Connect with us

EVENIMENT

FOTO DOCUMENT: Dictatorul Ceauşescu şi vizitele sale în Alba Iulia. Cum a fost primit și ce a făcut în Orașul Unirii

Publicat

ceausescu alba iulia

Unirea Transilvaniei cu România realizată la Alba Iulia, precum şi înfăptuirea aici a numeroase alte importante evenimente istorice, au făcut ca Nicolae Ceauşescu, liderul României între 1965 şi 1989, să fie oaspetele albaiulienilor în mai multe rânduri. Vizitele sale, cinci la număr, prima fiind efectuată în octombrie 1966, iar ultima în 1984, au înregistrat o creştere graduală a cultului personalităţii liderului comunist, precum şi a soţiei acestuia.

ceausescu la alba iulia

Dacă în 1966, Nicolae Ceauşescu a intrat în cele două catedrale din Alba Iulia, în vizitele sale ulterioare a fost mai mult preocupat de îndeplinirea şi depăşirea planului diverselor unităţi economice, de sistematizarea oraşului, precum şi de construcţia de cartiere de blocuri, scrie Sorin Arhire-Expert în reconstituiri istorice.

Având unitatea şi continuitatea ca idei-forţă ale discursului politic în toată perioada în care a fost la putere, Alba Iulia – locul înfăptuirii României Mari – a reprezentat o destinaţie predilectă pentru Nicolae Ceauşescu. Ca atare, vizitele sale în oraşul de pe malul Mureşului au fost numeroase, prima având loc în 1966, la doar un an distanţă de la preluarea funcţiei de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR), iar ultima, în 1984, atunci când regimul intrase deja într-o criză profundă.

ceausescu la alba iulia

În afară de anii menţionaţi anterior, liderul comunist a mai fost prezent în Alba Iulia şi în noiembrie 1968, atunci când se sărbătoreau 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, în septembrie 1972, cu prilejul efectuării unei vizite de lucru, precum şi în mai 1975, atunci când se împlineau 375 de ani de la „unirea” politică realizată de Mihai Viteazul, domnitorul său preferat.ceausescu la alba iulia

Fiind efectuate într-o perioadă atât de lungă, acoperind aproape întreaga „epocă Ceauşescu”, analiza vizitelor liderului comunist în Alba Iulia lasă să se întrevadă evoluţia pe care acesta a avut-o, de la punerea în practică a „comunismului de omenie” şi a firavei liberalizări din perioada 1965-1971, la practicarea monstruoasă a cultului personalităţii şi megalomania anilor ’80.

ceausescu la alba iulia

Astfel, deşi după cum s-a putut vedea ulterior, lui Nicolae Ceauşescu nu-i plăceau deloc bisericile, el fiind ataşat ideologiei comuniste atee, dărâmând în România numeroase lăcaşe de cult sau pe unele „ascunzându-le” în spatele blocurilor nou-construite, în octombrie 1966, în cadrul vizitei efectuate în regiunea Hunedoara, de care Alba Iulia aparţinea în acea vreme, liderul PCR a intrat pentru prima şi ultima dată atât în catedrala ortodoxă, cât şi în cea romano-catolică, precum şi în biblioteca Batthyaneum. Fiind mai târziu adeptul unui peisaj citadin fără biserici, ipostazele fotografice în care Ceauşescu poartă discuţii cu Emilian Birdaş, arhimandritul de Alba Iulia sunt, cu siguranţă, inedite şi atipice pentru epoca în care acesta a condus România.

Evoluţia cultului personalităţii, care a reprezentat un element central al regimului politic în timpul lui Nicolae Ceauşescu, comunismul dinastic, în care familia liderului comunist devenise instanţa supremă în conducerea ţării, precum şi ascensiunea politică a soţiei sale (devenită peste noapte „academician doctor inginer Elena Ceauşescu”, deşi ea în realitate nu absolvise decât câteva clase primare), se reflectă în modul în care au fost organizate primirile acestora în Alba Iulia.

ceausescu la alba iulia

Dacă prezenţa secretarului general al PCR în anii 1966 şi 1968 a avut parte de pregătiri destul de modeste în comparaţie cu ceea ce a urmat, în anii ’70 şi ’80 vizitele cuplului prezidenţial în oraşul de pe malul Mureşului au fost caracterizate de forme groteşti de proslăvire a conducătorului României, precum şi a Elenei Ceauşescu.

