Connect with us

EVENIMENT

FOTO: Adolescent din Constanța, prins în flagrant în timp ce ridica un colet cu droguri de mare risc. Ce au găsit polițiștii în urma percheziției

Publicat

droguri1

Un adolescent de 16 ani a fost reținut de polițiștii din Constanța, după ce a fost prins în flagrant în timp ce ridica de la poșă un colet plin cu droguri de mare risc. În urma perchezițiilor, polițiștii au descoperit și mai multe droguri.

Potrivit IPJ Constanța,polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța – Serviciul Antidrog, împreună cu procurori din cadrul D.I.I.C.O.T. – S.T. Constanța, au realizat o acțiune, în cadrul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional de droguri de mare risc, respectiv trafic de droguri de risc și mare risc.

Un adolescent de 16 ani a fost reținut.

Ce au găsit procurorii în urma perchezițiilor

Marți, 20 septembrie, polițiștii de combatere a criminalității organizate au depistat, în flagrant delict, în municipiul Constanța, un minor de 16 ani, imediat după ce ar fi ridicat un colet poștal, ce conținea două sticle de culoare maro, etichetate „Oxycodone”.

droguri 2

Ulterior, polițiștii au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară, în municipiul Constanța, la locuința celui în cauză, în urma celor 2 acțiuni fiind ridicate droguri de risc și mare risc: 505,3 ml de lichid incolor de conține ca substanță activă oxicodonă, 24 de comprimate ce conțin ca substanță activă clonazepam, 19 comprimate în care s-au pus în evidență clonazepam, cocaină și ketamină, precum și un fragment de comprimat ce conține ca substanțe active clonazepam și cocaină.

În urma administrării probatoriului în cauză, procurorul de caz din cadrul D.I.I.C.O.T. – S.T. Constanța a dispus reținerea minorului, pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Constanța.

Astăzi, urmează a fi sesizată instanța de judecată, cu propunere de arestare preventivă, pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de suportul de specialitate al Direcției Operațiuni Speciale din Poliția Română.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EVENIMENT

FOTO: Accident pe DN2A în Constanța. O cisternă încărcată cu motorină s-a răsturnat la marginea drumului

Publicat

cc 2

Un accident rutier a avut loc, joi dimineață, pe DN2A în județul Constanța. O autocisternă încărcată cu motorină s-a răsturnat pe marginea șoselei.

Potrivit ISU Constanța, accidentul a avut loc joi dimineață, în jurul orei 08.40, pe DN2 A, la intrare in localitatea M. Kogălniceanu.

cc 1

Din primele informații, o cisternă încărcată cu motorină s-a răsturnat pe marginea drumului.

La fața locului intervin pompierii militari din cadrul Detașamentului Palas cu un echipaj de stingere cu apă și spumă și un echipaj SMURD B2.Știre in actualizare

Citește mai departe

EVENIMENT

Peste 60.000 de români îşi sărbătoresc ziua de naştere pe 1 decembrie

Publicat

steag romania

Aproape 60.400 de români îşi sărbătoresc ziua de naştere pe 1 decembrie, Ziua Naţională a României, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.

Este vorba despre 31.407 de persoane de sex feminin, dintre care 4.565 de până la 17 ani, 1.852 din categoria de vârstă 18 – 24 de ani, 17.881 – 25 – 65 de ani, 7.109 peste 65 de ani.

Dintre cele 28.953 de persoane de sex masculin, 4.709 sunt din categoria de vârstă 0 – 17 ani, 1.985: 18 – 24 de ani, 17.625: 25 – 65 de ani, 4.633 peste 65 de ani.

Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

1 Decembrie – Ziua Naţională a României. Totul despre MAREA UNIRE de la Alba Iulia

Publicat

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 Decembrie, începând din anul 1990. La 1 Decembrie 1918, Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Ziua Națională a României – semnificații și istoria acestei zile

Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie.

La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.

După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august.

La această dată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit http://www.cdep.ro/.

Ziua Națională a României. Parade militare în întreaga țară

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară.

Începând din 1990, în Bucureşti şi în alte oraşe din întreaga ţară se desfăşoară parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

Ziua Națională a României. Semnificația istorică

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, după încheierea Războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, care a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României, în timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914), a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub regele Ferdinand (1914-1927).

