Connect with us

EVENIMENT

FOTO DOCUMENT: Dictatorul Ceauşescu şi vizitele sale în Alba Iulia. Cum a fost primit și ce a făcut în Orașul Unirii

Publicat

ceausescu alba iulia

Unirea Transilvaniei cu România realizată la Alba Iulia, precum şi înfăptuirea aici a numeroase alte importante evenimente istorice, au făcut ca Nicolae Ceauşescu, liderul României între 1965 şi 1989, să fie oaspetele albaiulienilor în mai multe rânduri. Vizitele sale, cinci la număr, prima fiind efectuată în octombrie 1966, iar ultima în 1984, au înregistrat o creştere graduală a cultului personalităţii liderului comunist, precum şi a soţiei acestuia.

ceausescu la alba iulia

Dacă în 1966, Nicolae Ceauşescu a intrat în cele două catedrale din Alba Iulia, în vizitele sale ulterioare a fost mai mult preocupat de îndeplinirea şi depăşirea planului diverselor unităţi economice, de sistematizarea oraşului, precum şi de construcţia de cartiere de blocuri, scrie Sorin Arhire-Expert în reconstituiri istorice.

Având unitatea şi continuitatea ca idei-forţă ale discursului politic în toată perioada în care a fost la putere, Alba Iulia – locul înfăptuirii României Mari – a reprezentat o destinaţie predilectă pentru Nicolae Ceauşescu. Ca atare, vizitele sale în oraşul de pe malul Mureşului au fost numeroase, prima având loc în 1966, la doar un an distanţă de la preluarea funcţiei de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR), iar ultima, în 1984, atunci când regimul intrase deja într-o criză profundă.

ceausescu la alba iulia

În afară de anii menţionaţi anterior, liderul comunist a mai fost prezent în Alba Iulia şi în noiembrie 1968, atunci când se sărbătoreau 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, în septembrie 1972, cu prilejul efectuării unei vizite de lucru, precum şi în mai 1975, atunci când se împlineau 375 de ani de la „unirea” politică realizată de Mihai Viteazul, domnitorul său preferat.ceausescu la alba iulia

Fiind efectuate într-o perioadă atât de lungă, acoperind aproape întreaga „epocă Ceauşescu”, analiza vizitelor liderului comunist în Alba Iulia lasă să se întrevadă evoluţia pe care acesta a avut-o, de la punerea în practică a „comunismului de omenie” şi a firavei liberalizări din perioada 1965-1971, la practicarea monstruoasă a cultului personalităţii şi megalomania anilor ’80.

ceausescu la alba iulia

Astfel, deşi după cum s-a putut vedea ulterior, lui Nicolae Ceauşescu nu-i plăceau deloc bisericile, el fiind ataşat ideologiei comuniste atee, dărâmând în România numeroase lăcaşe de cult sau pe unele „ascunzându-le” în spatele blocurilor nou-construite, în octombrie 1966, în cadrul vizitei efectuate în regiunea Hunedoara, de care Alba Iulia aparţinea în acea vreme, liderul PCR a intrat pentru prima şi ultima dată atât în catedrala ortodoxă, cât şi în cea romano-catolică, precum şi în biblioteca Batthyaneum. Fiind mai târziu adeptul unui peisaj citadin fără biserici, ipostazele fotografice în care Ceauşescu poartă discuţii cu Emilian Birdaş, arhimandritul de Alba Iulia sunt, cu siguranţă, inedite şi atipice pentru epoca în care acesta a condus România.

Evoluţia cultului personalităţii, care a reprezentat un element central al regimului politic în timpul lui Nicolae Ceauşescu, comunismul dinastic, în care familia liderului comunist devenise instanţa supremă în conducerea ţării, precum şi ascensiunea politică a soţiei sale (devenită peste noapte „academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, deşi ea în realitate nu absolvise decât câteva clase primare), se reflectă în modul în care au fost organizate primirile acestora în Alba Iulia.

ceausescu la alba iulia

Dacă prezenţa secretarului general al PCR în anii 1966 şi 1968 a avut parte de pregătiri destul de modeste în comparaţie cu ceea ce a urmat, în anii ’70 şi ’80 vizitele cuplului prezidenţial în oraşul de pe malul Mureşului au fost caracterizate de forme groteşti de proslăvire a conducătorului României, precum şi a Elenei Ceauşescu.

