În primele patru luni din 2023, numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență a înregistrat o creștere de 1,29% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), au fost înregistrate un total de 2.199 de cazuri de insolvență.

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 455, în creştere cu 16,37% faţă de perioada ianuarie-aprilie 2022.

Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor, cu 151 insolvenţe (minus 25,25%), Cluj – 127 (minus 9,29%), Iaşi – 106 (plus 30,86%) şi Timiş – 96 (minus 12,73%).

Cele mai puţin insolvenţe s-au consemnat în judeţele Botoşani – 8 (minus 33,33%), Călăraşi – 10 (minus 37,5%) şi Covasna – 10 (plus 25%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 616 (plus 9,8% comparativ cu primele patru luni din 2022), construcţii – 427 (plus 0,23%) şi industria prelucrătoare – 255 (minus 2,3%). Agerpres

Potrivit unui studiu recent, efectuat pe un eșantion de 4.000 de adulți din Europa, rezultă că 81% dintre angajați consideră că un simplu „Mulțumesc” din partea managerului lor poate influența pozitiv întreaga zi de muncă.

Potrivit realizatorilor studiului, construirea unei culturi organizaţionale bazate pe recunoştinţă are beneficii atât pentru cei care exprimă, cât şi pentru cei care primesc mulţumiri: trei cincimi dintre respondenţi spun că un „Mulţumesc!” i-a făcut să se simtă mai apreciaţi, iar aproape jumătate dintre participanţi se simt motivaţi să muncească mai mult dacă primesc aprecieri la birou.

Rezultatele studiului realizat de Julius Meinl mai arată că peste jumătate dintre respondenţi au declarat că managerii se aşteaptă constant la performanţe ridicate, în timp ce 40% au identificat „presiunea timpului” ca fiind unul dintre principalele motive pentru care un „Mulţumesc!” lipseşte adesea la locul de muncă.

De asemenea, două din trei persoane sunt de acord că nu se spune suficient de des „Mulţumesc!” la locul de muncă.

„Cercetarea noastră evidenţiază modul în care gesturile aparent mici, cum ar fi să inviţi pe cineva la o cafea, pot avea un impact real.

Acestea arată importanţa timpului pe care îl acordăm pentru a ne arăta aprecierea faţă de cei dragi, dar şi faţă de colegii de serviciu.

La urma urmei, petrecem atât de mult timp cu ei, iar construirea unor relaţii puternice la locul de muncă este fundamentul unei echipe închegate şi poate avea beneficii pentru toţi cei implicaţi”, a declarat Christina Meinl, parte din a cincea generaţie a familiei Meinl.

Într-o săptămână obişnuită, putem petrece mai mult timp interacţionând cu colegii de birou decât cu familia sau prietenii. Compania îşi propune să ofere mai multe ocazii de a spune „Mulţumesc!”.

Campania „Say Thank You” a inspirat cu succes peste 250.000 de mulţumiri în peste 20 de ţări din întreaga lume şi va fi lansată în România, pentru al doilea an consecutiv, începând cu 1 iunie 2023.

Sursa: MediaFax

Potrivit informațiilor centralizate de către un marketplace de recrutare în domeniul IT, în România există aproximativ 160.000 de profesioniști în dezvoltarea de software, împreună cu 10.000 de absolvenți ai universităților cu profil tehnic. Salariile oferite pentru această poziție încep de la 23.000 de dolari pe an.

Conform studiului Huntly, principalele motive pentru angajarea dezvoltatorilor din Europa de Est, inclusiv a celor din România, sunt: baza extinsă de specialişti (circa un milion în regiunea Europa Centrală şi de Est – ECE), competenţe variate (cunoaşterea limbii engleze, educaţie STEM, competenţe tehnice solide, în special în PHP, C# şi Java în cazul României), locaţie convenabilă (diferenţă de fus orar de 1-2 ore faţă de ţările din Europa de Vest).

De asemenea, se mizează pe salarii accesibile pentru dezvoltatori, în România acestea începând de la 23.000 de dolari/an pentru un post de junior, până la 56.000 de dolari/an pentru un lider de echipă).

