Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO: Două mașini de lux, căutate de autorităţile din Italia și Ungaria, descoperite la vama Borș

Publicat

Doi cetățeni români, respectiv o femeie de 30 ani și un bărbat de 59 de ani, au rămas fără mașinile de lux pe care le aduceau din Italia, respectiv Ungaria, la Punctul de Trecere a Frontierei Borș. Cele două autoturisme, a căror valoare depășește 60. 000 euro figurau ca „bun căutat pentru confiscare“ în Italia și Ungaria.

În data de 28.06.2020, în jurul orei 00.15, la Punctul de Trecere a Frontierei Borș s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră, pe sensul de intrare în ţară, o femeie, cetăţean român, în vârstă de 30 de ani, conducând autoturismul marca BMW model 420d,  înmatriculat în Italia, an de fabricaţie 2017.

În urma verificărilor suplimentare s-a constatat că autoturismul figurează ca „bun căutat pentru confiscare“, alertă introdusă de autorităţile din Italia în data de 13.04.2020.

Faţă de cele constatate, femeia a declarat că a împrumutat autoturismul de la o cunoștință de pe teritoriul Italiei, pentru a se deplasa în România în vederea rezolvării unor probleme personale.  Persoana în cauză a mai declarat că nu avea cunoştinţă despre faptul că maşina este căutată de autorităţi.

În data de 29.06.2020, în jurul orei 00.30, la același punct de trecere a frontierei, s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră un alt cetăţean român, în vârstă de 59 de ani, la volanul unui autoturism marca Audi A8,  înmatriculat în Germania, an de fabricaţie 2014.

La controlul de frontieră, s-a constatat că autoturismul figurează ca „bun căutat pentru confiscare“, alertă introdusă de autorităţile din Ungaria în urmă cu 3 zile.

Faţă de cele constatate, bărbatul a declarat că a primit autoturismul de la fiul său, pentru a se deplasa în România și nu avea cunoştinţă despre faptul că maşina este căutată de autorităţi.

În ambele cazuri, cele două autoturisme, în valoare de aproximativ 60.000 euro, au fost indisponibilizate la sediul I.T.P.F. Oradea, iar poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, urmând ca la finalizare să fie dispuse măsurile legale care se impun.

Sursa: Poliția de Frontieră Română

Citește mai departe