Zeci de persoane au trecut prin clipe de groază într-un parc de distracții din Germania. 31 de persoane au fost rănite, dintre care una e în stare gravă, după un accident în care au fost implicate două trenuri roaller-coaster.

Treizeci și una de persoane au fost rănite, dintre care una grav, într-un accident în care au fost implicate două trenuri de roller-coaster în parcul tematic Legoland din Germania. Între răniți se numără și 10 copii, a anunțat joi poliția bavareză, citată de Le Figaro.

Două trenuri de roller-coaster în parcul de distracții Legoland, care transportau până la 20 de persoane, s-au ciocnit în momentul în care primul tren era staționat, iar al doilea nu a frânat suficient.

Treizeci și una de persoane au fost rănite, dintre care una grav.

Germany hours ago;

31 injured, one in critical condition, in an accident on a roller coaster at Legoland in Günzburg, Swabia – police said on Thursday

Bei einem Unfall auf einer Achterbahn im Legoland im schwäbischen Günzburg sind 31 Menschen verletzt worden, einer davon schwer pic.twitter.com/uS53pCXR10

— @KassMedefer (@KMedefer) August 11, 2022

Încă nu este clar motivul pentru care unul dintre trenuri nu a frânat la timp.

Clipe de groază într-un parc de distracții Legoland din Germania. Dintre răniți, 10 sunt copii

Printre răniți se numără zece copii, un adolescent și un tânăr de 20 de ani, a precizat aceeași sursă.

În total, 16 persoane au trebuit să fie spitalizate, dar nu au fost oferite detalii despre starea persoanei grav rănite.

Accidentul a avut loc joi după-amiază devreme în parcul Legoland din Günzburg, Bavaria. Este unul dintre cele mai cunoscute parcuri de distracții din Germania, cu 64 de atracții, printre care se numără și „roller coaster” pentru amatorii de senzații tari.

(sursa: Mediafax)

FCSB s-a calificat în play-off-ul Europa Conference League la fotbal, după ce a învins echipa slovacă FC DAC 1904 Dunajska Streda cu scorul de 1-0 (1-0), joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în manşa secundă a turului al treilea preliminar al competiţiei.

Andrei Cordea a înscris, în minutul 29, unicul gol al unei partide disputate în faţa a 40.400 de spectatori.

Învingătoare în tur cu scorul de 1-0, echipa antrenată de Nicolae Dică a obţinut o calificare meritată în play-off-ul competiţiei, unde va întâlni pe Viking Stavanger (Norvegia) sau Sligo Rovers FC (Irlanda). Viking s-a impus cu 5-1 în prima manşă. Bucureştenii ar juca acasă primul meci (18 august), iar calificarea s-ar decide în deplasare (25 august).

Vicecampioana României nu a avut mari emoţii în întâlnirea de pe Arena Naţională, în duelul cu un adversar evident inferior, care a oferit în unele momente o replică destul de consistentă.

După primele zece minute liniştite, Dunajska Streda a avut o bară la şutul lui Balogh de la marginea careului.

FCSB a avut prin Edjouma şansa golului cu o lovitură de cap la un corner, în min. 16, iar la una din fazele următoare Octavian Popescu a şutat pe lângă poartă. Oaspeţii au fost din nou periculoşi prin Szantho (20), apoi Balogh a fost blocat de Miculescu, iar Târnovanu a fost atent la şutul lui Krstovic (26).

Portarul Veszelinov a fost atent la execuţia lui Cordea (28).

Tot Cordea a deschis scorul, trimiţând în plasă mingea revenită din bară după şutul lui Rusu, găsit cu o pasă remarcabilă de Octavian Popescu (29). Cordea a revenit în acest meci după suspendarea primită în urma partidei de la Bucureşti cu Saburtalo.

David Miculescu, accidentat, a fost înlocuit de Răzvan Oaidă în min. 51. Meciul a fost în general echilibrat în repriza secundă, în care FCSB nu a riscat. Olaru a irosit o mare ocazie în minutul 57 şi tot el a şutat într-un adversar opt minute mai târziu. Dunajska Streda a atacat în general lent şi previzibil, însă a fost de câteva ori periculoasă. Nicolaescu a fost blocat de Radunovic (67), Balogh a şutat pe lângă poartă (68). Ramadan a trimis foarte slab cu capul din poziţie bună (74), Oaidă a respins aproape de pe linia porţii la şutul lui Krstovic (75).

Rusu a fost blocat de portar (79), apoi Olaru a fost aproape de gol (81).

Faţă de meciul tur, Valentin Creţu i-a luat locul lui Ovidiu Popescu, accidentat grav la Dunajska Streda. Florinel Coman a fost pe banca de rezerve.

FCSB – FC DAC 1904 Dunajska Streda 1-0 (1-0)
A marcat: Andrei Cordea (29)
Bucureşti, Arena Naţională
Europa Conference League – turul al treilea preliminar (manşa a doua)

