Sesiunea de înscriere a persoanelor juridice în programele “Rabla Clasic” şi “Rabla Plus” a fost prelungită până la data de 30 octombrie 2020, inclusiv, a anunţat Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM)

Dosarele de acceptare depuse de persoanele juridice în cadrul celor două programe guvernamentale se transmit la AFM, începând cu 24 iulie 2020, exclusiv prin intermediul poştei electronice.

În acest sens, procedura cuprinzând modul de transmitere a documentelor, adresele de e-mail prin intermediul cărora se realizează comunicarea informaţiilor necesare, precum şi alte instrucţiuni, sunt publicate pe site-ul www.afm.ro.

De asemenea, pe pagina de internet a instituţiei se publică, periodic, liste cu dosarele analizate în aceste programe.

Conform datelor oficiale, în urma aprobării în şedinţa Comitetului de Avizare din data de 28 septembrie 2020, au mai fost publicate 86 de dosare acceptate pentru 170 de autovehicule în programul “Rabla Clasic” şi 103 dosare pentru 154 autovehicule, dintre care 119 de autovehicule pur electrice şi 35 autovehicule electrice hibride, în programul “Rabla Plus”.

Persoanele juridice care au fost acceptate se pot adresa producătorilor sau dealerilor auto validaţi în cele două programe.

Programul “Rabla” – ediţia 2020 a demarat pe data de 17 martie, cu un buget de 405 milioane de lei, cel mai mare de la implementarea programului. Autorităţile estimează că vor exista 60.000 de beneficiari, cel mai ridicat număr din ultimii 15 ani.

Totodată, Programul “Rabla Plus” a început pe 25 martie 2020, iar doritorii au posibilitatea să-şi cumpere o maşină 100% electrică sau electrică hibrid plug-in. Pentru prima dată în istoria sa, programul eco permite populaţiei inclusiv achiziţia de motociclete full electric.

De la înfiinţarea Programului “Rabla”, cel puţin 600.000 de autovehicule au fost scoase din uz şi circa 550.000 de autovehicule noi au fost achiziţionate, arată statistica Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). Agerpres

Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă temporar, miercuri, în anumite zone din Bucureşti şi din judeţele Ilfov şi Giurgiu, ca urmare a lucrărilor anuale de reparaţii şi de întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare ale E-Distribuţie Muntenia.

În Bucureşti, vor rămâne fără curent electric, între orele 11:00 – 15:00, consumatorii care locuiesc pe Bulevardul Energeticienilor nr. 9-11.

În judeţul Ilfov, vor rămâne fără curent electric, între orele 12:00 – 16:00, locuitorii din Snagov sat Tâncăbeşti, Institutul de Stat pentru Testarea Soiurilor, Institutul de Stat pentru Testarea Soiurilor, iar între orele 9:00 – 17:00 în Baloteşti, Strada Narciselor şi cartier North One, Berceni, străzile 1 Mai, Vasile Goldiş, Fabrica De Mobilă, Cazanului, Steaua Roşie, Infrăţirii, Câmpului, străzile adiacente, Chiajna, Strada Rezervelor, străzile adiacente, Loc. Trifu Cosmina.

Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă între orele 9:30 – 17:30 şi în Popeşti, strada Popesti Romani, Alexandru Garian, Zăbava Gluceru, Cimitirului, Troiţei, Norilor, Olga Bancic şi Miraslau între Popeşti Romani şi Alexandru Garian.

În judeţul Giurgiu, alimentarea cu energie electrică va fi sistată între orele 8:30 – 16:30 în Giurgiu, străzile Fundătura Murelor, Ghizdarului, iar între orele 9:00 – 17:00 în Comana, străzile Sârbii, Cumani, Gheorghe Rădulescu, Gelu Naum, Neajlovului, Dărăşteni, Doctor Nanca, Vlad Ţepeş, Bujorului, Răsuceni, Bodegaru, Lilieci, Şerpilor. Agerpres

Poliţiştii şi jandarmii au aplicat în ultimele 24 de ore 222 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 44.850 de lei, ca urmare a încălcării prevederilor Legii 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, luni, două infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal, mai arată sursa citată.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.219 apeluri la numărul unic de urgenţă 112.

