Connect with us

ACTUALITATE

Fostul şef al Poliţiei Rutiere Teleorman, condamnat definitiv la închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă

Publicat



Comisarul Dănuţ Dobre, fost şef al Serviciului Poliţiei Rutiere Teleorman, a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani, 6 luni şi 20 zile închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă, fiind acuzat că a cerut bani, produse alimentare şi băuturi alcoolice de la mai multe persoane pentru a le ajuta să obţină permisul de conducere ori să le fie anulate diverse amenzi.

Pedeapsa aplicată lui Dobre este mai mică faţă de cea primită la instanţa de fond – Curtea de Apel Bucureşti – de 5 ani închisoare.

Judecătorii au confiscat sumele de bani primite ca mită de comisarul de poliţie, respectiv 540 lei şi 600 de euro.

În acelaşi dosar, judecătorii de la Instanţa supremă l-au achitat pe procurorul Ovidiu Toma de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, după ce acesta primise o condamnare la fond de 1 an şi 8 luni închisoare pentru favorizarea făptuitorului şi influenţarea declaraţiilor.

De asemenea, magistraţii l-au achitat pe Costel Iliuţă, agent de poliţie în cadrul Serviciului Permise Teleorman, şi l-au condamnat la 8 luni închisoare cu suspendare pe Nelu Ovedenie, asociat al unei firme.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2015, au fost identificaţi, la nivelul Serviciului Poliţiei Rutiere Teleorman, precum şi la nivelul Serviciului Public Permise Conducere, mai mulţi ofiţeri şi agenţi de poliţie care desfăşurau activităţi infracţionale în legătură cu obţinerea frauduloasă, contra unor sume de bani, a permiselor de conducere, precum şi intervenţii pentru aplicarea unor sancţiuni mai blânde conducătorilor auto contravenienţi, în schimbul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

“Inculpatul Dobre Dănuţ (…) a primit de la trei persoane produse alimentare şi suma de 300 de lei, ca urmare a intervenţiei exercitate asupra unor subordonaţi, în urma căreia mai multe persoane au fost absolvite de răspunderea contravenţională în legătură cu abateri constatate la regimul circulaţiei. De asemenea, în aceeaşi perioadă şi în aceeaşi calitate, inculpatul Dobre Dănuţ a pretins şi primit de la mai multe persoane, printre care şi inculpatul Ovedenie Nelu, sume de bani cuprinse între 100 şi 500 de euro, produse alimentare şi băuturi alcoolice, în schimbul promisiunii că va interveni (…) pentru ca rude şi cunoştinţe ale cumpărătorilor de influenţă să fie declaraţi admişi la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere, cu nerespectarea dispoziţiilor legale”, explica DNA.

Bunurile şi sumele de bani au fost primite de comisarul-şef Dobre fie la domiciliul său, fie la biroul de şef al Serviciului Rutier Teleorman.

El mai este acuzat că, în intervalul 31 iulie – 24 august 2015, i-a solicitat agentului Costel Iliuţă să facă demersuri pentru ca un cunoscut al său să obţină, cu încălcarea dispoziţiilor legale, permisul de conducere categoriile C+E, angajându-se ca în schimb să intervină pe lângă preşedintele Tribunalului Teleorman în vederea soluţionării favorabile a unui dosar contravenţional.

“În intervalul iunie – septembrie 2015, inculpatul Dobre Dănuţ a intervenit pe lângă inculpatul Toma Carmen Ovidiu, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman, solicitându-i acestuia să dispună o soluţie de clasare într-o cauză penală, în contradicţie cu situaţia de fapt şi probele administrate în cauză, în vederea exonerării de la răspunderea penală a doi agenţi de poliţie din cadrul Serviciului de Poliţie Rutieră Teleorman. Inculpatul Toma Carmen Ovidiu a fost de acord cu solicitarea respectivă şi, în data de 24 iunie 2015, l-a contactat pe avocatul persoanei vătămate, căruia i-a solicitat să facă demersuri pe lângă clientul său, în aşa fel încât să-l convingă pe acesta să dea o declaraţie neconformă adevărului, cu ocazia unei viitoare audieri”, menţiona DNA.

Procurorul Toma mai era acuzat că i-a solicitat avocatului să-i promită clientului său că, în schimbul declaraţiei, va primi de la unul dintre agenţii de poliţie suma de 5.000 de lei.

