Jandarmii şi poliţiştii harghiteni au fost solicitaţi de 9 ori, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru îndepărtarea urşilor din localităţile Băile Tuşnad, Izvoru Mureşului şi Odorheiu Secuiesc, prezenţa acestora fiind semnalată prin numărul de urgenţă 112.

Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Harghita, primul apel a fost făcut sâmbătă, la ora 3,03, de o turistă venită în Băile Tuşnad care a solicitat intervenţia autorităţilor deoarece un urs era prezent în curtea casei unde era ea cazată şi se temea că acesta va încerca să intre în imobil. A fost solicitat sprijinul unui echipaj de poliţie care să intervină până va sosi şi grupa de intervenţie a jandarmilor trimisă de la Miercurea Ciuc. Din câte se pare, ursul a fost atras de resturile depozitate în curte, dar şi de mirosul de mâncare din interiorul casei. La sosirea echipajelor, ursul plecase, acesta provocând unele pagube materiale.

Sâmbătă au mai fost primite două apeluri, la o distanţă de 4 ore, ambele semnalând prezenţa unui urs în spatele unui hotel din staţiunea Băile Tuşnad. De fiecare dată a fost trimis la faţa locului un echipaj de jandarmerie din cadrul Postului de Jandarmi Montan Băile Tuşnad, urşii fiind alungaţi în pădure.

Duminică au fost primite şase apeluri, trei din Băile Tuşnad, două din Izvoru Mureşului şi unul din Odorheiu Secuiesc.

În cazul celor trei apeluri, făcute din Băile Tuşnad, prezenţa ursului nu a fost confirmată, precizează sursa citată. În cazul ultimului apel, prin care a fost semnalată prezenţa ursului pe strada Gării, animalul sălbatic a provocat pagube materiale. În toate situaţiile, la faţa locului a fost trimis un echipaj de jandarmerie.

De asemenea, jandarmii şi poliţiştii au intervenit duminică de două ori la Izvoru Mureşului, pentru îndepărtarea unui urs prezent în localitate.

Şi la Odorheiu Secuiesc a fost semnalată, duminică seara, prezenţa unui urs în cartierul Cerehat, la faţa locului fiind trimis un echipaj de jandarmerie din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile “Regele Ferdinand I” Târgu Mureş, care a îndepărtat ursul din apropierea zonelor locuite.

În toate cazurile, patrulele au mai rămas în zonă pentru o perioadă, pentru a se asigura că pericolul nu mai este iminent şi au fost anunţate autorităţile cu atribuţii în acest domeniu.

Jandarmii le reamintesc oamenilor că este recomandat ca, de fiecare dată când sunt martori ai unor astfel de situaţii, să sune la 112, să nu încerce să intervină, să nu hrănească animalele sălbatice, să aibă grijă unde depozitează resturile menajere şi să nu se apropie de urşi pentru a-i filma sau fotografia. AGERPRES

Un accident rutier a avut loc, luni după-amiază, pe strada Ștefan cel Mare din municipiul Sibiu. Un tânăr de 17 ani a fost rănit după impactul dintre un taxi și o motocicletă.

Potrivit IPJ Sibiu, accidentul rutier s-a produs pe strada Ștefan cel Mare, în fața imobilului numărul 1, din municipiul Sibiu.

Din primele cercetări se pare că un taximetrist din Sibiu, în vârstă de 62 de ani ar fi întors pe linie continuă, având intenția de a întoarce prin viraj la stânga, fără să se asigure și fără să acorde prioritate de trecere unui motociclist care circula din sens opus cu care a intrat în coliziune.

Din impact, motociclistul în vârsta de 17 ani, a fost proiectat într-un taxi.

Potrivit ISU Sibiu, victima a fost transportată la Centrul de Primire Urgențe Pediatrie Sibiu.

Polițiștii rutieri continuă cercetările.

Primarul comunei prahovene Ciorani, Marin Voicu, şi alţi 15 inculpaţi din dosarul fraudării alegerilor locale din septembrie 2020 au arestaţi preventiv, luni, prin decizia Tribunalului Prahova.

Surse judiciare au declarat, pentru AGERPRES, că magistraţii de la Tribunalul Prahova au admis contestaţia formulată de procurori faţă de decizia Judecătoriei Ploieşti, care a dispus anchetarea în libertate a celor 17 inculpaţi reţinuţi în dosar şi au dispus arestarea preventivă a 16 dintre ei, inclusiv a primarului de la Ciorani, Marin Voicu.

În cazul celui de-al 17-lea inculpat s-a dispus măsura arestului la domiciliu.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, împreună cu lucrătorii de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova – Serviciul investigaţii criminale, au efectuat, miercuri, 18 percheziţii domiciliare într-un dosar în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale.

