Austria, Danemarca, Grecia şi Republica Cehă au cerut înaintea summitului european de joi ca Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) să accelereze aprobarea vaccinurilor anti-COVID-19, mai ales cel produs de AstraZeneca/Oxford, care este mai uşor de stocat decât cele folosite în prezent în UE, respectiv Pfizer/BioNtech şi Moderna, relatează agenţia EFE.

Premierii celor patru ţări i-au transmis preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, o scrisoare în care subliniază că ”fiecare zi contează pentru a salva vieţi” şi îi cer ca liderii statelor UE să trimită ”un mesaj puternic” către EMA pentru ca procesul avizării vaccinurilor să fie ”cât mai eficient posibil”.

”Solicităm împreună ca EMA să decidă rapid şi cu mai puţină birocraţie asupra aprobării vaccinului AstraZeneca”, a declarat agenţiei APA premierul austriac Sebastian Kurz. ”AstraZeneca poate furniza Austriei două milioane de doze de vaccin în primele patru luni. Aceasta ar accelera enorm procesul de vaccinare” a populaţiei, a explicat el.

Deşi în testele clinice eficacitatea vaccinului AstraZeneca/Oxford a fost mai redusă faţă de cea a vaccinurilor Pfizer-BioNTech şi Moderna, în condiţiile numărului insuficient de doze disponibile vaccinul AstraZeneca/Oxford poate juca un rol semnificativ în atingerea obiectivului Uniunii Europene de a imuniza 70% din populaţia adultă până în vară.

De asemenea, vaccinul AstraZeneca are un preţ semnificativ mai redus şi nu necesită transportul şi stocarea la temperaturi de -70 de grade Celsius, cum este cazul vaccinului Pfizer-BioNTech, putând fi păstrat într-un frigider obişnuit timp de şase luni.

EMA examinează în prezent documentaţia pentru vaccinul AstraZeneca/Oxford şi a anunţat că o decizie privind acordarea Autorizaţiei de Comercializare Condiţionată (CMA) în UE ar putea fi luată la reuniunea din 29 ianuarie a Comitetului pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP).AGERPRES

Cursele pe Dunăre între Brăila şi Galaţi, care urmau să se desfăşoare cu nava Chira Chiralina, achiziţionată de Primăria Brăila cu fonduri europene, au fost amânate din cauza pandemiei de COVID-19.

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, speră ca tradiţionalele curse pe Dunăre între Brăila şi Galaţi să se efectueze cu şalupa Chira Chiralina din primăvara acestui an sau “sau cel mai târziu din vară, dar totul depinde de evoluţia pandemiei de coronavirus”.

Şalupa a fost construită pe un şantier din Constanţa cu fonduri accesate în 2018 prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, valoarea totală a investiţiei fiind de 975.000 lei, din care 907.500 lei reprezintă fonduri europene, iar 67.000 lei contribuţia Primăriei Brăila, de la bugetul local.

Nava destinată curselor de agrement are o lungime de 16 metri şi o capacitate de 25 locuri, ea fiind lansată la apă în iunie 2020.

Tariful aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila pentru anul 2021 este de 15,6 lei/oră pentru pasageri şi de 342,33 lei/oră, în marş pentru curse private făcute prin închirierea navei.

Primăria Brăila a construit un ponton special pentru ancorarea acestei nave, care va fi folosit pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, el fiind amplasat în dreptul scenei de pe Esplanada Dunării.

În afara curselor Brăila-Galaţi, şalupa a fost gândită să mai efectueze contra cost plimbări în rada Portului Brăila, curse către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sau va putea fi închiriată unor grupuri de persoane.

Şalupa a fost botezată “Chira Chiralina”, în amintirea “femeii simbol” a Brăilei, făcută celebră de Panait Istrati în operele sale.

“Deşi personajul este, în marea majoritate a cazurilor, asimilat cu cel din nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în realitate, legenda Chirei Chiralina este foarte veche, fiind un fel de piatră de temelie metaforică a Brăilei. Când vine vorba despre Chira Chiralina, puţini sunt cei care gândesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea din nuvela omonimă a genialului scriitor român Panait Istrati. Şi, totuşi, cercetările făcute de specialiştii în literatură şi folclor arată că povestea Chirei Chiralina, femeia considerată în zilele noastre simbolul Brăilei, este cu mult mai veche decât se crede. În ultimele două secole, au fost publicate nu mai puţin de 16 variante ale baladei Chira Chiralina”, a spus Marian Dragomir. AGERPRES

Spania şi Grecia, două ţări europene a căror economie este puternic dependentă de industria turismului, insistă pentru introducerea unui certificat de vaccinare împotriva COVID-19 la nivelul UE, pentru relaxarea călătoriilor.

