Connect with us

ACTUALITATE

FOTO: CFR Călători a modernizat anul acesta 54 de vagoane în întreprinderile de profil din România

Publicat



CFR Călători a modernizat 54 de vagoane în anul 2019 la întreprinderile de profil din România, prin programul investiţional derulat în regim propriu de către companie, a declarat, miercuri, directorul de comunicare al operatorului feroviar naţional, Adrian Vlaicu.

El a explicat cu vagoanele erau scoase din uz fie din cauza uzurii, fie din cauza faptului că nu mai corespundeau condiţiilor minime de confort. Acestea sunt vagoane din anii 1980 şi din perioada anilor 1990-1994.

“Procesul de modernizare a vagoanelor începe odată cu acordurile cadru, după aceea continuă cu pregătirea producţiei, după care începe producţia efectivă. Lucrurile acestea nu sunt de azi pe mâine. Procesele au început undeva în 2017, continuă 2018, 2019 şi vor continua. Deci practic lucrurile se vor desfăşura pe o perioadă de 2-3-5 ani, în funcţie de posibilităţile de preluare ale industriei, de posibilităţile de aprovizionare cu materii prime, materiale pentru realizarea modernizărilor”, a spus Adrian Vlaicu.

Capacitatea de preluare a industriei româneşti este de circa 80 – 100 de vagoane pe an în condiţiile în care există finanţare.

La rândul său, directorul general al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, prezent la eveniment, a spus că preţul modernizării unui vagon este de 500.000 de euro, iar unul nou costă 1,6 – 1,7 milioane de euro în condiţiile în care au aceleaşi dotări tehnice, confort sau durată de viaţă.

Adrian Vlaicu a menţionat că din 2017 şi până în prezent cererea de transport feroviar de călători a crescut şi în concordanţă cu această cerere compania încearcă să majore capacitatea de preluare a călătorilor în trenuri.

Programul investiţional din acest an va conduce la o creştere de peste 3.300 – 4.000 de locuri pe care va le va oferi în plus călătorilor faţă de ce a existat până în prezent. Intenţia este ca, pentru mersul de tren viitor, în perioadele de extrasezon să mizeze pe un parc activ de circa 1000 de vagoane de călători, iar în cele de sezon parcul să crească cu peste 20%.

Adrian Vlaicu a spus că în cursul acestui an compania urmează să achiziţioneze câteva mijloace de manevră moderne care vor permite manevrarea mai uşoară a vagoanelor şi a garniturilor.

“Din punct de vedere al activităţii comerciale urmează modernizarea întregului sistem de vânzare bilete, de gestionare a traficului de călători în tren şi de servire mai rapidă a călătorilor la casele de bilete. Pe de altă parte, intenţionăm să schimbăm puţin şi imaginea pe care CFR Călători o oferă în contactul cu publicul călători şi pe acest segment personalul în contact cu publicul călător va avea uniforme noi şi ţinute noi”, a mai declarat Adrian Vlaicu.

Modernizarea unui vagon de călători constă, de exemplu, în dotarea cu: instalaţie de climatizare (încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat); sistem de informare a pasagerilor, cu display-uri atât în interiorul vagonului, cât şi în exteriorul vagonului; cabina WC dotată cu WC vacuumatic ecologic; uşi cu acţionare electrică, cu multiple sisteme de protecţie a călătorilor la urcare şi coborâre, precum şi la deschiderile accidentale; staţie de amplificare pentru transmiterea de anunţuri făcute de către personalul de tren; bus de tren care permite transmiterea informaţiilor în lungul trenului, informaţii prioritare privind defectele accidentale apărute în parcurs; diagnoză centralizată a principalelor instalaţii ale vagonului; tablou electric complet echipat, adaptat noilor instalaţii existente pe vagon. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Departamentele de vânzări, în preferinţele românilor pentru un loc de muncă, în luna martie

Publicat

laptop calculator

Aproape jumătate din totalul aplicărilor pentru un loc de muncă s-au îndreptat către departamentele de vânzări, conform datelor centralizate de o platformă de recrutare online, publicate miercuri.

Potrivit eJobs, în luna martie a acestui an au fost înregistrate pe platformă 1,4 milioane de aplicări, iar aproape 700.000 au fost alocate poziţiilor deschise în departamentele de vânzări din cadrul companiilor care angajează în prezent.