“În data de 11 septembrie 2015, inculpatul Toma a contactat persoana vătămată, cu care a negociat în numele celor doi agenţi de poliţie, stabilind ca în urma remiterii sumei de 10.000 de lei de către cei doi agenţi, acesta din urmă să dea o nouă declaraţie, neconformă realităţii. La data de 15 septembrie 2015, inculpatul Toma l-a contactat pe agentul de poliţie şi i-a solicitat acestuia să achite suma de bani promisă, asigurându-l totodată că doar în urma acestui demers şi a unei declaraţii neconforme realităţii, pe care persoana respectivă urma să o dea în faţa procurorului, va putea să adopte o soluţie de clasare prin care să-l absolve de orice formă de vinovăţie”, mai susţineau procurorii anticorupţie.

În cele din urmă, pe 17 septembrie 2015, după o discuţie prealabilă cu avocatul persoanei vătămate, procurorul l-a instruit pe aceasta cu privire la conţinutul declaraţiei pe care urma să o dea clientul său. Ulterior, în aceeaşi zi, în prezenţa avocatului şi a clientului, Toma a întocmit o declaraţie din care rezulta, contrar realităţii, că incidentul care făcea obiectul dosarului respectiv ar fi fost declanşat de comportamentul violent al celui agresat, pe care l-a determinat să-şi însuşească declaraţia şi să o semneze.

În urma acestei declaraţii, procurorul a dispus soluţia clasării urmăririi penale, pe motiv că cei doi agenţi de poliţie s-ar fi aflat în legitimă apărare şi ar fi ripostat ca urmare a violenţelor pe care le-a exercitat victima.

Procurorul Ovidiu Toma mai era acuzat că a clasat un dosar în care doi agenţi rutieri din Turnu Măgurele erau cercetaţi pentru că au pretins şi primit suma de 600 de lei cu titlu de mită de la o persoană, pentru a nu-i întocmi un dosar penal.

“De precizat este faptul că inculpatul Toma, cu ocazia instrumentării cauzei respective şi a adoptării soluţiei, a urmărit favorizarea celor doi agenţi de poliţie, sens în care cu bună ştiinţă nu a administrat probe pentru a se stabili circumstanţele săvârşirii faptelor, a respins în mod discreţionar solicitarea ofiţerilor Direcţiei Generale Anticorupţie de a desfăşura anumite activităţi specifice, a divulgat numele denunţătorului şi demersurile sale în vederea soluţionării favorabile în dosarul sus-menţionat unei alte persoane înainte de soluţionarea cauzei şi i-a avertizat pe cei doi agenţi despre pericolul autorizării pe viitor a unor investigatori sub acoperire”, mai preciza DNA. AGERPRES

ACTUALITATE

Aproape 5.000 de amenzi, în ultimele 24 de ore, pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19

Publicat

Poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 4.978 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 918.780 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Structurile abilitate ale Poliţiei au întocmit, vineri, trei dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod penal, precizează GCS.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.292 de apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 663 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

MAI a operaţionalizat, începând cu 4 iulie, o linie TELVERDE (0800.800.165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

Totodată, GCS transmite că trebuie luate în considerare doar informaţiile verificate prin sursele oficiale şi să se apeleze pentru recomandări şi alte informaţii la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgenţă, ci o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetăţenilor, valabilă pentru apelurile naţionale, de luni până vineri, în intervalul orar 8,00 – 20,00. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

MAE anunță modificarea condițiilor de intrare, inclusiv pentru români, în Țările de Jos

Publicat

mae

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că autoritățile olandeze au modificat condițiile de intrare în Țările de Jos, care se aplică începând de sîmbătă.

Astfel, conform informațiilor comunicate de autoritățile olandeze, toate persoanele care călătoresc în Regatul Țărilor de Jos din zone de risc, inclusiv România, pe cale aeriană sau maritimă, trebuie să prezinte un test rapid (antigen sau LAMP – amplificare izotermă mediată prin buclă), efectuat cu maximum 4 ore înainte de plecare. Măsura se aplică inclusiv pasagerilor aflați în tranzit.

MAE precizează că măsura menționată se aplică suplimentar față de obligația aplicabilă persoanelor cu vârsta de peste 13 ani, care intenționează să efectueze o călătorie pe cale aeriană, feroviară, maritimă sau rutieră în Regatul Țărilor de Jos și care trebuie să prezinte un test molecular tip PCR cu rezultat negativ, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul olandez.

MAE anunță că suplimentar celor două teste, toate persoanele cu vârsta de peste 13 ani care călătoresc pe cale aeriană în Regatul Țărilor de Jos trebuie să completeze o declarație de sănătate obligatorie, iar cei care sosesc din state terțe (altele decât cele membre UE) trebuie să completeze încă o declarație pe propria răspundere.

