Connect with us

ACTUALITATE

Formaţiunea Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, căutată de turişti pentru forma sa inedită

Publicat



Sursa foto: Discover Cavnic/Facebook

Aria naturală Creasta Cocoşului (1.423 metri altitudine) din Munţii Gutâi, fostă rezervaţie geologică protejată cu suprafaţă de peste 50 de hectare, este apreciată atât de turiştii români, cât şi de cei străini pentru unicitatea peretului aproape vertical, fost coş al unui vulcan stins ce se înalţă brusc spre cer, a precizat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC, filiala Maramureş, Livia Sima.

creasta-cocosului

“Creasta Cocoşului e una dintre cele mai stranii formaţiuni geologice, formată cel mai probabil ca urmare a activităţilor vulcanice în urmă cu milioane de ani, în Munţii Gutâi de azi (…) Turiştii urcă pe munte, îndeosebi în perioada vară-toamnă, pentru a admira acest platou format din andezit cu înălţime ce oscilează între 60 şi 100 metri şi o lungime de circa 200 de metri. Odată ajuns pe platou, turistul are o imagine panoramică a câteva localităţi din Maramureş, iar în zilele senine se poate admira lanţul muntos al Carpaţilor care trec geografic din România spre Ucraina. E unul dintre cele mai spectaculoase zone alpine din judeţul Maramureş care-i încântă pe iubitorii de drumeţie şi răsplăteşte cu imagini de vis”, a spus Livia Sima.

Pe Creasta Cocoşului se poate ajunge relativ uşor din Pasul Gutâi (DN 18) sau din oraşul Cavnic, renumită zonă schiabilă având numeroase pensiuni din DJ 184, aflat chiar la poalele Munţilor Gutâi.

Administratorul domeniului virtual “Discover Cavnic”, Alexandru Oprea, fotograf şi montaniard pasionat, a precizat, pentru AGERPRES, că pe versantul Creasta Cocoşului se poate ajunge pe mai mult de 15 trasee cu grade de dificultate diferite, însă e recomandată varianta cea mai optimă cu plecare din oraşul Cavnic.

“Accesul cu plecare din oraşul Cavnic e cel mai la îndemâna turistului iniţiat sau mai puţin iniţiat care ar putea avea nevoie de însoţitor pe munte. Oficial sunt omologate peste 20 de variante de traseu, însă folosite doar câteva care permit accesul mult mai uşor pe creastă. Locul e foarte atractiv şi pentru alpinişti care ajung uneori aici pentru antrenamente, însă pentru turiştii mai puţin familiarizaţi cu muntele e bine să aibă în vedere că traseul poate dura câteva ore dus-întors, asta înseamnă o zi întreagă dedicată ieşirii”, a spus Alexandru Oprea.

Potrivit acestuia, turiştii pot pleca pe traseu din oraşul Cavnic, dar şi din satul Breb, localitate rurală recunoscută pentru conservarea caselor vechi ţărăneşti.

“Pentru începători este sugerată varianta de traseu până la cota 1.000 de metri, în apropierea Vârfului Mogoşa (1.246 metri), e un traseu uşor, clasat ca efort spre mediu. O altă variantă ar fi traseul marcat spre Trei Apostoli, cu plecare din faţa Centrului de Informare Turistică Cavnic pe un drum forestier, apoi se orientează după marcaje, timp estimat două ore. Varianta de plecare din satul Breb se poate face pe un traseu marcat pentru cei care participă la concursuri montane. O altă variantă viabilă tot cu plecare din Breb este şi pentru cei care ar dori să admire Tăul Morărenilor (rezervaţie naturală umedă renumită pentru muşchiul verde format în jurul lacului n. red). Turiştii ar putea să întâlnească urşi, dar dacă fac gălăgie, ursul se îndepărtează. Toate traseele care duc spre Creasta Cocoşului sunt de dificultate medie şi pot fi parcurse aproape de orice drumeţ, însă necesită un minim de pregătire fizică”, a detaliat Alexandru Oprea.