De altfel, acesta este departamentul care atrage cei mai mulţi candidaţi atât din rândul specialiştilor cu experienţă medie (2-5 ani), cât şi din rândul tinerilor aflaţi la început de carieră (0-2 ani de experienţă). În schimb, cel mai puţin, pentru aceste departamente, aplică managerii, chiar dacă sectorul vânzărilor, respectiv retailul, este una dintre industriile pe care le caută cel mai mult.

În topul celor mai căutate departamente, însă cu o treime din aplicările primite de joburile din vânzări, sunt cele de administrativ/logistică, unde cei mai activi sunt candidaţii mid-level şi entry level.

Clasamentul este continuat de departamentele de relaţii clienţi/call center, marketing şi financiar/contabilitate. De asemenea, creşteri se înregistrează, de la o lună la alta, şi pentru departamentele IT din cadrul companiilor locale.

Conform analizei, un interes scăzut pentru un loc de muncă s-a consemnat, în luna martie, la departamentele de merchandising, resurse umane şi achiziţii.

În ceea ce priveşte aplicările pentru joburi în străinătate, tot departamentele de vânzări atrag cele mai multe aplicări, cu 30% din numărul total. Acestea sunt urmate de domeniile: construcţii/instalaţii, producţie, transport/distribuţie şi financiar/contabilitate.

Lansată în anul 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România şi liderul pieţei locale de profil, iar începând cu anul 2012 a devenit parte a grupului Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia.

Peste două milioane de utilizatori unici folosesc, în fiecare lună, serviciile platformei de recrutare, în timp ce, zilnic, sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

La ora actuală, mai mult de 23.000 de locuri de muncă pentru România şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Danemarca devine prima ţară din UE care renunţă la vaccinul AstraZeneca

Publicat

Danemarca renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 din cauza efectelor secundare “rare” dar “grave”, au anunţat miercuri autorităţile sale sanitare, în urma acestei decizii ţara scandinavă devenind prima din Europa care nu va mai utiliza acest ser, relatează AFP şi DPA.

În pofida avizelor Agenţiei europene pentru medicamente şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, favorabile utilizării sale, “campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca”, a anunţat directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Chiar dacă a confirmat pe 8 aprilie o legătură cu cazurile foarte rare de tromboză grave, EMA a estimat că beneficiile vaccinului depăşesc în continuare riscurile.

Majoritatea ţărilor europene care au suspendat utilizarea vaccinului au reluat-o, cel mai adesea fixând o limită de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMM Invest, cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii. A fost accesat de 25.586 IMM-uri

Publicat

bani lei

IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar anul trecut a fost accesat de 25.586 de IMM-uri, a declarat, miercuri, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

“IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii.Cifrele arată că anul 2020 a fost principala sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă programul a debutat la 1 iunie cu prima garanţie acordată de către Fondul de Garantare şi cu primul credit, una din patru IMM-uri erau bancabile, am închis anul cu două din patru, deci jumătate din IMM-urile care au accesat programul IMM Invest au fost bancabile. De ce spun că este cel mai important? Cifrele demonstrează acest lucru, pentru că 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au accesat acest program.

Am derulat programul prin 21 de instituţii financiar-bancare. A fost un an în care doar pe IMM Invest au fost acordate finanţări record, 25.586 de IMM-uri beneficiind de acest program. Totalul de finanţare pe care sistemul financiar-bancar l-a infuzat în economie a fost de 15 miliarde de lei, aproximativ 1,5% din PIB. Cred că este cea mai mare injecţie de capital”, a declarat Dumitru Nancu, în cadrul unei conferinţe organizată de Banca Comercială Română şi FNGCIMM, privind noutăţile programului IMM Invest în 2021 şi rezultatele obţinute anul trecut.

După închiderea programului, la 31 decembrie, FNGCIMM a făcut impactul fiscal şi a constatat că cele 25.586 de IMM-uri şi-au continuat activitatea şi acest program a dus la salvarea a 443.000 de angajaţi. Nancu a spus că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2019 numărul de şomeri era 375.000, iar dacă nu era acest program şomajul se dubla.