Cumularea funcţiei de preşedinte al Consiliului de Stat în 1967, cu cea de secretar general al PCR pe care o preluase în 1965 de la Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar mai apoi, din 1971, transformarea preşedinţiei colective într-una personală, atunci când Nicolae Ceauşescu a devenit primul preşedinte al României, nu au rămas deloc fără urmări în lozincile strigate de albaiulieni şi nici în pancartele expuse de aceştia atunci când l-au întâmpinat.

ceausescu la alba iulia

Dacă în anii 1966 şi 1968, delegaţia venită în Alba Iulia era descrisă ca fiind alcătuită din „conducători de partid şi de stat”, fără ca Ceauşescu să fie individualizat, treptat, din 1972, membrii guvernului sau ai Comitetului Politic Executiv au fost retrogradaţi în postura de simpli însoţitori ai cuplului Ceauşescu, fiind prezentaţi doar ca „alţi tovarăşi”.

ceausescu la alba iulia

Astfel, în 1984 liderul comunist a ajuns să fie descris ca fiind „cel mai devotat fiu al naţiunii, ctitorul României moderne”, „eminentă personalitate a vieţii politice internaţionale” sau „cel mai iubit fiu al naţiunii”. La rândul lor, lozincile strigate de „oamenii muncii”, aduşi de autorităţile vremii pentru a-l întâmpina, au cunoscut şi ele evoluţii semnificative, ajungându-se să fie scandate „Ceauşescu – PCR!”, „Ceauşescu şi poporul!” sau „Stima noastră şi mândria, Ceauşescu – România!”.

Cele două catedrale din Alba Iulia, precum şi biblioteca Batthyaneum, vizitate de Nicolae Ceauşescu în 1966, nu s-au mai regăsit nicicând pe agenda sa de lucru, secretarul general al PCR fiind mai apoi preocupat de vizitarea principalelor întreprinderi economice din oraş, în special Porţelanul, Refractara şi Întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb, de „întrecerea socialistă” lansată în economie la nivelul întregii ţări, precum şi de îndeplinirea cincinalelor (copiate după modelul stalinist) în patru ani şi jumătate, de investiţiile tehnice, precum şi de creşterea producţiei agricole.

ceausescu la alba iulia

Întrucât cartierul de blocuri era marele simbol al modernizării de tip comunist, în felul acesta dându-se o şi importantă lovitură individualismului, Ceauşescu a acordat multă atenţie planurilor de sistematizare a oraşului, construcţia cartierului de locuinţe „Platoul Romanilor” fiind mereu prezentată ca o importantă contribuţie adusă municipiului Alba Iulia, ca o „replică dată bătrânelor ziduri de zecile de blocuri moderne”.

ceausescu la alba iulia

De fiecare dată când a venit la Alba Iulia, liderul comunist, ca şi Elena Ceauşescu de altfel, au fost întâmpinaţi de copii, de mulţi copii, şoimi ai patriei şi pioneri, precum şi de tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume populare, cu toţii aduşi de autorităţile locale pentru a-i arăta cuplului dictatorial „dragostea neţărmurită” pe care aceştia le-o purtau. Primirea în stil tradiţional, cu pâine şi sare, cu plosca cu vin sau ţuică, dar mai ales buchetele de flori, sunt elemente care îi plasează pe soţii Ceauşescu în postura de părinţi ai naţiunii, oferirea florilor fiind simbolul exprimării mulţumirii.

Prăbuşit cu mai bine de un sfert de secol în urmă, comunismul a lăsat din păcate în întreaga Românie, inclusiv în Alba Iulia, urme durabile ale existenţei sale. Dărâmarea unor edificii cu o mare valoare istorică, flancarea unor biserici de către clădiri noi, fără nicio personalitate arhitectonică, dar mai ales construcţia cartierelor de blocuri anoste şi aproape identice, reprezintă pentru albaiulieni moşteniri ale apusei „epoci Ceauşescu”. (S.A.)

Material realizat de Sorin Arhire-Expert în reconstituiri istorice pentru edu.kindergraff.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EVENIMENT

Câți bani a investit Marian Drăgulescu în academia sa de gimnastică. Recunoaște că îi merge foarte bine. „Am 150 de copii”. EXCLUSIV

Publicat

câți bani a investit marian drăgulescu în academia sa de

De când și-a deschis propria lui academie de gimnastică, Marian Drăgulescu a reușit într-un timp relativ scurt să aducă la sală peste 100 de copii, potrivit mărturisirilor făcute de acesta în exclusivitate pentru Impact.ro. Fostul gimnast de talie mondială nu ne-a ascuns faptul că a mers personal prin școli și că a făcut o promovare puternică și pe paginile sale de socializare.