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, pe lângă cei 680 de delegaţi aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului, în sala Casinei din Alba Iulia, se aflau şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi organizaţii politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat, delegaţi ai Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti, în total 1.228 de delegaţi. Alţi participanţi „peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri” erau adunaţi pe Câmpul lui Horea, aşteptând Rezoluţia Adunării, arată lucrările „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi „Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

În primul articol al Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, ce decreta unirea tuturor românilor într-un singur stat, se arăta: „I. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.” („Unirea Transilvaniei cu România 1918”, Editura Politică, 1978).

Adunarea Naţională a procedat, apoi, la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Naţional, compus din 250 de membri, dintre care 200 să fie aleşi de Adunare imediat, iar restul de 50 să fie cooptaţi de către însuşi Marele Sfat Naţional; acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent.

Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Rezoluţia votată a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

În aceeaşi zi, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani petrecuţi în refugiu, la Iaşi, oraşul redevenind capitala României întregite.

Sfârşitul anului 1918 a fost însoţit de un sentiment naţional de recunoştinţă pentru cei ce s-au luptat şi s-au jertfit în războiul întregirii naţionale, după cum notează istoricul Ioan Scurtu, în volumul „Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947). Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004). Profesorul Vasile Pârvan, de la Universitatea din Bucureşti, şi-a inaugurat cursul pe această temă, a sacrificiului, spunând, în faţa părinţilor, îmbrăcaţi în negru, care se aflau în primele bănci din sală: „Cu anii lor cei tineri, au înmulţit anii nesfârşiţi ai patriei. Somn blând, copiii mei, somn lin!”.

La 1/14 decembrie 1918, delegaţia Marelui Sfat Naţional, alcătuită din episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş şi Caius Brediceanu, a prezentat guvernului şi suveranului actul unirii Transilvaniei cu România. Regele Ferdinand a subliniat, în discursul său:

„Ne-aţi adus nu numai dorul împlinit al câtorva milioane de suflete, ne-aţi adus inimile lor, şi în primirea plină de dragoste frăţească ce aţi găsit-o la noi, aţi putut simţi pulsul ţării mume ce bate în acelaşi ritm cu al vostru. […] După Basarabia, după Bucovina, mai lipsea o piatră din cele mai scumpe: Ardealul cu ţinuturile din Ungaria locuite de români. Astăzi ne-aţi adus şi această ultimă piatră a clădirii, care încoronează marea operă de Unire. Putem privi cu încredere în viitor, căci temeliile sunt puternice, bazate pe principii democratice ce sunt o chezăşie pentru dezvoltarea firească a unei vieţi sănătoase, ele sunt alimentate de credinţa nestrămutată a unui şir de generaţii, de apostoli ai idealului naţional, ele sunt sfinţite prin sângele vitejilor mei ostaşi care au luptat şi au murit pentru Unire”.

Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei. La 29 decembrie 1920, Parlamentul a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

În primăvara anului 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins, pentru prima dată, un lung turneu în Transilvania. Însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi, ei s-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, se arată în volumul „Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004).

La 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, oraşul Marii Uniri, Ferdinand I a fost încoronat rege al tuturor românilor, alături de regina Maria.

Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Bogdan Aurescu, invitat să participe astăzi la Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia. Acesta va condamna agresiunea militare nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei

Publicat

bogdan aurescu, invitat să participe astăzi la consiliului ministerial al

În cursul zilei de astăzi, Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu este invitat să participe la cea de-a 29-a sesiune a Consiliului Ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care se va desfăşura la Lodz, în Polonia. Întrunirea are loc în contextul deţinerii de către această ţară a Preşedinţiei în Exerciţiu a acestei Organizaţii.

Bogdan Aurescu participă la Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia

„Reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE are loc în contextul celei mai mari crize de securitate din Europa de după cel de al doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei. Miniştrii Afacerilor Externe din statele participante vor evalua mediul de securitate din spaţiul OSCE şi vor aborda tema activităţilor viitoare ale…

Citește mai mult pe impact.ro

Citește mai departe