Rezultatele de la examenul de admitere de la Școala de de Poliție Cluj 2020 au fost anunțate duminică seara. Pe cele 162 de locuri s-au luptat 982 de candidați.

La la școala din Cluj, cel mai mare punctaj a fost 95, iar punctajul ultimului admis a fost 73, cu media de bacalaureat de 7,78.

Duminică, 19 ianuarie, a fost verificarea la proba de limba română și o limbă străină, la alegere, engleză sau franceză.

Testele grilă au fost corectate duminică seara, iar apoi s-au anunțat rezultatele. ”Tocmai am afișat rezultatele la proba scrisă a sesiunii de admitere ianuarie 2020: cel mai mare punctaj – 95; punctajul ultimului admis: 73, cu media de bacalaureat de 7,78. Felicitări tuturor! Pe noii noștri elevi îi așteptăm duminică, 2 februarie, a doua zi urmând să înceapă cursurile!”, au anunțat oficialii Școlii, pe Facebook.

Peste 5000 de tineri s-au arătat interesați în acest an de o carieră în MAI, la sesiunea de admitere în școlile de agenți de poliție de la Câmpina și Cluj-Napoca. Majoritatea au concurat pe locurile de la Câmpina.

Rezultatele sesiunii de admitere ianuarie 2020 au fost comunicate candidaților, după ce duminică au avut loc probele scrise – testări la limba română și o limbă străină.

Rezultatele finale la concursul de admitere în şcolile de poliţie, sesiunea ianuarie 2020, sunt anunțate joi, 23 ianuarie 2020, după soluționarea tuturor contestațiilor.

Cel mai mare număr de candidaţi a fost înregistrat la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, unde 4.071 de persoane au concurat pe 765 de locuri disponibile (din care 700 IGPR, 2 DGA, 20 DGP, 11 AIC, 2 CNSIS, 3 DRPCIV, 1 CPS, 1 DGAESRI, 25 IGI).

Aici, cel mai mare punctaj a fost 99, iar cel mai mic 71. Comparativ, în sesiunea de anul trecut, ultimul punctaj de intrare a fost 64.

La Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca au fost scoase la concurs 162 de locuri (din care 150 IGPR, 2 DGA, 10 DGP), pentru care au concurat 954 de persoane. După probele eliminatorii, au rămas în concurs 542 de tineri, băieți și fete.

La la școala din Cluj, cel mai mare punctaj a fost 95, iar punctajul ultimului admis a fost 73, cu media de bacalaureat de 7,78.

În săptămâna 12 – 17 ianuarie au fost probele eliminatorii (contravizita medicală şi evaluarea performanţelor fizice), iar proba scrisă s-a desfășurat duminică, 19 ianuarie: test grilă la limba română şi o limbă străină (engleză sau franceză). Testul de verificare a cunoştinţelor a cuprins 90 de itemi dintre care 60 itemi la limba română şi 30 itemi la limba străină. Fiecare item a avut patru variante de răspuns, dintre care numai una corectă, punctată cu un punct. Punctajul minim de admitere, echivalent notei 5, a fost de 40 de puncte.

Citește și Rezultate ADMITERE la Școala Agenților Poliției de Frontieră 2020. Lista cu punctajele candidaților admiși în acest an

Perioada de şcolarizare este în intervalul februarie – decembrie 2020.

Vezi și REZULTATE ADMITERE școlile de JANDARMI 2020. Punctajele candidaților din Alba și din țară la școlile din Fălticeni și Drăgășani

Printre condițiile pe care candidații trebuiau să le îndeplinească sunt:  să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic, să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist, să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară și să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului.

Citește și REZULTATE ADMITERE MAI 2020: Candidații admiși la Şcoala de Subofiţeri de Pompieri. Trei tineri din Alba, punctaj maxim

Candidații care au fost declarați ”Admis” la concursul de admitere în instituțiile de învățământ nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizații cu caracter politic.

sursă foto: Facebook Școala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca, scoalapolitie.ro

Un soldat de la o unitate militară din Someşeni județul Cluj ,a fost găsit, luni, mort prin spânzurare în cazarma unităţii.

UPDATE: Soldatul care s-a spânzurat, luni, la unitatea militară din Someşeni era apt psihologic şi a obţinut calificativul “foarte bine” în ultimii şapte ani.

“Caporalul Felician Codruţ Şuteu a fost găsit spânzurat într-una dintre încăperile din cadrul cazărmii. S-a apelat serviciul 112 şi la echipajul medical din cadrul unităţii, care au încercat manevre de resuscitare, după care s-a declarat decesul militarului. În ultimii şapte ani, acesta a primit calificativul ‘foarte bine’, nu ştim ce l-a determinat să recurgă la acest gest tragic. Militarul decedat era operator de tehnică de comunicaţii, centralist”, a declarat, luni, presei, ofiţerul de relaţii publice din cadrul unităţii militare, Andreea Oniţa.

Surse militare au declarat, pentru AGERPRES, că militarul în cauză a fost declarat apt psihologic la ultima testare, din septembrie 2019, că nu era căsătorit şi că nu a lăsat vreun bilet de adio.