Au evoluat echipele:
FCSB: 32. Ştefan Târnovanu – 2. Valentin Creţu, 5. Joyskim Dawa, 16. Joonas Tamm, 33. Risto Radunovic – 18. Malcom Edjouma, 27. Darius Olaru – 98. Andrei Cordea (8. Adrian Şut, 72), 10. Octavian Popescu (căpitan), 11. David Miculescu (26. Răzvan Oaidă, 51) – 90. Bogdan Rusu (9. Ianis Stoica, 87). Antrenor: Nicolae Dică.
Rezerve neutilizate: 99. Andrei Vlad – 6. Denis Haruţ, 7. Florinel Coman, 15. Daniel Mihai Lixandru, 21. Florin Achim, 28. Alexandru Pantea, 29. Rachid Bouhenna, 30. Alexandru Musi, 77. Sorin Şerban.
DAC Dunajska Streda: 22. Daniel Veszelinov – 44. Spyros Risvanis, 16. Mateus Brunetti (31. Erick Davis, 80), 5. Ahmet Muhamedbegovic – 28. Cesar Blackman (căpitan), 74. Rego Szantho (98. Ion Nicolaescu, 46), 66. Miroslav Kacer, 8. Milan Dimun, 27. Ammar Ramadan (20. Dominik Veselovsky, 80) – 7. Norbert Balogh, 45. Nikola Krstovic. Antrenor: Adrian Gula.
Rezerve neutilizate: 36. Michal Trnovsky, 99. Samuel Petras – 14. Andrejs Ciganiks, 19. Sainey Njie, 21. Brahim Moumou, 23. Martin Rymarenko, 33. Damian Kachut, 77. Sebastian Nebyla, 78. Carlos Pinto.

Arbitru: Aliar Agaev; arbitri asistenţi: Zeinal Zeinalov, Akif Amirali; al patrulea oficial: Elcin Masiev (toţi din Azerbaidjan)
Cartonaşe galbene: Dimun (78), Şut (86)

Agerpres

Un accident rugtier în urma căruia o tânără a ajuns la spital a avut loc, joi seară, în județul Sibiu. Accidentul s-a produs după ce un șofer a încercat să evite un animal aflat pe șosea.

Potrivit IPJ Sibiu, accidentul s-a produs pe DJ 106G, la intrarea în localitatea Dobârca, județul Sibiu.

Din primele cercetări s-a constatat că un tânăr în vârstă de 21 de ani, din Poiana Sibiului, în timp ce conducea un autoturism spre DN 1, în încercarea de a evita o bovină care se afla pe carosabil, a pătruns pe contrasens, unde a acroșat un autoturism condus din sens opus de către o tânără în vârstă de 19 ani, din Dobârca.

La locul accidentului a intervenit ISU Sibiu cu un echipaj SMURD.

La fața locului echipajul a acordat îngrijiri medicale unei tinere de 19 an. Ulterior aceasta a fost transportată la UPU Sibiu, conștientă.

Cercetările continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor în care s-a produs accidentul, inclusiv pentru identificarea proprietarului animalului în cauză.

Fenomenul astronomic caracteristic lunii august este curentul de meteori Perseide. Deşi activitatea sa începe la 14 iulie şi se încheie la 1 septembrie, cel mai important moment este cel al fazei maxime a curentului, care în 2022 este atins în noaptea zilei de 11 spre 12 august.

În acest an coincidenţa cu faza de Lună Plină (12 august) face mai greu de observat fenomenul astronomic, potrivit www.imo.net.

În perioada maximă, pe un cer senin şi în faza de Lună Nouă, se pot observa 100 de meteori într-o oră, potrivit NASA.

PERSEIDELE: Ploaia de stele căzătoare. Când este cea mai bună perioadă de observare

Cel mai bun loc pentru a admira „ploaia de stele”, la fel ca şi în cazul majorităţii ploilor de meteori, este locul cel mai întunecat, departe de lumina artificială a oraşelor.

Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopţii până dimineaţa. Orice meteor al cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia (între Cassiopeia şi Perseu) este o „perseidă”.

Fenomenul de „stea căzătoare” este foarte bine cunoscut. Pentru o fracţiune de secundă se vede acest fenomen, denumit de astronomi „meteor” (stea căzătoare), produs de particula de praf cosmic care arde în atmosferă. Fragmentul care cade pe Pământ, se numeşte meteorit, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În mod constant, Pământul întâlneşte un nor de praf şi pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în acelaşi punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeaşi perioadă a anului, iulie-august.

Viteza de coliziune dintre particulele cometei şi atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s. Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari decât un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare. Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc şi ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.

PERSEIDELE: Ploaia de stele căzătoare. „Ploaia de stele” are radiantul în constelaţia Perseu, de unde i se trage şi numele

Constelaţia Perseu (în latină Perseus) este o constelaţie din emisfera nordică traversată de Calea Lactee, potrivit www.timeanddate.com. Printre numeroasele stele, se află şi steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată şi de către arabi.

Curentul de meteori al Perseidelor este cel mai cunoscut, de populaţia întregului Pământ, dintre toţi curenţii majori de peste an, atât datorită faptului că el a prezentat de-a lungul timpului o activitate regulată (fiind observat de cel puţin 2.000 de ani), cât şi pentru simplul motiv că perioada sa de activitate îndelungată oferă condiţii ideale de observare pentru cei din emisfera nordică.

Este unul dintre cei mai dinamici curenţi meteori, datorită trecerii, în 1992, a cometei-părinte, Swift-Tuttle, la periheliu – punctul cel mai apropiat de Soare – ocazie cu care s-a produs o intensificare a activităţii. Frecvenţa meteorilor a fost de 400 pe oră în 1991 şi 1992, apoi a scăzut la circa 100 pe oră în 1999.

În mişcarea sa pe orbită, Pământul întâlneşte curenţii de meteori în aceleaşi zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Aceşti curenţi de meteori poartă denumirea constelaţiei sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide. Primele observaţii despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezeşti, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuţi peste 100 de meteori.

Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis, care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani. Numele de Perseide a fost dat tot de Schiparelli în 1866.

Agerpres