Românii au folosit în ultimele 12 luni medicamente în valoare totală de 19 miliarde lei (3,9 mld.euro), în creştere cu 10,6%. Au crescut medicamentele pentru digestie, metabolism și sistemului nervos.

Românii au folosit în perioada iulie 2020-iunie 2021 medicamente în valoare totală de 19 miliarde lei (3,9 mld.euro), la preţul de distribuţie, cu 10,6% mai mult decât în perioada similară a anului anterior, potrivit datelor publicate miercuri de Cegedim, citate de ZF.

Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor Rx eliberate din farmaciile publice a crescut cu 8%, totalizând aprox. 10,6 miliarde lei (2,17 miliarde Euro).

626,8 milioane cutii eliberate

Ca volum, către pacienţii din România au fost eliberate 626,8 milioane cutii, în creştere cu 0,6% faţă de consumul din perioada iulie 2019 – iunie 2020.

Numărul total de zile de tratament a crescut cu 8,7%.

Cantitate totală de medicamente distribuită

Din cantitatea totală de medicamente distribuită, 363,9 milioane cutii (-1,6%) au fost eliberate pe bază de reţetă (Rx) din farmacii, 240,7 milioane cutii (+7,4%) au fost fără prescripţie din farmacii (OTC), iar volumul medicamentelor din spital s-a ridicat la 22,2 milioane cutii (- 23,2%).

Ca valoare, medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins 11,75 miliarde lei (+8,9%), medicamentele fără prescripţie (OTC) din farmacii au însumat 4,91 miliarde lei (+15,5%), iar segmentul de spital 2,64 miliarde lei (+9,4%).

Creșteri în volum peste media pieței

Pe grupe terapeutice, se evidenţiază creşteri în volum peste media pieţei (+0,6%), în cazul medicamentelor aferente sistemului digestiv şi metabolism (+10,2%), sistemului nervos (+1,1%) şi sistemului musculo-scheletic (+1,0%). Sub media pieţei s-au situate medicamentele destinate sistemului cardiovascular (-0,4%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (-1,1%), anti-infecţioasele sistemice (-8,2%) precum şi cele destinate sistemului respirator (-13,7%).

În valoare, creşteri peste media pieţei (10,6%) au avut medicamentele destinate sistemului digestiv şi metabolism (+19,2%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (+17,9%) precum şi cele destinate sistemului musculo-scheletic (+14,4%). Sistemul cardiovascular a crescut cu numai 6,6%, iar sistemul nervos cu 5,5%, sub media pieţei.

În scădere s-au situat numai anti-infecţioasele sistemice (-8,5%) şi medicamentele destinate sistemului respirator (-6,1%).

Topul celor mai mari companii de pe piața farma

Topul celor mai mari companii de pe piaţa farma a rămas neschimbat în ultimele 12 luni, din punct de vedere al volumelor vândute. Pe primul loc se situează Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu vânzări de 71,3 mil. unităţi, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 59,1 mil. unităţi şi Servier (inclusive Egis) cu 36,2 mil. unităţi. Topul primilor 10 jucători este completat de Sanofi (29,9 mil. unităţi), Krka (28,6 mil. unităţi), GlaxoSmithKline (28,4 mil. unităţi), Viatris (25,4 mil. unităţi), Antibiotice (25,0 mil. unităţi), Biofarm (21,4 mil. unităţi) şi Gedeon Richter (19,7 mil. unităţi).

După valoarea vânzărilor, primele trei locuri aparţin Sanofi cu 1046,8 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 977,3 mil. lei şi Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 861,6 mil. lei.

Topul primilor 10 jucători este completat de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 770,0 mil. lei, Servier (inclusive Egis) cu 767,8 mil. lei, AstraZeneca (707,8 mil. lei), Bristol Myers Squibb cu 703,7 mil. lei, GlaxoSmithKline (670,0 mil. lei), Viatris (580,2 mil. lei) şi Merck & Co. cu 573,9 mil. lei.

sursa: mediafax.ro

Numărul cazurilor de coronavirus la nivel mondial a depășit 200 de milioane miercuri, potrivit Reuters, în condițiile în care varianta Delta amenință zonele cu rate scăzute de vaccinare.

Contractele de achiziţie pentru gaze pentru ultimul trimestru al anului se încheie la bursa de la Viena, CEGH, la peste 41 de euro pe MWh, o creştere greu de imaginat faţă de preţul de 14 euro/MWh, nivelul contractelor la termen pentru primul trimestru din 2021, scrie ZF.

În România, energia pe vârf de consum pentru miercuri s-a tranzacţionat la 1.000 lei pe MWh (204 de euro/MWh), record istoric, semnificativ mai mare faţă de media de 271 de lei pe MWh din ianuarie, anul acesta.