Cumularea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Stat în 1967, cu cea de secretar general al PCR pe care o preluase în 1965 de la Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar mai apoi, din 1971, transformarea preşedinţiei colective într-una personală, atunci când Nicolae Ceauşescu a devenit primul preşedinte al României, nu au rămas deloc fără urmări în lozincile strigate de albaiulieni şi nici în pancartele expuse de aceştia atunci când l-au întâmpinat.

ceausescu la alba iulia

Dacă în anii 1966 şi 1968, delegaţia venită în Alba Iulia era descrisă ca fiind alcătuită din „conducători de partid şi de stat”, fără ca Ceauşescu să fie individualizat, treptat, din 1972, membrii guvernului sau ai Comitetului Politic Executiv au fost retrogradaţi în postura de simpli însoţitori ai cuplului Ceauşescu, fiind prezentaţi doar ca „alţi tovarăşi”.

ceausescu la alba iulia

Astfel, în 1984 liderul comunist a ajuns să fie descris ca fiind „cel mai devotat fiu al naţiunii, ctitorul României moderne”, „eminentă personalitate a vieţii politice internaţionale” sau „cel mai iubit fiu al naţiunii”. La rândul lor, lozincile strigate de „oamenii muncii”, aduşi de autorităţile vremii pentru a-l întâmpina, au cunoscut şi ele evoluţii semnificative, ajungându-se să fie scandate „Ceauşescu – PCR!”, „Ceauşescu şi poporul!” sau „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu – România!”.

Cele două catedrale din Alba Iulia, precum şi biblioteca Batthyaneum, vizitate de Nicolae Ceauşescu în 1966, nu s-au mai regăsit nicicând pe agenda sa de lucru, secretarul general al PCR fiind mai apoi preocupat de vizitarea principalelor întreprinderi economice din oraş, în special Porţelanul, Refractara şi Întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb, de „întrecerea socialistă” lansată în economie la nivelul întregii ţări, precum şi de îndeplinirea cincinalelor (copiate după modelul stalinist) în patru ani şi jumătate, de investiţiile tehnice, precum şi de creşterea producţiei agricole.

ceausescu la alba iulia

Întrucât cartierul de blocuri era marele simbol al modernizării de tip comunist, în felul acesta dându-se o şi importantă lovitură individualismului, Ceauşescu a acordat multă atenţie planurilor de sistematizare a oraşului, construcţia cartierului de locuinţe „Platoul Romanilor” fiind mereu prezentată ca o importantă contribuţie adusă municipiului Alba Iulia, ca o „replică dată bătrânelor ziduri de zecile de blocuri moderne”.

ceausescu la alba iulia

De fiecare dată când a venit la Alba Iulia, liderul comunist, ca şi Elena Ceauşescu de altfel, au fost întâmpinaţi de copii, de mulţi copii, şoimi ai patriei şi pioneri, precum şi de tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume populare, cu toţii aduşi de autorităţile locale pentru a-i arăta cuplului dictatorial „dragostea neţărmurită” pe care aceştia le-o purtau. Primirea în stil tradiţional, cu pâine şi sare, cu plosca cu vin sau ţuică, dar mai ales buchetele de flori, sunt elemente care îi plasează pe soţii Ceauşescu în postura de părinţi ai naţiunii, oferirea florilor fiind simbolul exprimării mulţumirii.

Prăbuşit cu mai bine de un sfert de secol în urmă, comunismul a lăsat din păcate în întreaga Românie, inclusiv în Alba Iulia, urme durabile ale existenţei sale. Dărâmarea unor edificii cu o mare valoare istorică, flancarea unor biserici de către clădiri noi, fără nicio personalitate arhitectonică, dar mai ales construcţia cartierelor de blocuri anoste şi aproape identice, reprezintă pentru albaiulieni moşteniri ale apusei „epoci Ceauşescu”. (S.A.)

Material realizat de Sorin Arhire-Expert în reconstituiri istorice pentru edu.kindergraff.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Peste 300.000 de doze de vaccin Pfizer ajung luni în România

Publicat

vaccin pfizer

O nouă tranșă de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, care constă în 304.200 doze, sosește luni în țară. Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană și vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară. Dozele sunt distribuite după cum urmează: Centrul Regional de Depozitare Brașov – 58.500 doze; Centrul Regional de Depozitare Constanța – 70.200 doze; Centrul Regional de Depozitare Cluj – 58.500 doze; Centrul Regional de Depozitare Craiova – 40.950 doze; Centrul Regional de Depozitare Iași – 58.500 doze; Centrul Regional de Depozitare Timișoara – 17.550 doze.

