Connect with us

EVENIMENT

FOTO: Astronomii au identificat o gaură neagră considerată ”veriga lipsă” în înţelegerea acestor regiuni din spaţiu

Publicat



O echipă de oameni de ştiinţă a detectat o gaură neagră de dimensiuni medii – considerată “veriga lipsă” în procesul de înţelegere a acestor brute cereşti – care a eviscerat o stea nefericită, ce s-a apropiat prea mult, relatează miercuri Reuters.

Cu ajutorul datelor obţinute de la telescopul spaţial Hubble şi a două observatoare cu raze X, cercetătorii au stabilit că această gaură neagră are o masă de peste 50.000 de ori mai mare decât cea a Soarelui şi se află la 740 de milioane de ani-lumină de Pământ, într-o galaxie pitică, care conţine mult mai puţine stele în comparaţie cu galaxia noastră, Calea Lactee.

Găurile negre sunt obiecte extraordinar de dense cu forţe gravitaţionale atât de puternice încât nici măcar lumina nu poate scăpa.

Acesta este una dintre puţinele găuri negre cu “masă intermediară” identificate până în prezent, mult mai mică decât găurile negre supermasive din centrul galaxiilor mari, dar cu mult mai mare în comparaţie cu aşa-numitele găuri negre de masă stelară, formate prin colapsul stelelor masive.

A cosmic homicide in action, with a wayward star being shredded by the intense gravitational pull of a black hole that contains tens of thousands of solar masses in an artist’s impression obtained by Reuters April 2, 2020. NASA-ESA/D. Player/Handout via REUTERS TPX IMAGES OF THE DAY. THIS IMAGE HAS BEEN SUPPLIED BY A THIRD PARTY

“Am confirmat că un obiect pe care l-am descoperit iniţial în 2010 este, într-adevăr, o gaură neagră cu masă intermediară care a sfâşiat şi înghiţit o stea aflată în trecere”, a declarat astrofiziciana Natalie Webb de la Universitatea din Toulouse, coautoare a studiului publicat săptămâna aceasta în Astrophysical Journal Letters.

Se estimează că steaua a avut aproximativ o treime din masa soarelui, a precizat Webb.

Potrivit specialistei, oamenii de ştiinţă caută de patru decenii găuri negre cu mase intermediare şi în prezent sunt cunoscute mai puţin de zece exemple, deşi este posibil să existe mai multe.

“Aşadar, găsirea unuia noi este foarte semnificativă. De asemenea, înghiţirea unei stele de către o gaură neagră se întâmpla, în medie, doar o dată la circa 10.000 de ani în oricare galaxie, aşadar acestea sunt evenimente rare”, a explicat Webb.

Gaura neagră supermasivă din centrul Caii Lactee este de 4 milioane de ori mai mare decât Soarele şi se află la 26.000 de ani lumină de Pământ.

Cea mai apropiată gaură neagră de masă stelară se află la aproximativ 6.000 de ani lumină de planeta noastră.

Un an lumină este distanţa parcursă de lumină într-un an, adică 9,5 trilioane de kilometri.

În opinia lui Webb, găurile negre de masă intermediară reprezintă “veriga lipsă” în procesul de înţelegere a tipurilor de găuri negre.

Oamenii de ştiinţă ştiu cum s-au format găurile negre de masă stelară – cu masa de aproximativ trei până la o sută de ori mai mare decât cea a soarelui nostru – însă nu şi cum au apărut găurile negre de masă intermediară. Ei bănuiesc însă că găurile negre de masă stelară au apărut din cele de dimensiuni medii. “Negăsind astfel de obiecte era imposibil de validat această teorie”, a spus Webb.

Găurile negre cu masă intermediară au rămas evazive.

“Cea mai bună explicaţie este aceea că ele sunt prezente în special într-un mediu lipsit de gaz, găurile negre fiind astfel private de materie de consumat şi emiţând mai puţine radiaţii – ceea ce le face extrem de dificil de reperat”, a notat astronomul Dacheng Lin de la Universitatea din New Hampshire, autor principal al studiului. AGERPRES

EVENIMENT

FOTO: Supraviețuire miraculoasă după ce a „zburat” din tractor

Publicat

Încă o persoană rănită după ce s-a răsturnat cu tractorul, în județul Vrancea. Pompierii au intervenit prompt.

Apelul care anunța că în localitatea Viișoara un bărbat s-a răsturnat cu tractorul a fost primit sâmbătă în jurul orei 08:30.


În cel mai scurt timp, spre locul indicat s-au deplasat trei echipaje de la Stația de Pompieri Vidra, cu două autospeciale de intervenție și o ambulanță SMURD.
Pentru a putea ajunge la victimă, pompierii au mers pe jos 2 kilometri pe teren accidentat.

La fața locului a fost găsit un bărbat în vârstă de 68 de ani cu politraumatisme la cap și un braț.

Bărbatul fusese aruncat din tractor la momentul în care s-a răsturnat.

Pompierii au stabilizat victima și au predat-o echipajului SMURD, care, ulterior a transportat-o la UPU Focșani.