Surse judiciare au declarat, pentru AGERPRES, că procurorii militari au deschis un dosar în cauză şi că deocamdată nu se cunosc împrejurările în care s-a produs decesul.

Din primele informaţii, este vorba despre caporal Felician Codruţ Şuteu, în vârstă de 41 de ani. Este angajat în armată din 2003, fiind operator de tehnică de comunicaţii.

De asemenea, la faţa locului s-au deplasat un echipaj de poliţie şi o ambulanţă şi a fost anunţată conducerea Garnizoanei Cluj-Napoca. AGERPRES

Tribunalul Bucureşti a stabilit ca, luni, să aibă loc dezbaterile finale în dosarul în care Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, este judecat pentru trafic de influenţă.

Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA Ploieşti în ianuarie 2018, iar pe parcurs au fost audiaţi mai mulţi martori, printre care Liviu Dragnea şi Victor Ponta.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada iulie 2012 – aprilie 2013, când îndeplinea funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi era vicepreşedinte al PSD, Zgonea a acceptat promisiunea făcută de Dumitru Dobrică, consilier judeţean în Buzău, privind primirea de foloase necuvenite, în schimbul numirii fiicei acestuia într-o importantă funcţie publică.

Ulterior, arată procurorii, Zgonea a primit de la Dobrică foloase necuvenite în sumă totală de 62.143 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de turism şi cheltuieli legate de construirea unei case de vacanţă în judeţul Covasna.

Astfel, Dobrică ar fi plătit în 2013 o excursie la Viena şi bilete la concerte pentru Zgonea.

“Numitul Dobrică Dumitru a organizat, pe cheltuiala SC (…) SA Pătârlagele, pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan şi concubina sa, o excursie de 4 zile la Viena, în intervalul 16.05.2013 – 19.05.2013, suportând inclusiv contravaloarea unor bilete la concerte susţinute de (…) şi (…), excursie contractată prin intermediul SC (…) SRL Buzău. (…) În vederea disimulării plăţii sejurului pentru inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan, numitul Dobrică Dumitru i-a cerut (…) să întocmească separat o factură pe numele acestuia, pe care de altfel numitul Dobrică Dumitru a achitat-o personal în numerar, iar concubina sa a fost înscrisă pe o altă factură emisă pentru SC (…) SA cu explicaţia ‘prestări servicii'”, se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiaşi surse, factura a fost întocmită în favoarea unei societăţi comerciale, cu scopul de a putea deduce ulterior cheltuielile.

“Despre programul sejurului, numitul Dobrică Dumitru a informat-o telefonic pe (…), acesta precizând că inculpatul Zgonea Valeriu Ştefan are la Viena şi o întâlnire oficială cu nişte ambasadori. (…) De altfel, articolele de presă de la acel moment confirmau participarea inculpatului Zgonea Valeriu Ştefan la concertul (…) de la Viena legat de o vizită oficială a inculpatului”, se mai menţionează în rechizitoriu.

Conform DNA, la data de 22 aprilie 2013, ca urmare a demersurilor făcute de Valeriu Zgonea, fiica lui Dobrică a fost numită în funcţia de preşedinte al Centrului Naţional de Management pentru Societatea Informaţională din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională, deşi nu avea pregătire de specialitate în domeniu.

Ulterior, tot ca urmare a demersurilor făcute de Zgonea, fiica lui Dobrică şi-a păstrat funcţia la nivelul administraţiei publice centrale, fiind numită, la data de 23 ianuarie 2014, în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Dumitru Dobrică a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, care nu a fost acceptat de către judecători. AGERPRES/(AS – autor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că a trimis Parlamentului solicitarea de a convoca sesiune extraordinară pentru asumarea răspunderii Guvernului pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Potrivit şefului statului, sesiunea ar urma să aibă loc în perioada 27 şi 31 ianuarie.

“Tocmai am trimis la Parlament scrisorile prin care solicit convocarea celor două Camere în sesiune extraordinară. Solicit această sesiune extraordinară pentru a discuta angajarea răspunderii Guvernului pentru alegerea primarilor în două tururi. Sesiunea extraordinară urmează să aibă loc săptămâna viitoare, între 27 şi 31 ianuarie”, a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În scrisorile transmise preşedinţilor celor două Camere, Teodor Meleşcanu şi Marcel Ciolacu, Iohannis cere sesiune extraordinară având în vedere decizia Guvernului de a-şi angaja răspunderea asupra proiectului privind modificarea şi completarea Legii 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

De asemenea, el invocă faptul că reglementările cuprinse în această iniţiativă legislativă urmăresc asigurarea cadrului normativ necesar pentru realizarea unei legături mai durabile între alegători, aleşi şi comunitatea locală, cu implicaţii directe asupra bunei funcţionări a autorităţilor locale. Proiectul vizează măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă pentru societate, indică şeful statului.

“Acest proiect de lege reprezintă ordinea de zi a sesiunii extraordinare a cărei convocare a solicit”, a scris Iohannis.

Săptămâna trecută, şeful statului a declarat că sprijină demersul Guvernului de a-şi angaja răspunderea în Parlament cu privire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi că va solicita întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinară. AGERPRES