Potrivit unor surse judiciare, 15 percheziţii au avut loc în comuna Ciorani, inclusiv la sediul primăriei şi la domiciliul primarului, Marin Voicu, alte trei – în municipiul Ploieşti.

În urma descinderilor, 17 persoane, inclusiv primarul Marin Voicu, au fost duse la audieri, fiind ulterior reţinute.

“Cu ocazia alegerilor locale din data de 27.09.2020, membrii secţiilor de votare din comuna Ciorani au falsificat procesele verbale de consemnare a rezultatelor voturilor pentru alegerea primarului, Consiliului Local, Consiliului Judeţean şi preşedintelui Consiliului Judeţean, inserând în aceste înscrisuri date neconforme cu realitatea. În fapt, a fost diminuat numărul voturilor obţinute de unii candidaţi/formaţiuni politice în defavoarea altor candidaţi/formaţiuni politice”, preciza Parchetul într-un comunicat.

Cercetările au fost efectuate cu suportul tehnic al Brigăzii Operaţiuni Speciale Ploieşti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, iar percheziţiile au fost puse în executare cu sprijinul jandarmilor de la Gruparea de Jandarmi Mobilă “Matei Basarab” din Ploieşti şi lucrătorilor de poliţie din Prahova.

AGERPRES

Curtea de Apel Bucureşti a decis luni să formeze două dosare Colectiv, urmând ca fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri să fie judecaţi separat de patronii clubului.

Instanţa ar fi trebuit luni să înceapă dezbaterile finale în dosarul Colectiv şi să se pronunţe pe o cerere ridicată din oficiu de către cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru o parte din inculpaţi, printre care şi Piedone.

La începutul şedinţei de judecată, judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache a anunţat că ea şi colegul ei au opinii diferite în legătură cu schimbarea încadrării juridice, astfel încât problema trebuie tranşată prin formarea unui complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea judecător.

Adina Pretoria Dumitrache a susţinut că formarea unui complet de divergenţă va duce la amânarea procesului şi a propus ca dosarul să fie separat în două.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv, judecați într-un dosar

Astfel, s-a luat decizia ca într-unul dintre dosare să fie judecaţi, doar pe latură penală, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise, Daniela Niţă – patroana firmei de artificii, Cristian Niţă, directorul firmei de artificii, SC Colectiv SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists. În acest caz, dezbaterile pe fond încep marţi.

Separat, se va forma un alt dosar, în care vor fi dezbateri, în complet de divergenţă, atât pe fond, cât şi pe cererea de schimbare a încadrării juridice, cu inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, pompierii George Matei şi Antonina Radu şi cele trei funcţionare din Primărie – Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

În acest al doilea dosar, a fost dat un termen pentru 22 septembrie.

Decizia de disjungere a trezit nemulţumirea avocaţilor, care au reclamat faptul că se încearcă tergiversarea procesului.

“Nu am înţeles nimic. Mai durează cinci ani? Vă bateţi joc de noi. Dacă disjungeţi, creaţi perspectiva unor contestaţii în anulare. Se va crea o mare confuzie. Nu va fi celeritate. Suntem în apel, trebuia să punem concluzii finale. Nu vrem disjungerea. Se poate crea haos. Nu puteţi disjuge latura penală de cea civilă. (…) Dosarele au fost iniţial disjunse, apoi reunite, de ce vreţi să le separaţi din nou?”, i-au strigat avocaţii judecătoarei Adina Pretoria Dumitrache.

“Vă promit că dosarul va avea maxim trei termene. (…) Vreţi să fiţi amendaţi? Respectaţi-mi şedinţa de judecată. Ştiu că sunt multe emoţii. Haideţi să nu intrăm în panică. (…) Îmi trebuie un ciocan, ceva, vă rog să vă liniştiţi”, a încercat judecătoarea să calmeze spiritele.

Procurorul de ședință s-a opus disjungerii dosarului

La rândul său, procurorul de şedinţă s-a opus disjungerii dosarului: “Este o cerere care este depusă tardiv. Dosarele au mai fost disjunse şi le-am reunit pentru că este un singur dosar. Este inadmisibilă disjungerea. Cauza poate fi soluţionată într-un singur dosar”.

Cei doi magistraţi nu au ţinut cont de cererile avocaţilor şi ale procurorului DNA, luând decizia de a forma două dosare Colectiv.

Potrivit documentelor instanţei, au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei – înlăturarea articolului 309 Cod penal, respectiv consecinţele deosebit de grave;

* pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni;

* în ceea ce priveşte înlăturarea articolului 309 Cod penal, Curtea pune în vedere ca dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată;

* pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de articolul 275 alineatul 1 Cod penal, pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.

Tribunalul București l-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4

Procesul de află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Astfel, Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Patroana firmei de artificii, condamnată la 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamndate, obligate să plătească daune morale de peste 50 de milioane de euro

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

AGERPRES