Acesta a mai precizat că turiştii care ajung în oraşul Cavnic ar mai putea vizita ruinele vechii topitorii de aur Logolda, Cascada Văii de pe Izvor, Stâlpul Tătarilor, Biserica Sf Varvara din Handal, datată din anul 1800, momentul istoric ridicat în memoria foştilor deţinuţi politici care muncit la vechea mină Cavnic şi o veche galerie de mină, iar pasionaţii de cicloturism ar putea încerca traseul Drumul Verde din Munţii Gutâi. AGERPRES / (A – autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Tumoră pancreatică rară, diagnosticată de medicii diabetologi de la SJU Suceava

Publicat

spitalul judetean suceava

O tumoră pancreatică rară a fost diagnosticată de medicii diabetologi de la SJU Suceava, în premieră, de echipa medicală a Secţiei Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, a informat, vineri, şeful secţiei dr. Claudiu Cobuz.

El a precizat că echipa pe o coordonează, din care fac parte şi medicii Ramona Caziuc şi Corina Lazăr, au diagnosticat primul caz de tumoră pancreatică secretantă de insulină – insulinom, cu o incidenţă un caz la 1.000.000 persoane/an.

Cobuz a arătat că, pe 5 martie, pacienta în vârstă de 71 de ani s-a aflat la a doua prezentare în spital, motivele internării fiind diagnosticul de “sindrom hipoglicemic”, cu crize de hipoglicemie, în special matinale şi nocturne, traduse prin transpiraţii profuze, tremurături, tulburări neuro-psihice.

Evaluarea în cadrul Secţiei Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice a fost completă, s-a montat senzor de monitorizare glicemică continuă, s-a dozat secreţia de insulină endogenă şi s-a efectuat profil glicemic extins.

Totodată, pentru completarea diagnosticului s-a efectuat examen CT abdominal, la care medicul primar radiolog Olariu Ovidiu, a descris o leziune sugestivă pentru insulinom localizată la capul pancreasului.

Tratamentul a fost chirurgical, operaţia s-a efectuat de echipa condusă de Dr. Cristian Bulat de la Clinica IV Chirurgicală Spitalul Sf. Spiridon Iaşi.

”S-a identificat pe faţa posterioară a capului pancreasului, spre marginea superioară, un nodul de 2 cm, încapsulat, de consistenţă dură, de culoare galben-cafeniu, care s-a putut enuclea, cu prezervarea structurii pancreasului. Examenul histopatologic intraoperator a confirmat diagnosticul de insulinom. Evoluţia postoperatorie a fost favorabilă, urmată de dispariţia acuzelor subiective şi normalizarea glicemiei”, a arătat Cobuz.

Insulinoamele sunt tumori pancreatice endocrine rare, caracterizate prin hipersecreţie de insulină, autonom de sistemul de reglare a glicemiei, tabloul clinic fiind dominat de simptomatologia neuro-psihică, ce poate conduce la erori diagnostice.

Potrivit lui Cobuz, cu o incidenţă de aproximativ 1 caz la 1.000.000 persoane/an, mulţi medici au posibilitatea să diagnosticheze şi trateze doar unul sau doi pacienţi cu insulinoame de-a lungul întregii lor cariere.

Caracteristic, simptomatologia apare când unul din prânzuri a fost frugal sau a lipsit sau după un efort fizic susţinut. Criza poate apare după somnul fiziologic, care uneori se poate continua cu o comă hipoglicemică.

Există trei categorii de semne clinice legate de scăderea glicemiei: manifestări neuro-psihice, simptome adrenergice şi digestive, caracteristic insulinoamelor fiind preponderenţa manifestărilor neuropsihice. De regulă, debutul este tot printr-un sindrom neuropsihic, până la precizarea diagnosticului de insulinom trecând o perioadă variabilă între 4 luni şi 10 ani.