„Am deja 150 de copii, cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani”

Marian Drăgulescu s-a chinuit ani buni să-și deschidă propria sa academie de gimnastică. Cum însă nu a reușit să obțină fonduri europene, fostul campion a apelat la bugetul personal pentru a-și vedea visul cu ochii. A investit peste 50.000 de euro, achiziționând aparate performante și tot ceea ce este nevoie pentru ca un copil să poată face pasul și spre…

Citește mai mult pe impact.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Alertă într-un bloc din Pitești: Zeci de persoane au fost evacuate

Publicat

Arhivă foto

Autoritățile din Argeș sunt în alertă, joi seară, după ce într-un bloc din Pitești a fost sesizat miros de gaze. Zeci de persoane, printre care și copii, au fost evacuate.

Potrivit ISU Argeș, pompierii au fost sesizați cu privire la un miros de gaze într-un bloc din cartierul Războieni din municipiul Pitești (bl. G1)

UPDATE 2, ora 23.00: Fumul și mirosul de gaze a pornit de la un aparat de gătit improvizat.

UPDATE ora 22.50: Pompierii au intervenit cu o autospecială pentru stingerea incendiilor, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat și o autospecială de cercetare chimică biologică, radiologică și nucleară.

Salvatorii au pătruns pe fereastră și în interiorul locuinței erau fum și miros de gaze, posibil de la o oală uitată pe aparatul de gătit.

Locuința este situată la etajul 1.

Bărbatul este transportat la spital de către echipajul SMURD, iar un echipaj al SAJ a preluat o persoană de sex feminin care prezintă atac de panică și a transportat-o la Spitalul de Pediatrie.

Știrea inițială

Au fost evacuați aproximativ 30 adulți și aproximativ 20 minori.

Pompierii au pătruns într-un apartament și în interior au găsit o persoană de sex masculin semi-conștientă.

Forțele de intervenție încă sunt la fața locului.

Se fac cercetează toate spațiile.

Stire in actualizare

Citește mai departe

EVENIMENT

Claudiu Mirică de la Vocea României a ajuns restaurator de artă, în Franța: „E ca la doctor. Câteva secunde în plus și ai ars lucrarea”. Cât de bine este plătit. EXCLUSIV

Publicat

claudiu mirică de la vocea româniei a ajuns restaurator de

Claudiu Mirică, fost solist în trupa Stigma, s-a retras din muzică în urmă cu 11 ani, dedicându-se muncii de restaurator opere de artă, în Franța. Luna trecută, însă, artistul a revenit în forță, în lumina reflectoarelor, înregistrând un imens succes la „Vocea României” (PRO TV), cu o piesă în care-și spunea trista poveste, ca artist. În exclusivitate pentru Impact.ro, Claudiu Mirică ne-a vorbit despre viața sa boemă, trăită într-un cochet cartier parizian, unde, cu răbdare și cu migală, readuce la viață tablouri vechi de peste 100 de ani.

De ce a cântat la „Vocea României” în franceză: „Piesa ”Voila” este despre un cântăreț căruia îi e frică să apară pe scenă”

Impact.ro: Claudiu, felicitări pentru participarea la „Vocea României” după o pauză de scenă de 11 ani!…

Citește mai mult pe impact.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Acțiuni pe drumurile din județul Brăila: Polițiștii au aplicat amenzi de peste 40.000 de lei și au reținut 11 permise de conducere

Publicat

masini politia actiune rutiera.jpg
Arhivă foto

Polițiștii din Brăila au aplicat amenzi de peste 40.000 de lei și au reținut 11 permise de conducere, în urma unor acțiuni desfășurate pe drumurile din județ.

Potrivit IPJ Brăila, poliţiştii brăileni acţionează, permanent, în municipiu şi judeţ, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, în special a celor comise cu violenţă, pentru menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică, precum și pentru reducerea riscului rutier.

Miercuri, 25 ianuarie 2023, poliţiştii brăileni sprijiniți de jandarmi, au acţionat în municipiu şi pe raza județului pentru prevenirea şi combaterea faptelor ilicite.

De asemenea, polițiștii rutieri au acționat, atât pentru conștientizarea de către cetățeni a riscurilor la care se expun prin nerespectarea normelor privind circulația pe drumurile publice, cât și pentru reducerea numărului accidentelor rutiere.

Astfel, au fost organizate și desfășurate 13 de acțiuni și s-a intervenit la 27 de evenimente, 16 dintre acestea fiind sesizate prin apel SNUAU 112.

Pentru neregulile constatate, polițiștii au aplicat 101 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 41.385 de lei.

Polițiștii rutieri au acționat pe principalele artere rutiere din județul Brăila, în vederea combaterii cauzelor generatoare de accidente de circulaţie.

Astfel, ca măsură complementară, polițiștii rutieri au reținut în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce 11 permise de conducere și au retras 7 certificate de înmatriculare.

În continuare polițiștii brăileni vor acționa pe raza întregului județ, pentru prevenirea și combaterea întregului fenomen infracțional.

Citește mai departe