De asemenea, el a menţionat că totalul contribuţiilor de muncă, CAS, CASS, impozit pe venit, concedii de asigurări medicale, respectiv cât au plătit înapoi aceste IMM-uri, este de 7,7 miliarde de lei, Taxa pe Valoare Adăugată pe care acestea au întors-o la bugetul statului este de 36 de miliarde de lei, iar impozitul pe venit, de 1,6 miliarde de lei. Astfel, statul a garantat cu 12 miliarde de lei, instituţiile financiar-bancare au acordat credite în valoare de 15 miliarde de lei, iar total impozite şi taxe pe care le-au plătit aceste IMM-uri a fost de 12,9 miliarde de lei. El

Programul IMM Invest a avut un efect de multiplicare în economie de şapte ori

În ceea ce priveşte planurile pentru acest an, Dumitru Nancu a afirmat că Guvernul a fost foarte receptiv la nevoia IMM-urilor şi normele de aplicare pentru programele IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, IMM Leasing. Acestea au fost publicate luni în Monitorul Oficial, iar întreprinderile se pot înscrie în platforma IMM Invest şi Agro Invest.

El a menţionat că au fost aduse unele modificări programului, iar Comisia Europeană a fost notificată în acest sens. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Certificatul european de vaccinare va fi operativ din vară. Documentul NU va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea în UE

Publicat

Ţările Uniunii Europene (UE) au ajuns miercuri la o poziţie comună pentru a demara negocierile în Parlamentul European asupra certificatului de vaccinare, pentru a putea deveni operativ vara aceasta, dar care nu va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea, potrivit unui document la care a a avut acces agenţia EFE.

“În mai puţin de o lună Consiliul a ajuns la o poziţie comună pentru negocierile din Parlament”, a anunţat preşedinţia portugheză a UE, după reuniunea ambasadorilor Celor 27 în faţa instituţiilor desfăşurată miercuri dimineaţă.

Însă certificatul european de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 pe care îl pregătesc instituţiile Uniunii Europene, cu scopul ca acesta să devină operaţional din luna iunie, nu va fi un paşaport care să permită automat cetăţenilor să-şi recupereze libertatea de mişcare în UE.

“Pentru a evidenţia principiul nediscriminării, în special faţă de persoanele nevaccinate, partea operativă a reglementării principale prevede explicit că deţinerea unui ‘Certificat Verde Digital’ nu este o condiţie prealabilă pentru a exercita dreptul la libera circulaţie”, se arată în textul aprobat de statele membre la care a avut acces EFE.

Această reglementare aprobată de Consiliu – o idee lansată de Grecia la începutul anului pentru a reactiva sectorul turistic vara aceasta – se bazează pe propunerea Comisiei Europene şi depinde acum de negocierile din Parlamentul European şi ar intra în vigoare după şase săptămâni de la adoptare, altfel spus în iunie.

Certificatul, potrivit textului provizoriu, va fi gratuit, în format electronic sau pe hârtie şi va fi disponibil în engleză şi în limba oficială a ţării emitente.

Certificatul va avea “o perioadă de aplicare de 12 luni şi va depinde de un raport al Comisiei după cel târziu trei luni de la finalizarea aplicării reglementării principale, precum şi de o posibilă suspendare sau prelungire prin procedura legislativă obişnuită”.

Documentul va cuprinde informaţii referitoare la faptul dacă deţinătorul s-a vaccinat împotriva noului coronavirus, dacă a dezvoltat anticorpi după ce a trecut prin boală, sau dacă are un test PCR negativ – fiind una dintre cerinţele cele mai solicitate în ultimele luni călătorilor – şi va include doar vaccinurile care au fost aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Cu o menţiune specială pentru Irlanda, având în vedere frontiera virtuală cu Irlanda de Nord şi instabilitatea cu care se confruntă această regiune după Brexit, textul prevede ca statele membre să poată “accepta reciproc certificate eliberate conaţionalilor din terţe ţări pe bază de reciprocitate”.

Este de asemenea specificat faptul că trebuie avută în vedere situaţia specială a lucrătorilor transfrontalieri.

Dincolo de aceste dispoziţii tehnice, propunerea dă clar de înţeles că, deşi certificatul pretinde să “faciliteze mobilitatea între ţări”, documentul nu este un paşaport.

Se aminteşte totodată că statele membre pot să restricţioneze din motive sanitare mobilitatea cetăţenilor, una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale UE şi că “orice măsură care se adoptă nu poate fi extinsă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru a salvgarda sănătatea publică”. Agerpres

Citește mai departe