Subiect: ”Suntem subjugați, nu mai producem nimic”.

Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.

Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.

Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.

Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.

”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.

Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?

Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.

Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.

Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.

Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.

Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.

Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.

Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.

Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europe Direct Regiunea Centru.

În cursul zilei de vineri, 9 decembrie 2022, vor fi instituite restricții de circulație pe DN 7, în județul Vâlcea pentru efectuarea de lucrări.

Restricții circulație în data de 09.12.2022, în funcție de condițiile meteo:

Potrivit IPJ Vâlcea, pe sectorul de drum DN 7 km 162+700 – 163+000 în extravilanul localității Milcoiu se executa lucrări de montare borduri între orele 08:00 – 16:00.

Circulația rutieră se desfășoară pe o banda din trei dirijată de piloți de circulație.

Traficul se desfășoară îngreunat, vineri dimineață, pe Autostrada A1, din cauza unui incendiu izbucnit la un autotren.

Potrivit DRDP Timișoara, traficul se desfățoară îngreunat, vineri dimineață, pe Autostrada A1 în județul Arad, pe sensul spre Nădlac.

În cursul nopții de joi spre vineri, un autotren a fost cuprins de flăcări.

Incidentul a avut loc pe autostrada A1, la  kilometrul 534+800 Arad, sensul spre Nădlac.

Circulația rutieră se desfășoară doar pe banda a 2-a.

UPDATE Autotren în flăcări pe Autostrada A1 – Arad. 8 autoturisme – distruse în urma incendiului

Potrivit ISU Arad, în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 01:00 pompierii militari arădeni au intervenit cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la un automarfar încărcat cu opt autoturisme.

Incidentul a avut loc pe A1, la kilometru 535, pe sensul de mers Timișoara-Nădlac.

La sosirea echipajelor de intervenție incendiul se manifesta generalizat, cu flacără deschisă la remorca autotrenului și la capul tractor.

În urma flăcărilor, autotrenul și cele opt autoturismele au ars în totalitate.

”Din fericire nu s-au înregistrat victime. Cauza probabilă a producerii incendiului a fost efectul termic determinat de frecarea unei roți a remorcii pe timpul deplasării”, au precizat reprezentanții ISU Arad.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, este ferm convins de faptul că nu în România se găsește cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană (UE), susținând că țara noastră stă foarte bine la acest capitol. În plus, se pare că ar avea dovezi pentru a susține acest lucru şi notează faptul că preţurile au crescut peste tot în ţările UE, astfel că noi nu suntem o excepție.

Ministrul Agriculturii nu consideră că în România sunt prețuri exagerate la alimente

„Preţurile au crescut peste tot în Uniunea Europeană şi la noi au crescut, este o realitate, dar nu este în România cea mai scumpă hrană din Uniunea Europeană. Dacă nu credeţi, să îmi daţi posibilitatea să vă arăt preţurile din ţările unde eu am fost şi pe care le-am fotografiat ca să fac o comparaţie”, a declarat ministrul…

Citește mai mult pe impact.ro