Inspectoratul General al Poliției Române a furnizat informații privind aplicarea a aproximativ 8.500 de sancțiuni contravenționale în ultimele 24 de ore, cu o valoare totală de peste 3,1 milioane de lei. Aceste sancțiuni au fost impuse de polițiști în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit unui comunicat al IGPR transmis AGERPRES, poliţiştii au acţionat, vineri, la nivel naţional, pentru a preveni faptele antisociale, organizând 265 de acţiuni, şi au intervenit la 2.701 evenimente, dintre care 2.204 au fost sesizate de cetăţeni prin 112.

De asemenea, arată sursa citată, au fost depistate 20 de persoane urmărite naţional sau internaţional, faţă de care au fost dispuse măsurile legale.

În urma activităţilor, au fost sesizate 793 de infracţiuni, în cauzele instrumentate fiind dispuse 57 de măsuri preventive, iar pentru alte nereguli constatate, poliţiştii au aplicat 8.478 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 3.179.703 lei, menţionează Poliţia Română.

Totodată, IGPR precizează că poliţiştii rutieri au acţionat pentru creşterea siguranţei în trafic, fiind constatate 104 infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi au fost reţinute 639 de permise de conducere, dintre care 229 pentru viteză şi 46 pentru alcool.

Mai mult, au fost retrase 266 de certificate de înmatriculare. Agerpres

Potrivit agenției Xinhua, cercetătorii de la Universitatea din New South Wales (UNSW Sydney) au realizat o estimare conform căreia până în anul 2100, aproximativ 76,8% dintre corali din întreaga lume vor fi afectați de îmbolnăviri ca urmare a fenomenului de încălzire globală.

În noul lor studiu publicat miercuri în jurnalul Ecology Letters, cercetătorii de la UNSW Sydney au alcătuit un set de date ce cuprind 108 lucrări ştiinţifice asupra îmbolnăvirii coralilor din întreaga lume pentru o meta-analiză ulterioară.

Ei au constatat că atât creşterea valorilor medii de temperatură de la suprafaţa mării (SST) în perioada de vară, cât şi anomaliile săptămânale ale temperaturii de la suprafaţa mării (WSSTA) au fost asociate cu o prevalenţă sporită a îmbolnăvirii coralilor.

Potrivit studiului, prevalenţa îmbolnăvirii coralilor la nivel global s-a triplat ajungând la 9,92% între anii 1992 şi 2018.

Conform estimărilor în ceea ce priveşte prevalenţa îmbolnăvirii coralilor în viitor, modelul a sugerat că aceasta ar putea ajunge la 76,8% în 2100, în cazul în care temperaturile vor continua să crească.

Samantha Burke, autoare principală a studiului şi doctorandă la UNSW Sydney, a declarat că aceste constatări evidenţiază impactul devastator al creşterii temperaturilor asupra recifelor de corali şi nevoia extremă de acţiuni urgente în vederea atenuării schimbărilor climatice.

„Îmbolnăvirea coralilor reprezintă o cauză serioasă a mortalităţii coralilor la nivel global şi a declinului recifului, iar modelarea noastră prezice că va continua să se agraveze”, a spus Burke.

Schimbările climatice ar putea provoca îmbolnăvirea a aproape 77% dintre corali până în 2100, potrivit unui studiu. Cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit

Prevalenţa îmbolnăvirii coralilor este în creştere pe tot globul, iar cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit dacă nu se iau măsuri urgente pentru a limitarea creşterii temperaturilor.

„Pe măsură ce oceanul se încălzeşte, creşte stresul asupra coralilor, ceea ce le poate scădea răspunsul imunitar”, a explicat Burke.

„Creşterea temperaturilor poate crea, de asemenea, condiţii mai favorabile pentru patogenul cauzator de boală”.

Oamenii de ştiinţă nu au identificat încă mulţi dintre agenţii patogeni care provoacă boli în rândul coralilor.

„Este încă relativ necunoscut dacă microbii asociaţi cu coralii bolnavi reprezintă cauza sau un simptom al bolii”, spus ea, adăugând că ceea ce se ştie sigur este că „ţesutul moare” în cazul coralilor bolnavi.

„Nu este clar dacă ciupercile sau bacteriile prezente cauzează îmbolnăvirea sau dacă doar se hrănesc cu ţesutul aflat pe moarte, aşa că cercetătorii trebuie să continue să îi studieze”, a concluzionat ea. Agerpres

În ultimele 24 de ore au trecut prin punctele de frontieră ale României peste 225.000 de persoane.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 9.6.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 225.050 de persoane, cetățeni români și străini și peste 57.650 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 101.983 de persoane, dintre care 11.467 de cetăţeni ucraineni.

Astfel, începând cu data de 10.2.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 9.6.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.481.520 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

Potrivit datelor revizuite publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), economia UE și cea a zonei euro au înregistrat o creștere de 1% în primul trimestru din 2023, în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Spania, Cipru, Malta și România au raportat cel mai semnificativ avans în această perioadă.

În UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada ianuarie-martie 2023 s-a înregistrat în Spania (3,8%), Cipru (3,4%), Malta (3,2%) şi România (2,8%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 3,7%), Lituania (minus 2,7%) şi Ungaria (minus 1,1%).

PIB-ul SUA a crescut cu 0,3% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 1,6% în ritm anual.

Pe baza datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi al zonei euro era cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2%, peste nivelul înregistrat în trimestrul patru din 2019, înaintea pandemiei. În cazul Statelor Unite, PIB-ul era cu 5,4% peste nivelul înregistrat în trimestrul patru din 2019.

De asemenea, economia UE a crescut cu 0,1% iar a zonei euro a scăzut cu 0,1%, în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un declin de 0,2% în UE şi de 0,1% în zona euro.

Patru țări, printre care și România, cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2023. Economia zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an

Economia zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, în timp ce UE a evitat recesiunea, conform datelor revizuite ale Eurostat.

Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.

În UE, cea mai mare creştere economică în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, s-a înregistrat în Polonia (3,8%), Luxemburg (2%) şi Portugalia (1,6%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 4,6%), Lituania (minus 2,1%) şi Ţările de Jos (minus 0,7%).

România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 1%. Agerpres