Acest caz este primul raportat cu diagnostic complet finalizat de Secţia Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice din cadrul SJU Suceava. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

11 unități de învățământ din Deva, închise de luni din cauza lipsei căldurii și apei calde

Publicat

Prefectura județului Hunedoara a anunțat vineri că 11 unități de învățământ din Deva, printre care grădinițe, școli și licee, își vor desfășura de luni activitățile în sistem online, după ce Complexul Energetic Hunedoara a anunțat sistarea furnizării căldurii și apei calde.

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Hunedoara, cele 11 unități de învățământ își vor desfășura activitatea în sistem online în perioada 8-12 martie.

„Începând de luni, 8.03.2021, activitatea didactică din 11 unități de învățământ din Deva, se va desfășura în sistem online, ca urmare comunicatului societății Complexul Energetic Hunedoara SA, Sucursala Electrocentrale Deva-Termocentrala Mintia, care anunță sistarea furnizării agentului termic primar, implicit a apei calde de consum și a încălzirii în municipiul Deva”, se arată în comunicat.

Cele 11 unități de învățământ care funcționează în 37 de clădiri racordate la rețeaua de termoficare a orașului sunt: Liceul cu program Sportiv „Cetate”, Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu”, Liceul Tehnologic „Transilvania”, grădinița cu program prelungit nr. 7, Liceul de Arte „Sigismund Toduță”, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”, Liceul Teoretic „Teglas Gabor”, Școala gimnazială „Andrei Șaguna”, Școala primară „Samuel”, Școala sanitară postliceală „Carol Davila” și Școala Postliceală „Vasile Goldiș”.

„Reamintim că dintre unitățile de învățământ din Deva, beneficiază de sisteme de încălzire proprie doar Colegiul Național <Decebal> Deva, Colegiul Național Pedagogic <Regina Maria> Deva, Grădinița cu Program Prelungit nr. 6 Deva, Palatul Copiilor Deva și internatul Liceului cu Program Sportiv <Cetate> Deva”, a transmis Prefectura Hunedoara.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

O femeie din patru a luat în calcul să renunțe la job în ultimul an

Publicat

Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei. O femeie din patru a luat în calcul să renunțe la job în ultimul an. Principalele emoții resimțite au fost copleșire și anxietate.

Patru din zece femei (41%) susțin că echilibrul dintre viața profesională și cea personală s-a înrăutățit în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, în condițiile în care în unele cazuri au trebuit să muncească mai mult, inclusiv peste program, pentru a face față cerințelor, dar și din cauză că unele activități casnice au consumat mai mult timp decât de obicei, arată un sondaj BestJobs, scrie MEDIAFAX.

În acest context, aproape 25% dintre respondente spun că au luat în calcul să renunțe complet la job, pentru a putea face față responsabilităților crescute de acasă.

Pentru a putea dedica mai mult timp familiei, aproape jumătate (46%) dintre femei au spus că și-au redus în primul rând timpul pentru odihnă, iar trei din zece au alocat mai puțin timp pentru relaxare, dar și hobby-uri. Totodată, aproape 18% dintre respondente afirmă că au redus timpul alocat dezvoltării profesionale sau personale.

Pe fondul presiunii crescute de a răspunde atât cerințelor legate de job, cât și celor de acasă, aproape patru din zece femei au declarat că au resimțit oboseală puternică, aproape de burnout, iar în unele situații s-a ajuns chiar la un grad de epuizare totală.

De asemenea, întrebate care au fost principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, cele mai multe dintre femeile care au participat la sondaj (30,8%) au indicat senzația de copleșire cauzată de supraîncărcare, sentiment urmat de anxietate.

Două din zece femei au simțit depresie, vinovăție că nu au destul timp pentru copii și familie, dar și conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „mama ideală”. Pe ultimul loc s-a aflat îngrijorarea că performanța lor profesională este judecată negativ din cauza responsabilităților familiale crescute.

Principalul stres pentru 32,7% dintre femeile participante la sondaj a fost presiunea constantă de a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), iar 14% au indicat stresul de a jongla permanent între familie și job.

