O echipă de oameni de ştiinţă a detectat o gaură neagră de dimensiuni medii - considerată "veriga lipsă" în procesul de înţelegere a acestor brute cereşti - care a eviscerat o stea nefericită, ce s-a apropiat prea mult, relatează miercuri Reuters.

Cu ajutorul datelor obţinute de la telescopul spaţial Hubble şi a două observatoare cu raze X, cercetătorii au stabilit că această gaură neagră are o masă de peste 50.000 de ori mai mare decât cea a Soarelui şi se află la 740 de milioane de ani-lumină de Pământ, într-o galaxie pitică, care conţine mult mai puţine stele în comparaţie cu galaxia noastră, Calea Lactee.

Găurile negre sunt obiecte extraordinar de dense cu forţe gravitaţionale atât de puternice încât nici măcar lumina nu poate scăpa.

Acesta este una dintre puţinele găuri negre cu "masă intermediară" identificate până în prezent, mult mai mică decât găurile negre supermasive din centrul galaxiilor mari, dar cu mult mai mare în comparaţie cu aşa-numitele găuri negre de masă stelară, formate prin colapsul stelelor masive.

A cosmic homicide in action, with a wayward star being shredded by the intense gravitational pull of a black hole that contains tens of thousands of solar masses in an artist's impression obtained by Reuters April 2, 2020. NASA-ESA/D. Player/Handout via REUTERS TPX IMAGES OF THE DAY. THIS IMAGE HAS BEEN SUPPLIED BY A THIRD PARTY

"Am confirmat că un obiect pe care l-am descoperit iniţial în 2010 este, într-adevăr, o gaură neagră cu masă intermediară care a sfâşiat şi înghiţit o stea aflată în trecere", a declarat astrofiziciana Natalie Webb de la Universitatea din Toulouse, coautoare a studiului publicat săptămâna aceasta în Astrophysical Journal Letters.

Se estimează că steaua a avut aproximativ o treime din masa soarelui, a precizat Webb.

Potrivit specialistei, oamenii de ştiinţă caută de patru decenii găuri negre cu mase intermediare şi în prezent sunt cunoscute mai puţin de zece exemple, deşi este posibil să existe mai multe.

"Aşadar, găsirea unuia noi este foarte semnificativă. De asemenea, înghiţirea unei stele de către o gaură neagră se întâmpla, în medie, doar o dată la circa 10.000 de ani în oricare galaxie, aşadar acestea sunt evenimente rare", a explicat Webb.

Gaura neagră supermasivă din centrul Caii Lactee este de 4 milioane de ori mai mare decât Soarele şi se află la 26.000 de ani lumină de Pământ.

Cea mai apropiată gaură neagră de masă stelară se află la aproximativ 6.000 de ani lumină de planeta noastră.

Un an lumină este distanţa parcursă de lumină într-un an, adică 9,5 trilioane de kilometri.

În opinia lui Webb, găurile negre de masă intermediară reprezintă "veriga lipsă" în procesul de înţelegere a tipurilor de găuri negre.

Oamenii de ştiinţă ştiu cum s-au format găurile negre de masă stelară - cu masa de aproximativ trei până la o sută de ori mai mare decât cea a soarelui nostru - însă nu şi cum au apărut găurile negre de masă intermediară. Ei bănuiesc însă că găurile negre de masă stelară au apărut din cele de dimensiuni medii. "Negăsind astfel de obiecte era imposibil de validat această teorie", a spus Webb.

Găurile negre cu masă intermediară au rămas evazive.

"Cea mai bună explicaţie este aceea că ele sunt prezente în special într-un mediu lipsit de gaz, găurile negre fiind astfel private de materie de consumat şi emiţând mai puţine radiaţii - ceea ce le face extrem de dificil de reperat", a notat astronomul Dacheng Lin de la Universitatea din New Hampshire, autor principal al studiului. AGERPRES