În plus, se pune accent pe un mediu de afaceri favorabil, cu legislaţie şi politici noi care vizează simplificarea condiţiilor de afaceri şi fiscale), precum şi pe o securitate solidă a datelor (confidenţialitate şi protecţie a datelor în conformitate cu standardele stabilite în majoritatea ţărilor membre UE).

În acelaşi timp, studiul de specialitate menţionează ideea de mentalitate occidentală (etică şi valori de lucru similare cu cele ale companiilor vest-europene şi americane).

Salariul unui dezvoltator de software porneşte de la 23.000 de dolari/an, în România. Huntly este un marketplace de ultimă generaţie dedicat recrutării în domeniul IT

Huntly este un marketplace de ultimă generaţie dedicat recrutării în domeniul IT în regiunea Europei Centrale şi de Est, ce furnizează cele mai potrivite CV-uri.

Platforma a fost dezvoltată de către inginerii software de top ai companiei Meta din California în colaborare cu recrutori cu experienţă în domeniul IT.

Noii utilizatori pot publica gratuit posturile vacante pe Huntly şi alege bonusuri unice pentru recrutori.

Bonusul total de recomandare constituie, de obicei, 5-7% din salariul anual brut al candidatului, faţă de 15-20% în cazul agenţiilor de recrutare tradiţionale.

În plus, echipa Huntly verifică în prealabil fiecare CV primit, ceea ce contribuie o creştere de zece ori a numărului de candidaţi relevanţi (4 din 5 candidaţi recomandaţi unui client sunt invitaţi la un interviu). Agerpres

Veniturile totale medii lunare au fost, în 2022, în termeni nominali, de 6.464 lei pe o gospodărie şi de 2.575 lei pe persoană. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, veniturile pe anul 2022 au fost în creștere cu 13,8%, respectiv, cu 14,8% faţă de anul 2021.

Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost anul trecut de 5.611 lei pe o gospodărie (2.235 lei pe o persoană) şi au reprezentat 86,8% din veniturile totale, în creştere cu un punct procentual faţă de anul 2021.

Veniturile băneşti medii lunare au fost în anul 2022, de 5.994 lei lunar pe o gospodărie (2.388 lei pe o persoană) în creştere cu 12,8% faţă de anul 2021, iar veniturile în natură de 470 lei lunar pe gospodărie (187 lei pe persoană), în creştere cu 27,2% faţă de anul 2021. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 4.340 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2021 cu 1,9 puncte procentuale).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.287 lei lunar pe o gospodărie (19,9% în anul 2022, respectiv, 19,1% în anul 2021 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,3% în anul 2022, respectiv, 6,5% în anul 2021), formate din valoarea în lei a produselor obţinute din resurse proprii (5,9% în anul 2022, respectiv, 5,4% în anul 2021) şi din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,4% în anul 2022, respectiv, 1,1% în anul 2021).

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 7.227 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.021 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,9%, mai mari cu 18,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural veniturile din prestaţii sociale au fost 22,4%, mai mari cu 3,9 puncte procentuale faţă de mediul urban, iar veniturile în natură au fost de 12,5%, de 3 ori mai mari faţă de mediul urban.

Cheltuielile au crescut cu peste 14% față de anul anterior

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost în anul 2022 de 5.229 lei pe o gospodărie (2.083 lei pe o persoană) mai mari cu 14,4% faţă de anul 2021, respectiv cu 15,5% la nivel de persoană.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, în anul 2022, a fost, în medie, de 382 de lei lunar pe gospodărie (152 lei pe o persoană), în creştere cu 24,8% faţă de anul 2021.
În anul 2022, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de 3.450 de lei lunar pe o gospodărie (61,5%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor de 1.799 lei pe o gospodărie (32,1%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.) de 133 lei pe o gospodărie (2,4%).

Potrivit INS, mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe dintre nivelul cheltuielilor totale medii lunare.

În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.226 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.602 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,8% în cheltuielile totale, cu 10 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii în cheltuielile totale a fost de 4 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.177 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (34,1%).

Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 574 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 16,6% şi cele pentru băuturi alcoolice, tutun în valoare de 265 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,7%.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie 17 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare) şi cel pentru asigurări şi servicii financiare 23 lei pe o gospodărie (0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

sursa: Agerpres