De asemenea, 12% dintre respondente spun că cel mai tare le-a afectat lipsa unui sprijin pentru rezolvarea sarcinilor casnice.

În timp ce jumătate dintre femei afirmă că responsabilitatea crescută de a avea grijă de familie în ultimul an, de la declanșarea pandemiei, a fost împărțită în mod egal cu partenerul, alte patru din zece femei spun că au preluat pe umerii lor cea mai mare parte a sarcinilor. Dintre „joburile suplimentare” care au consumat mai mult timp decât de obicei în ultimul an, pe primele trei locuri se situează curățenia (32% dintre respondente), gătitul (28%) și cumpărăturile (25%). Urmează timpul petrecut alături de copii, școala online și temele celor mici.

De cealaltă parte, sub 8% dintre bărbații care au răspuns sondajului au declarat că au luat în calcul să renunțe la job în ultimul an ca urmare a presiunii mai ridicate din viața profesională și personală create de pandemie – un procent de circa trei ori mai mic decât în cazul femeilor.

În ceea ce privește principalele emoții resimțite în ultimul an, de la debutul pandemiei, doi din zece bărbați au fost îngrijorați că performanța lor profesională este judecată negativ din cauza responsabilităților familiale și s-au simțit vinovați că nu au destul timp pentru familie. Totodată, 17,3% dintre respondenți au spus că au fost mult mai obosiți, procentul fiind aproape la jumătate față de cel al femeilor. 15,3% spun că au resimțit conflictul interior între a fi „angajatul ideal” și „tatăl implicat” și numai 13% dintre bărbați (de aproape trei ori mai puțin ca în cazul femeilor) spun că s-au simțit supraîncărcați de responsabilități. Totodată, sub 8% dintre bărbații participanți la sondaj au afirmat că au fost afectați de presiunea constantă de-a face prea multe lucruri într-o zi (multitasking), procentul fiind de patru ori mai mic față de cel înregistrat în rândul femeilor.

Sondajul a fost efectuat în perioada 15-30 februarie, pe un eșantion de 1324 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban din România, cu vârste cuprinse între 18 și peste 55 de ani. Din totalul respondenților, 55,2% sunt femei, iar 44,8%, bărbați. Peste jumătate dintre femei (52,3%) au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, iar 38% dintre respondente au declarat că au copii minori în grijă. Dintre bărbații care au participat la sondaj, 53,8% au vârsta cuprinsă între 26 și 45 de ani, procentul celor care au și copii minori în întreținere fiind similar.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Japonia: Rămăşiţele unei femei, găsite şi identificate după 10 ani de la tsunamiul devastator din 2011

Publicat

Rămăşiţele unei femei dispărute în tsunamiul devastator din 2011 din Japonia au fost găsite şi identificate recent, a anunţat vineri poliţia, cu câteva zile înainte de marcarea a zece ani de la dezastru, relatează AFP.

“Bucăţi de schelet, inclusiv un craniu, au fost descoperite pe 17 februarie” pe o plajă din departamentul Miyagi (nord-est), a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei locale.

Analizele dentare şi ADN efectuate săptămâna aceasta de către criminalişti au arătat că este vorba despre Natsuko Okuyama, o femeie în vârstă de 61 de ani care dispăruse în tragedia din 11 martie 2011, a precizat purtătorul de cuvânt.

Bilanţul confirmat al triplei catastrofe din 2011 (seism, tsunami şi accident nuclear la Fukushima) era de 15.899 de morţi în decembrie 2020, potrivit poliţiei japoneze.

Peste 2.500 de persoane sunt încă date dispărute zece ani mai târziu.

Fiul lui Natsuko Okuyama i-a mulţumit persoanei care a descoperit rămăşiţele mamei sale. “Sunt extrem de fericit că mama mea a fost găsită cu puţin timp înainte de împlinirea a zece ani de la dezastru”, a declarat el, citat de agenţia de presă Kyodo. “Acest lucru îmi va permite să-mi pun gândurile în ordine şi să merg mai departe”, a adăugat el. AGERPRES

Citește mai departe