Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primeşte cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului întâi al acestui an, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30 aprilie 2021, iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungeşte până pe data de 4 mai 2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: “În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declaraţii sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.”

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de o serie de documente.

Pentru sectorul vegetal sunt necesare: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9(OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; d) documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

În cazul sectorului zootehnic, documentele necesare sunt: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare se cer: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigaţii, întocmit de către orice furnizor de apă de irigaţii; e) situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însuşite prin semnătură şi vor purta sintagma “conform cu originalul”.

În conformitate cu HG nr. 409/2021 “Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII “Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”. AGERPRES

 Măsura de carantină zonală se prelungeşte cu şapte zile pentru comuna Copăceni, începând de marţi, de la ora 22,00, potrivit unui comunicat al Prefecturii Ilfov.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov a adoptat o hotărâre privind încetarea măsurii de carantină zonală pentru comuna Dragomireşti-Vale, cu satele aparţinătoare Dragomireşti-Vale, Dragomireşti-Deal şi Zurbaua, începând de marţi, de la ora 22,00.

În urma evaluării analizei de risc a comunităţii din comuna Cornetu, înaintată de către DSP Ilfov Institutului Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, pe baza procedurii de avizare/ridicare a carantinei zonale existentă la nivelul INSP-CNSCBT, a fost avizată măsura de ridicare a carantinării pentru Cornetu, începând de marţi, ora 22,00, a mai informat Prefectura Ilfov.

Incidenţa cazurilor de COVID-19 la mia de locuitori este marţi de 5,45 pentru Copăceni, 5,01 pentru Dragomireşti-Vale şi 3,21 pentru Cornetu.

Copăceni a intrat în carantină din 6 aprilie, pentru 14 zile.

Dragomireşti-Vale a intrat în carantină pentru două săptămâni începând din seara zilei de 30 martie. Pe 13 aprilie măsura a fost prelungită cu şapte zile.

Cornetu a intrat în carantină din seara zilei de 16 martie, pentru o perioadă de 14 zile. Măsura a fost prelungită din 30 martie cu două săptămâni şi din 13 aprilie, cu şapte zile.

AGERPRES

Este pericol de acvaplanare pe autostrăzile din Dobrogea din cauza ploilor abundente. Șoferii sunt sfătuiți să conducă cu prudență.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române anunță că marți seara este risc de acvaplanare pe autostrăzile din Dobrogea.

Plouă în regiune și pe întreg tronsonul kilometric al autostrăzilor A2 București – Constanța și A4 Ovidiu – Agigea carosabilul este acoperit parțial de apă.

Sursa: Mediafax

Anul trecut s-a înregistrat o reducere cu 4.000 de cazuri a accidentelor rutiere mortale în UE, rata mortalității fiind la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, potrivit Comisiei Europeană (CE). România este țara din UE cu cele mai multe accidente soldate cu victime, a anunțat Adina Vălean.

Comisia Europeană a publicat marți cifre provizorii privind accidentele rutiere mortale din anul 2020. Potrivit estimărilor, 18 800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului trecut, o scădere de 17 % față de 2019.

Aceasta înseamnă că un număr de 4 000 de vieți au fost cruțate pe drumurile din UE în 2020 în comparație cu anul 2019, potrivit unui comunicat al CE. Scăderea volumelor de trafic, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a avut un impact clar, deși nu poate fi măsurat, asupra numărului de accidente rutiere mortale.

„În 2020, pe șoselele europene au fost cu 4000 de victime mai puțin față de anul precedent. Din păcate, România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime – 85 la un milion de locuitori. România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educație, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu. Sper ca investițiile în transporturi prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență să aibă o componentă consistentă de siguranță rutieră. România are nevoie de o strategie integrată în această privință, care să lege investițiile în infrastructură de cadrul legislativ”, a declarat Adina Vălean, comisarul pentru transporturi.

Conform comunicatului CE, în cursul deceniului precedent, între 2010 și 2020, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%, o scădere care nu atinge obiectivul stabilit pentru deceniul respectiv, și anume reducerea cu 50% a numărului de decese. Cu toate acestea, cu 42 de accidente rutiere mortale la 1 milion de locuitori, UE rămâne continentul cu cele mai sigure drumuri din lume. Cu titlu comparativ, media mondială este de peste 180.

Potrivit cifrelor provizorii, 18 state membre au înregistrat o scădere record a numărului de accidente rutiere mortale în 2020. La nivelul UE, numărul deceselor a scăzut în medie cu 17 % față de 2019, deși reducerea a fost departe de a fi uniformă, cele mai mari scăderi (de 20 % sau mai mult) fiind observate în Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Franța, Croația, Italia, Ungaria, Malta și Slovenia. În schimb, cinci state membre (Estonia, Irlanda, Letonia, Luxemburg și Finlanda) au înregistrat o creștere a numărului de decese, deși numărul acestora tinde să fluctueze de la an la an în țările mici.

„Deși evoluția fără precedent constatată în 2020 a determinat anumite schimbări în clasamentul ratelor mortalității pe țări, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 /1 milion), în timp ce România (85 /1 milion) a înregistrat cea mai ridicată rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori”, se mai arată în comunicatul CE.

sursa: mediafax.ro