Citește mai departe

EVENIMENT

Ora de iarnă. România revine la ora oficială Timpul Legal Român

Publicat

ceas

În noaptea de sâmbătă spre duminică, 24/25 octombrie 2020, România revine la Timpul Legal Român, ora standard a Europei de Est + 2 UTC.

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Astfel, în noaptea zilei de 24 spre 25 octombrie, în România vom dormi cu o oră în plus. Ziua de 25 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (martie), când s-a trecut la ora de vară.

Potrivit unui comunicat al CFR Călători, remis AGERPRES, schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. Toate statele europene îşi schimbă ora în ultimul weekend din martie şi ultimul weekend din octombrie. În ţările care aplică această schimbare a orei, procesul nu va fi simultan din cauza diferenţei de fus orar.

Ora oficială de vară a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie şi prima duminică din octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro. Între 1979 şi 1996, cu câteva excepţii, ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie, iar din 1997 s-a trecut la ora de vară începând cu ultima diminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.

Deputaţii europeni au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, într-o rezoluţie adoptată la 8 februarie 2018 în Parlamentul European cu 384 de voturi pentru, 153 împotrivă şi 12 abţineri. Mai multe iniţiative cetăţeneşti au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, însă indică anumite efecte negative asupra sănătăţii.

În cadrul consultării online, care s-a desfăşurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene. Consultarea publică derulată arată că 84% dintre respondenţi sunt în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an. După sondajul realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei. Comisia a vrut să impună renunţarea din 2019, dar unele dintre statele membre s-au opus.

Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Parlamentul European susţine astfel propunerea Comisiei de renunţare la schimbarea sezonieră a orei, însă au votat pentru amânarea intrării în vigoare pentru 2021 în loc de 2019. Potrivit principalelor prevederi ale proiectului de lege adoptat de eurodeputaţi, fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară, ţările care decid să menţină permanent ora de vară urmând să efectueze ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021, iar cele care preferă să rămână la ora standard urmând să îşi schimbe ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021, potrivit www.europarl.europa.eu. În situaţia în care Comisia Europeană va observa că deciziile privind ora pot afecta în mod semnificativ sau permanent funcţionarea în bune condiţii a pieţei unice, va putea introduce o propunere de amânare a intrării in vigoare a directivei cu maximum 12 luni.

În România, o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, potrivit www.cdep.ro. Guvernul şi-a menţinut aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020.

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

Nu toate statele folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate care recurg la schimbarea orei. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Majorat cu surprize în Caransebeș. Polițiștii au spart cheful

Publicat

Sursă foto: arhivă

O petrecere de majorat desfășurată într-o curte din localitatea Bolvașnița, județul Caraș-Severin, s-a lăsat cu intervenția polițiștilor.

 

Polițiștii din Caransebeș s-au autosesizat cu privire la un majorat, Polițiștii au întrerupt petrecerea, evacuând și sancționând cele 28 persoane găsite la eveniment.

De asemenea, organizatorii evenimentului au fost amendați cu 5.000 de lei.

Conform IPJ Caraș-Severin, în total au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 18.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor dispuse de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19.

În această perioadă nu este permisă organizarea evenimentelor private.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Proteste violente la Napoli față de lockdown

Publicat

Sursă foto: CalcioNapoli24

Sute de persoane au protestat în oraşul italian Napoli în noaptea de vineri spre sâmbătă până la primele ore ale dimineţii împotriva unei interdicţii de circulaţie şi a unei închideri planificate a regiunii, în contextul unei creşteri importante a numărului cazurilor de coronavirus, relatează dpa.

Demonstranţii au scandat sloganuri şi s-au adunat în faţa administraţiei regionale, aruncând artificii şi fumigene, în timp ce poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, relatează agenţia ANSA.

Vincenzo De Luca, preşedintele regiunii Campania, a anunţat vineri că regiunea va intra în lockdown din cauza unei creşteri majore a numărului infectărilor cu coronavirus.

Campania a înregistrat un număr zilnic de 2.280 de cazuri de COVID-19, a declarat De Luca la un eveniment transmis live pe Facebook, o creştere de aproape 50% faţă de cele 1.541 înregistrate joi.

“Vom merge mai departe şi vom închide totul”, a spus el, propunând o închidere de “o lună, 40 de zile”.

Decretul regional care implementează măsura va fi adoptat sâmbătă sau duminică, a relatat ANSA, citând surse din cadrul guvernului regional.

La puţin timp după aceea Protecţia civilă italiană a anunţat 19.143 de cazuri de noul coronavirus în ţară, un nou record zilnic care a ridicat numărul total al infectărilor la 484.869.

De asemenea, în Italia au existat 91 noi decese legate de COVID-19, ceea ce ridică bilanţul total la 37.059, iar numărul pacienţilor de la terapie intensivă a crescut peste 1.000 pentru prima dată în peste cinci luni.

Guvernul premierului Giuseppe Conte a rezistat până acum solicitărilor privind introducerea unui lockdown naţional, argumentând că ar exista costuri prea mari din punct de vedere economic şi social. AGERPRES

Citește mai departe