Dacă nimic nu se modifică, România se îndreaptă cu motoarele economiei turate spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria sa. „Dacă creşterea de producţie de petrol din OPEC nu este suficientă pentru stabilizarea cererii, dacă varianta Delta a COVID nu va avea impact pe cerere şi dacă iarna va fi aspră este posibil să ne confruntăm cu cea mai scumpă iarnă din istorie.

Să sperăm că nu va fi aşa!“, spune Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, membru în boardul Institutului European pentru Tehnologie şi Inovare (EIT) şi membru în Consiliul de Suprave­ghere al OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze.

Mai mult, analiştii din piaţă sunt de părere că dacă preţul emisiilor de CO2 vă rămâne la nivelul record de acum, de circa 55 de euro/tonă, mai mult decât dublu faţă de media celui de-al doilea trimestru din 2020, preţul energiei nu are nicio şansă să scadă.

Cele mai multe contracte de vânzare pe energie și gaze, renegociate din toamnă

Totodată, cele mai multe contracte de vânzare pe energie şi gaze urmează să fie renegociate în toamnă, consumatorii industriali care până acum au fost alimentaţi pe contracte la termen, semnate pe preţurile de anul trecut, abia de acum urmând să simtă scumpirea fără precedent a utilităţilor.

Cererea totală de carburanţi, mai ales cea de benzină şi motorină, a crescut cu 28% faţă de al doilea trimestru al anului trecut şi a fost cu 10% peste nivelul din 2019. Cererea de combustibil de aviaţie s-a triplat an la an, dar este totuşi la jumătate faţă de nivelul din al doilea trimestru din 2019, recuperarea în acest caz fiind parţială.

Cererea de gaze a crescut de asemenea cu 12% în al doilea trimestru, iar cea de energie cu 14%, faţă de perioada similară a anului trecut.

Astfel, la finalul primului semestru al anului, consumul de energie era cu 8% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Cererea de gaze a avansat şi ea cu 8%, pe fondul unei primăveri neobişnuit de reci, iar cererea de carburanţi a crescut cu 11% faţă de primele şase luni din 2020, efectul relaxării restricţiilor de circulaţie fiind „apă vie“ pentru piaţa mobilităţii.

sursa: mediafax.ro

Autorităţile din oraşul Tokyo, gazda Jocurilor Olimpice de vară, au înregistrat cel mai mare număr de infectări zilnice cu noul coronavirus de la începutul pandemiei, în contextul răspândirii rapide a variantei Delta, informează DPA.

În capitala Japoniei au fost raportate miercuri un număr de 4.166 de infectări noi în ultimele 24 de ore, cu 989 mai multe decât în aceeaşi zi a săptămânii trecute.

Tokyo şi alte prefecturi nipone se află sub incidenţa stării de urgenţă până pe 31 august, iar autorităţile din capitala Japoniei întâmpină mari dificultăţi în controlarea valului de infecţii cu SARS-CoV-2.

Pentru a preveni o iminentă penurie de paturi libere în spitale, doar pacienţii cu simptome severe şi cei aflaţi în grupele cu risc sporit de a dezvolta forme grave de COVID-19 vor avea permisiunea de a se deplasa la spitalele din zonele cu rate de incidenţă în creştere, în urma unei decizii controversate a guvernului central.

Decizia Guvernului de la Tokyo a stârnit o veritabilă furtună de critici

Decizia Guvernului de la Tokyo a stârnit o veritabilă furtună de critici. Există îngrijorări conform cărora pacienţii cu simptome uşoare, care în prezent trebuie să rămână în locuinţele lor, riscă să dezvolte forme grave şi vor fi apoi lăsaţi să se descurce singuri.

Omi Shigeru, principalul consilier guvernamental pe probleme de coronavirus, a spus că nu a fost consultat de Guvern înainte de luarea acestei decizii.

Varianta Delta a noului coronavirus este „un duşman extrem de puternic”, a declarat guvernatoarea din Tokyo, Yuriko Koike. Ea i-a îndemnat încă o dată pe rezidenţi să rămână în casele lor în pofida sezonului concediilor de vară şi a apropierii datei la care va avea loc festivalul budist Obon.

Jocurile Olimpice de vară vor continua la Tokyo

Totuşi, Jocurile Olimpice de vară, care se desfăşoară fără spectatori, vor continua la Tokyo.

Criticii acestui eveniment sportiv se plâng însă că Jocurile Olimpice, transmise non-stop de toate posturile de televiziune, ar putea contribui la apariţia situaţiei în care cetăţenii japonezi, în special cei tineri, nu vor mai lua în serios efectele cauzate de noul coronavirus.

AGERPRES