Până în acest moment, țara noastră a recepționat 13.677.749 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 8.924.285 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

O gospodărie din Ruginoasa a fost distrusă de un incendiu pus intenţionat

Publicat

neamt

O gospodărie din localitatea Ruginoasa a fost distrusă, duminică, de un incendiu care a fost pus intenţionat, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ, locotenentul Irina Popa.

La sosirea forţelor de intervenţie, incendiul se manifesta generalizat la o casă şi la anexe gospodăreşti, cu posibilitatea propagării la o gospodărie învecinată.

neamt 2

„Incendiul s-a propagat cu repeziciune din cauza multitudinii materialelor combustibile şi a vântului. Pompierii au acţionat pentru localizarea şi lichidarea incendiului în urma căruia au ars casa şi anexele gospodăreşti cu o suprafaţă de aproximativ 100 metri pătraţi”, a precizat sursa citată.

Potrivit acesteia, „acţiunea intenţionată” a fost cauza probabilă de producere a incendiului.

Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru infracţiunea de distrugere. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Doi sirieni, depistaţi la PTF Giurgiu într-un tir care transporta ţevi

Publicat

sirieni

Doi cetăţeni sirieni au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră giurgiuveni ascunşi într-un tir care transporta ţevi metalice din Turcia pentru Polonia.

‘La Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră un cetăţean belarus, în vârstă de 49 de ani, care conducea un ansamblu rutier. Conform documentelor de însoţire a mărfii, în autocamion se afla ţeavă metalică din Turcia pentru Polonia. În urma controlului fizic preliminar efectuat asupra mijlocului de transport, poliţiştii de frontieră au constatat faptul că prelata semiremorcii era tăiată şi lipită. În acest context, poliţiştii de frontieră au procedat la efectuarea unor verificări amănunţite asupra autocamionului, ocazie cu care au depistat, în compartimentul pentru marfă, doi bărbaţi ascunşi. În cadrul cercetărilor a fost stabilit faptul că aceştia sunt sirieni, cu vârste de 26, respectiv 37 de ani”, se arată într-un comunicat de presă emis duminică de ITPF Giurgiu.

Cei doi bărbaţi au declarat poliţiştilor că s-au urcat în mijlocul de transport în timp ce se aflau pe teritoriul Turciei, fără ca şoferul să aibă cunoştinţă despre acest aspect, şi intenţionau să ajungă în Germania.

În acest context, poliţiştii de frontieră au procedat la întreruperea călătoriei persoanelor depistate, iar conform protocolului româno-bulgar, cei doi bărbaţi, şoferul şi mijlocul de transport au fost preluaţi de către autorităţile bulgare, în vederea continuării cercetărilor şi dispunerii măsurilor legale ce se impun. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Autoritățile din București confirmă că școlile private vor fi deschise luni dimineața

Publicat

Autoritățile din București confirmă că școlile private vor fi deschise luni dimineața deoarece nu au intrat sub incidența ordinului de ministru prin care a fost instituită vacanța.

Școlile private nu au intrat sub incidența ordinului de ministru prin care a fost instituită vacanța, a anunțat, duminică, reprezentantul Prefecturii București.

Un articol care prevede suspendarea cursurilor în școlile private, care era în decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), nu a fost preluat și în Hotărârea de Guvern, ceea ce a produs confuzie, a spus, tot duminică, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului, articolul din decizia CNSU referitor la suspendarea cursurilor față în față din școlile private, inclusiv în cele 21 de şcoli care funcţionează după programa altor state, nu a fost preluat în Hotărârea de Guvern în care sunt prevăzute restricţiile ce intră în vigoare de luni. Eroarea ar putea fi îndreptată luni în urma unei decizii a Guvernului

Comitetul pentru Situații de Urgență din București a mai stabilit duminică faptul că opt unități de învățământ private și de stat își vor relua activitatea începând de luni. Elevii sunt în vacanță și nu revin la cursuri, iar școlile se redeschid doar pentru cadrele dicactice care au activități în interior, au explicat reprezentanții autorităților.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe