Aria naturală Creasta Cocoşului (1.423 metri altitudine) din Munţii Gutâi, fostă rezervaţie geologică protejată cu suprafaţă de peste 50 de hectare, este apreciată atât de turiştii români, cât şi de cei străini pentru unicitatea peretului aproape vertical, fost coş al unui vulcan stins ce se înalţă brusc spre cer, a precizat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC, filiala Maramureş, Livia Sima.

„Creasta Cocoşului e una dintre cele mai stranii formaţiuni geologice, formată cel mai probabil ca urmare a activităţilor vulcanice în urmă cu milioane de ani, în Munţii Gutâi de azi (…) Turiştii urcă pe munte, îndeosebi în perioada vară-toamnă, pentru a admira acest platou format din andezit cu înălţime ce oscilează între 60 şi 100 metri şi o lungime de circa 200 de metri. Odată ajuns pe platou, turistul are o imagine panoramică a câteva localităţi din Maramureş, iar în zilele senine se poate admira lanţul muntos al Carpaţilor care trec geografic din România spre Ucraina. E unul dintre cele mai spectaculoase zone alpine din judeţul Maramureş care-i încântă pe iubitorii de drumeţie şi răsplăteşte cu imagini de vis”, a spus Livia Sima.

Pe Creasta Cocoşului se poate ajunge relativ uşor din Pasul Gutâi (DN 18) sau din oraşul Cavnic, renumită zonă schiabilă având numeroase pensiuni din DJ 184, aflat chiar la poalele Munţilor Gutâi.

Administratorul domeniului virtual „Discover Cavnic”, Alexandru Oprea, fotograf şi montaniard pasionat, a precizat, pentru AGERPRES, că pe versantul Creasta Cocoşului se poate ajunge pe mai mult de 15 trasee cu grade de dificultate diferite, însă e recomandată varianta cea mai optimă cu plecare din oraşul Cavnic.

„Accesul cu plecare din oraşul Cavnic e cel mai la îndemâna turistului iniţiat sau mai puţin iniţiat care ar putea avea nevoie de însoţitor pe munte. Oficial sunt omologate peste 20 de variante de traseu, însă folosite doar câteva care permit accesul mult mai uşor pe creastă. Locul e foarte atractiv şi pentru alpinişti care ajung uneori aici pentru antrenamente, însă pentru turiştii mai puţin familiarizaţi cu muntele e bine să aibă în vedere că traseul poate dura câteva ore dus-întors, asta înseamnă o zi întreagă dedicată ieşirii”, a spus Alexandru Oprea.

Potrivit acestuia, turiştii pot pleca pe traseu din oraşul Cavnic, dar şi din satul Breb, localitate rurală recunoscută pentru conservarea caselor vechi ţărăneşti.

„Pentru începători este sugerată varianta de traseu până la cota 1.000 de metri, în apropierea Vârfului Mogoşa (1.246 metri), e un traseu uşor, clasat ca efort spre mediu. O altă variantă ar fi traseul marcat spre Trei Apostoli, cu plecare din faţa Centrului de Informare Turistică Cavnic pe un drum forestier, apoi se orientează după marcaje, timp estimat două ore. Varianta de plecare din satul Breb se poate face pe un traseu marcat pentru cei care participă la concursuri montane. O altă variantă viabilă tot cu plecare din Breb este şi pentru cei care ar dori să admire Tăul Morărenilor (rezervaţie naturală umedă renumită pentru muşchiul verde format în jurul lacului n. red). Turiştii ar putea să întâlnească urşi, dar dacă fac gălăgie, ursul se îndepărtează. Toate traseele care duc spre Creasta Cocoşului sunt de dificultate medie şi pot fi parcurse aproape de orice drumeţ, însă necesită un minim de pregătire fizică”, a detaliat Alexandru Oprea.

Acesta a mai precizat că turiştii care ajung în oraşul Cavnic ar mai putea vizita ruinele vechii topitorii de aur Logolda, Cascada Văii de pe Izvor, Stâlpul Tătarilor, Biserica Sf Varvara din Handal, datată din anul 1800, momentul istoric ridicat în memoria foştilor deţinuţi politici care muncit la vechea mină Cavnic şi o veche galerie de mină, iar pasionaţii de cicloturism ar putea încerca traseul Drumul Verde din Munţii Gutâi. AGERPRES / (A – autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)