O așezare de tip ”villa rustica”, din Roma Antică, de mari dimensiuni, care datează din secolul al II-lea, a fost descoperită de o echipă de arheologi, în cartierul Oarda de Jos, din Alba Iulia.

Potrivit primelor cercetări, vila ar fi o adevărată fermă agricolă, care a aparținut unei persoane foarte importante din provincia romană Dacia.

Vila se întinde pe o suprafață de aproximativ 2,3 hectare de pământ și momentan au fost cercetate doar două clădiri: un corp principal, care ar fi fost casa latifundiarului roman și o anexă care ar fi deservit ca spațiu de locuință pentru sclavi și muncitori.

De asemenea, vila a avut și o cărămidărie proprie, mărturie fiind câteva cuptoare de ars ceramică, descoperite pe teritoriul amplasamentului.

Cercetarea zonei de peste două hectare a început în anul 2018, când, folosind tehnologie de ultimă generație, echipa de arheologi a reușit să facă un plan amănunțit al locației, fără a face săpături arheologice.

În prima campanie de cercetare desfășurată în lunile martie și august 2018 s-au realizat fotografii aeriene, măsurători geofizice, topografie și investigații de suprafață sistematice. De asemenea, au fost prelevate probe de sol în vederea realizării unor analize biochimice.

Prin aceste metode a fost identificat un complex agricol cu funcții multiple de tip vila rustica, constând dintr-o clădire principală și mai multe anexe gospodărești: grajduri, depozite, hambare etc. În afară de vestigiile și complexele romane, pe aceeași arie au fost identificate urme de locuire aparținând perioadei celtice din a doua vârstă a fierului, precum și epocii dacice.

În 2019, au fost demarate mai multe săpături arheologice, care vor dura aproximativ 6 ani, deoarece proiectul total se întinde pe 8 ani.

Pe baza rezultatelor obținute în 2018, în lunile iulie-august ale acestui an s-a desfășurat prima campanie de săpături arheologice, prin cercetarea clădirii principale și a unei anexe gospodărești.

Această campanie de săpături a oferit primele informații concrete privind cronologia, funcțiile unor clădiri, tehnologia de construcție, stilul arhitectural, relațiile cu orașul Apulum.

Arheologii au reușit să scoată la suprafață o parte a clădirii principale, mai multe fundații, dar și un acoperiș dărâmat.

De asemenea, s-a putut stabili foarte ușor că locația a aparținut unei persoane foarte bogate, datorită amforelor de vin de import, marmurei de import din Nordul Africii și a resturilor de tencuială pictată.

Se preconizează că vila a avut și băi proprii. Prin acest proiect, arheologii, istoricii și antropologii, încearcă să facă lumină în ceea ce privește viața romană din mediul rural și legăturile cu capitala Romei din Dacia.

În afară de vestigiile și complexele romane, pe aceeași arie au fost identificate urme de locuire aparținând perioadei celtice din a doua vârstă a fierului, precum și epocii dacice.

Investigațiile vor continua în anii următori pentru rezolvarea tuturor problemelor istorice și arheologice legate de rolul jucat, în economia Daciei romane și a orașului Apulum, de aceste complexe de exploatație agricolă intensivă, de tip vila rustica.

Un alt obiectiv al cercetărilor care se vor derula în anii viitori este constituit de clarificarea caracterului așezărilor celtice și dacice din aceeași zonă și a rolului lor în economia agricolă a epocilor respective.

”Vilele romane de la Apulum” (Apulum Roman Villae Project) este realizat în colaborare de către University of British Columbia din Vancouver (Canada), Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Academia Română, filiala Cluj-Napoca, prin Institutul de Arheologie și Istoria Artei.

De asemenea, instituții asociate proiectului sunt Universitatea ”1 Decembrie” din Alba Iulia, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și Muzeul Banatului Timișoara.

Proiectul este finanțat printr-un grant de cercetare multianual de Agenția de Granturi din Canada (Social Sciences and Humanities Research Council) și prin fonduri asigurate de către Consiliul Județean Alba, prin Muzeul Național al Unirii. Co-directorii proiectului sunt dr. Matthew McCarty de la universitatea canadiană, dr. Mariana Egri și dr. Aurel Rustoiu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.

La săpături participă un grup de studenți canadieni și români