Joi, ministrul de externe al Spaniei, Arancha Gonzalez, a afirmat că ţara sa insistă pe lângă Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru crearea unui astfel de certificat care să ajute la revitalizarea deplasărilor, potrivit AFP.

“Ne îndreptăm inevitabil spre un certificat de vaccinare. Va fi un element foarte important pentru garantarea reluării în siguranţă a mobilităţii”, a declarat Arancha Gonzalez la postul de radio RNE.

Ea a precizat că emiterea unui astfel de document ar trebui coordonată la nivel european sau chiar la nivel mondial, adăugând că un certificat de vaccinare le-ar permite oamenilor să călătorească, aşa cum se întâmplă acum cu testele PCR.

Spania, dependentă de industria turismului, este una dintre ţările puternic lovite de restricţiile de călătorie introduse din cauza pandemiei de coronavirus.

La rândul său, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat într-un interviu pentru EurActiv, preluat de agenţia de presă elenă ANA, că prin introducerea în UE a unui certificat de vaccinare digital, convenit de statele membre, “putem să ne redeschidem rapid, să relansăm turismul şi petrecerea timpului liber şi să le permitem cetăţenilor noştri să se mişte liber şi fără restricţii dintr-o ţară în alta”.

“Voi susţine un astfel de acord la reuniunea Consiliului European din această săptămână”, a afirmat prim-ministrul elen.AGERPRES

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a afirmat, joi, la Craiova, că anul acesta nu se va introduce nicio formă de taxă auto şi niciodată nu se va mai introduce o taxă auto sub forma în care a existat, pentru că, în ultimii zece ani, statul a pierdut toate procesele privind taxa auto de poluare.

“Nu se va introduce nicio formă de taxă auto anul acesta şi cu siguranţă nu se va introduce niciodată o taxă auto sub forma în care a existat”, a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, într-o conferinţă de mediu, răspunzând unei întrebări pe acest subiect.

Acesta a spus că taxarea poluării nu este un scop în sine pentru a aduna bani la buget, ci se face pentru descurajarea formelor de poluare, iar anul acesta România trebuie să decidă dacă va folosi taxarea ca soluţie pentru reducerea poluării.

“În Europa, în vederea reducerii poluării aerului prin intermediul mijloacelor de transport sunt 24 de state care aplică diverse forme de descurajare şi trei state membre care nu au nicio formă de taxare a poluării. Taxarea poluării nu este un scop în sine, pentru a se aduna bani la bugetul de stat, ci descurajarea formelor de poluare. Am avut o şedinţă cu cei şase primari de sectoare din Bucureşti şi cu primarul general pe problema poluării aerului, una dintre cele mai mari probleme şi în Bucureşti şi poate că şi în Craiova, iar soluţiile trebuie căutate ori la nivel local, ori la nivel naţional. Sunt zone unde nu există poluare a aerului, dar sunt şi zone unde suntem în situaţia de infringement, sunt comunităţi care pot rezolva problema pe plan local, sunt comunităţi care poate nici nu-şi dau interesul pentru rezolvarea problemei. România trebuie să decidă în 2021 dacă va folosi soluţia taxării poluării ca o soluţie de reducere a poluării cel puţin în marile centre urbane, acolo unde avem problema infringementului şi unde dacă nu găsim soluţii şi dacă poluarea nu o să scadă, nu scăpăm de penalităţile Comisiei Europene”, spus ministrul Mediului.

Barna Tanczos a subliniat că se vor extinde staţiile de măsurare şi staţiile de monitorizare a poluării aerului în toate centrele urbane, iar în multe zone probabil că imaginea va fi una gravă.

“O să mai achiziţionăm peste 140 de staţii noi şi de senzori – şi cu cât reţeaua o să fie mai mare, cu atât imaginea legată de poluare o să fie clară. Şi în anumite zone imaginea va fi una gravă. Deci vom vedea că sunt zone din anumite centre urbane unde poluarea este alarmantă sau la nivelul maxim admis de Uniunea Europeană. Deci, în concluzie, în niciun caz taxă auto, pentru că am văzut că în ultimii zece ani am pierdut toate procesele. Este o întrebare dacă folosim taxarea poluării ca o soluţie de reducere a poluării şi dacă folosim această soluţie la nivel naţional sau doar local, acolo unde avem probleme, pentru că principiul ‘poluatorul ” a conchis ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos. AGERPRES