Cinci grame de plastic ajung, săptămânal, în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană, în timp ce cantitatea de plastic “depozitată” în oceane este estimată, în prezent, la circa 150 de milioane de tone, motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021, se menţionează într-o analiză Deloitte România, publicată luni.

“Nu mai puţin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană (…) Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populaţie. Cantitatea de plastic ‘depozitată’ în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucăţele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populaţie. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă şi în alte alimente. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană”, arată sursa citată.

Specialiştii Deloitte amintesc de faptul că Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

“Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ţinând cont de acest aspect, dar şi de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic. Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, conform companiei de consultanţă.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligaţii de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeaşi ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, aşadar, ambiţioase.

De asemenea, un producător de produse din plastic de unică folosinţă stabilit în Germania care doreşte să comercializeze respectivele produse în România este obligat să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german şi o organizaţie care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

În privinţa situaţiei din România, analiza Deloitte scoate în evidenţă intenţia autorităţilor de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic.

“Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autorităţile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic şi înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile. În aceeaşi ordine de idei, este îmbucurătoare tendinţa lanţurilor de magazine şi a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile. Aşadar, este clară intenţia de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendinţă ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial. Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educaţii civice. Nu este cazul să ţintim din start să ajungem la nivelul ţărilor dezvoltate unde există oraşe cu zero deşeuri, pentru că populaţia colectează selectiv şi deşeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deşeurile în coşul de gunoi”, explică Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România.

În data de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unică folosinţă, care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Normele introduc o interdicţie privind anumite articole de unică folosinţă fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piaţă: beţişoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, beţişoarele pentru baloane, precum şi paharele, recipientele pentru alimente şi băuturi fabricate din polistiren expandat şi toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizează Comisia Europeană. De asemenea, sunt adoptate măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente şi pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum şi aplicarea unei marcări şi etichetări specifice în cazul anumitor produse.

În plus, vor exista scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deşeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit.

Uniunea Europeană are ca obiectiv o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) şi introducerea unor cerinţe de proiectare pentru ataşarea capacelor la sticle, precum şi obiectivul de a include în proporţie de 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 şi de 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune noua Directivă a Consiliului UE în legislaţiile naţionale. AGERPRES

Galeria “Euro Foto Art” din Oradea, renovată, a fost inaugurată vineri ca fiind cel de-al 17-lea centru expoziţional al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (FIAP) din lume şi primul din România, a anunţat, într-un comunicat, preşedintele Asociaţiei “Euro Foto Art”, Ştefan Tóth.

Peste 70 de artişti fotografi şi iubitori ai fotografiei din Andorra, Germania, Grecia, România, Ucraina şi Ungaria au participat, vineri seară, la eveniment, în prezenţa directorului Centrelor expoziţionale FIAP, Joan Burguse Martisella, din Andorra, şi a secretarului FIAP, Ioannis Lykouris, din Grecia.

Publicul prezent a fost salutat de către artistul fotograf Ştefan Tóth, fondatorul celei mai longevive galerii permanente de artă fotografică din România şi directorul Centrului Expoziţional FIAP Oradea – România.

Joan Burguse Martisella a apreciat, în cuvântul său, activităţile expoziţionale ale Galeriei “Euro Foto Art”, în care au fost vernisate, de-a lungul timpului, peste 570 de expoziţii internaţionale.

Ioannis Lykouris a menţionat relaţiile deosebite pe care le întreţine de peste un sfert de veac cu artistul fotograf Ştefan Tóth şi efortul pe care artistul orădean l-a depus în interesul artei fotografice de peste 40 de ani, conform sursei citate.

Cu această ocazie a fost vernisată expoziţia cu fotografiile alese în urma concursului mondial de artă fotografică a fotocluburilor, Cupa Mondială EFA, cu înmânarea premiilor şi medaliilor competiţiei internaţionale organizate de Asociaţia Internaţională “Euro Foto Art”, pentru cele 57 de organizaţii partenere din Asia, Europa şi Orientul Mijlociu.

Momentele muzicale ale serii au fost oferite de către artiştii “Duo Varadiensis”: Lucian Maliţa şi Thurzó Sándor József, Elemér Radui şi Florian Chelu (chitară), respectiv Alexandrina Chelu (voce). AGERPRES

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, luni, achitarea definitivă a lui Eugen Stoina, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, fost procuror DNA, trimis în judecată de Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) pentru săvârşirea infracţiunii sustragere de la prelevarea de mostre biologice, el fiind acuzat că a consumat băuturi alcoolice şi a produs un accident rutier.

Completul de cinci magistraţi a respins apelul SIIJ şi a menţinut decizia de achitare dată în iunie 2019 de un complet de trei judecători de la Instanţa supremă.

Eugen Stoina a fost achitat în baza art. 396 alin. 5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, care prevede: “fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Acesta este primul dosar instrumentat de SIIJ, trimis în instanţă în noiembrie 2018.

Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie susţineau că, la data de 11 ianuarie 2018, aflându-se în Bucureşti la volanul unui autoturism, Eugen Stoina, pe fondul nepăstrării distanţei între autovehicule, a intrat în coliziune cu un alt autovehicul care se afla oprit, în coloană, la semafor.

Accidentul a generat tamponarea în lanţ a încă două autoturisme, oprite în coloană la semafor, precum şi vătămarea corporală a procurorului.

La locul accidentului s-au deplasat poliţişti de la Brigada Rutieră, precum şi un echipaj SMURD, care a hotărât transportarea lui Eugen Stoina la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

“Din probele administrate de procurori reiese că inculpatul ar fi părăsit unitatea medicală fără a avea avizul medicului de gardă. Ulterior, inculpatul a fost căutat de organele de Poliţie Rutieră, reuşindu-se contactarea telefonică a acestuia, (…) cu solicitarea de a se prezenta la sediul Brigăzii Rutiere. Inculpatul s-a prezentat la sediul Poliţiei Rutiere, unde a fost testat cu aparatul alcooltest. Ulterior, inculpatul a fost condus apoi la o unitate medicală, unde i-au fost recoltate probe de sânge, stabilindu-se că acesta consumase băuturi alcoolice”, preciza Parchetul. AGERPRES