„Operatorii care asigură servicii de transport de persoane au obligația de a verifica dacă pasagerii care sosesc pe cale aeriană sau maritimă dețin cele două teste pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, lipsa acestora atrăgând imposibilitatea îmbarcării. Totodată, potrivit măsurilor aplicabile la acest moment, la sosirea în Regatul Țărilor de Jos, persoanelor care se deplasează din state încadrate în zona roșie sau portocalie (România este inclusă în zona portocalie) li se recomandă ferm autoizolarea pentru o perioadă de 10 zile”, a mai transmis MAE.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Belgia va interzice toate călătoriile neesenţiale în februarie

Publicat

Belgia va interzice începând de miercuri, 27 ianuarie, şi până la 1 martie toate călătoriile neesenţiale în afara şi spre această ţară, pentru a opri răspândirea noilor mutaţii ale coronavirusului, precum cea prevalentă în Marea Britanie, a decis comitetul naţional de criză, potrivit media locale, transmite dpa.

Începând de miercuri, persoanele care vor să călătorească din sau spre Belgia vor fi obligate să prezinte un motiv valid – cum ar fi îndatoriri familiale ori studii – pentru a li se permite trecerea frontierei.

Regulile li se aplică şi rezidenţilor belgieni, care vor trebui să intre în carantină la sosire timp de 7 zile şi să prezinte teste PCR negative la coronavirus în prima şi în ultima zi de izolare.

Totuşi, lucrătorii esenţiali şi cei din transporturi vor fi în continuare autorizaţi să se deplaseze în afara ţării.

Prim-ministrul belgian Alexander De Croo anunţase deja că vrea introducerea de măsuri mai stricte. La summitul de joi, el i-a îndemnat pe omologii din Uniunea Europeană să ia măsuri similare în privinţa frontierelor.

Statele UE au fost de acord că deplasările neesenţiale ar trebui puternic descurajate, dar nu au mers suficient de departe pentru De Croo.

În zilele premergătoare reuniunii de criză, premierul belgian a argumentat că, deşi Belgia a descurajat călătoriile de Crăciun şi Anul Nou, 160.000 de oameni au plecat totuşi în străinătate, unii transportând virusul ‘în valize’ – după cum s-a exprimat el – la revenirea în ţară.

Belgia, stat cu 11,5 milioane de locuitori, a fost puternic lovită de pandemie. Chiar dacă numărul de infectări şi cel de spitalizări sunt în prezent stabile şi relativ scăzute faţă de unii vecini europeni, bilanţul deceselor a depăşit 20.000.

Într-o mică rază de speranţă, frizeriile ar putea fi lăsate să se redeschidă la mijlocul lui februarie, după aproape trei luni, în condiţii stricte, potrivit presei.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Autorităţi sanitare americane: Reacţiile alergice grave la vaccinul Moderna sunt rare. 10 cazuri după 4 milioane de vaccinări

Publicat

Cazurile de reacţie alergică severă la vaccinul împotriva coronavirusului produs de Moderna sunt rare şi nu au afectat decât 10 persoane din cele peste 4 milioane care au primit primele doze de vaccin administrate în SUA, au declarat vineri autorităţile sanitare, transmite AFP.

Niciunul dintre aceste cazuri de alergie nu s-au soldat cu un deces.

“Pe baza acestor controale preliminare, şocurile anafilactice (reacţii alergice grave – n.r.) după injectarea vaccinului Moderna împotriva COVID-19 sunt un eveniment rar”, a scris Centrul de prevenire şi de luptă împotriva bolilor (CDC).

Principala agenţie federală pentru sănătate publică din ţară a studiat, în perioada 21 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021, 108 cazuri posibile raportate de reacţie alergică din primele 4.041.396 de doze injectate.

Doar 10 cazuri s-au dovedit a fi într-adevăr şocuri anafilactice, dintre care şase au necesitat spitalizare. Aceasta reprezintă o rată de 2,5 şocuri anafilactice la un milion de injectări. În cazul vaccinului Pfizer, rata este de 11,1 şocuri anafilactice la un milion de injectări, potrivit unui studiu precedent al CDC.

Din cele 10 cazuri, nouă persoane aveau antecedente cunoscute de reacţii alergice, de exemplu la anumite medicamente sau alimente, dar nu după injectarea unui vaccin. Simptomele s-au manifestat la 15 minute după administrarea vaccinului în nouă din cele 10 cazuri şi la mai bine de 30 de minute într-un singur caz.

Lucru notabil, toate cele 10 persoane care au avut reacţii alergice – şi care aveau vârste cuprinse între 31 şi 63 de ani – sunt femei. Aceeaşi situaţie s-a observat şi în cazul reacţiilor alergice la vaccinul Pfizer, dar acest rezultat ar putea influenţat de faptul că un număr mai mare de femei a primit o doză de vaccin Pfizer comparativ cu numărul de bărbaţi (circa două treimi au fost femei, faţă de o treime bărbaţi). Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate