În municipiul Botoşani, se află unul dintre cele mai mari buncăre civile din România. De aici, în caz de război sau calamitate naturală, poate fi coordonată toată apărarea civilă a oraşului, inclusiv toată reţeaua de adăposturi împânzită prin subsolurile oraşului, scrie Adevarul.

Botoşani este cel mai nordic judeţ din România şi se află la graniţa de est a Uniunii Europene cu Ucraina, în prezent cel mai fierbinte punct de pe glob. Municipiul reşedinţă de judeţ, situat la numai 80 de kilometri de frontieră, are unul dintre cele mai mari şi rezistente buncăre civile din România. Moştenire comunistă născută din frica de ruşi Aproape de centrul oraşului, sub un lanţ de magazine alimentare, se află un loc necunoscut pentru majoritatea populaţiei. Este vorba despre punctul de comandă pentru apărare civilă în caz de război sau calamităţi. Pe scurt, un buncăr cu o suprafaţă de aproximativ 300 de metri pătraţi, care ar putea găzdui, în caz de pericol, administraţia oraşului. Povestea buncărului începe în anul 1978.

Atunci, a fost construit la ordinele liderilor comunişti ca parte a unui plan naţional de apărare. Botoşaniului i s-a dat importanţă în contextul apropierii de graniţa cu URSS. Era unul dintre cele mai mari buncăre civile din România. „Aici se intra numai cu o parolă”, spune Sorin Curcă, şef Serviciu Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă la Primăria Botoşani. Buncărul era destinat coordonării întregului sistem de apărare civilă a oraşului. Adăpostul inexpugnabil din măruntaiele pământului Punctul de comandă şi-a păstrat şi astăzi rolul, fiind administrat de municipalitate şi păstrat în funcţiune. „Aici este concetrată toată logistica sistemului de apărare civilă a Botoşaniului. De aici, autorităţile civile iau deciziile şi practic coordonează tot oraşul în cazul unei situaţii de urgenţă, fie război, fie calamitate”, explică referentul de specialitate pentru Protecţie...