GCS reaminteşte că Ministerul Afacerilor Interne a operaţionalizat, începând cu 4 iulie, o linie TELVERDE (0800.800.165), la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară. Apelurile sunt preluate de un dispecerat în sistem integrat şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate. AGERPRES

Noul aeroport internaţional din Berlin (Berlin Brandenburg Airport – BER) va fi inaugurat în data de 31 octombrie 2020, cu nouă ani mai târziu şi costuri mult superioare estimărilor iniţiale.

“La data de 31 octombrie 2020, se va deschide BER. Capitala Germaniei va dispune, în sfârşit, de un aeroport care să răspundă standardelor internaţionale”, a afirmat preşedintele societăţii care deţine aeroportul BER, Engelbert Luetke Daldrup, într-o conferinţă de presă.

Terminalul 1 al acestui aeroport amplasat în zona de sud a Berlinului se va deschide la această dată cu aterizarea primelor avioane aparţinând companiilor Lufthansa şi EasyJet. Tot atunci vor fi deschise şi o serie de magazine, precum şi un birou de turism.

De asemenea, actualul aeroport Schonefeld, amplasat şi el în sudul capitalei Germaniei, ar urma să devină în timp Terminalul 5 al aeroportului BER, iar alte terminale nu se vor deschide decât abia anul următor ca urmare a nivelului redus de activitate provocat de pandemia de coronavirus.

Primele zboruri comerciale de pe noul aeroport ar urma să fie asigurate începând cu dimineaţa zilei de 1 noiembrie de EasyJet, spre o destinaţie care nu a fost încă stabilită de compania aeriană. În plus, legătura cu trenurile S-Bahn ar urma să fie asigurată încă din 25 octombrie.

Tot din cauza pandemiei, festivităţile de inaugurare vor fi foarte limitate.

“Nu va avea loc o mare sărbătoare, doar o deschidere”, a precizat Daldrup.

Destinat să înlocuiască aeroporturile existente – Tegel şi Schonefeld – Aeroportul Internaţional Berlin Brandenburg Willy Brandt (BER) trebuia să fie inaugurat festiv pe 3 iunie 2012.

În pofida reputaţiei Germaniei de lider mondial în domeniul ingineriei, acest proiect, care a început în 2006 şi trebuia să se încheie la finele lui 2010, a suferit din cauza unor probleme tehnice care au amânat inaugurarea sa.

“Drumul spre inaugurare nu a fost uşor”, a recunoscut Engelbert Luetke Daldrup, care a mărturisit sentimentul de jenă resimţit de inginerii germani pentru toate aceste întârzieri. După atâţia ani de întârzieri ,”nu există niciun motiv să ne lăudăm”, a admis el.

Odată cu amânarea repetată a datei de inaugurare şi cu prelungirea lucrărilor de construcţii au crescut şi costurile proiectului. Dacă iniţial acestea au fost evaluate la 1,7 miliarde euro, ele au ajuns în final la 6,5 miliarde de euro.

Însă, înaintea pandemiei, pe fondul exploziei turismului şi a noilor sosiri în capitala Germaniei, analiştii au avertizat că există riscul ca, încă de la inaugurare, BER să fie prea mic pentru a face faţă numărului de pasageri.

Aeroportul Tegel îşi va închide porţile pe 8 noiembrie, după un ultim zbor asigurat de compania Air France cu destinaţia Paris. Cu peste 24 de milioane de pasageri în 2019, Tegel este al patrulea cel mai frecventat aeroport din Germania după cele de la Frankfurt, Munchen şi Dusseldorf.

Acest aeroport a fost construit în doar 90 de zile de muncitorii germani şi forţele aliate franceze şi americane în timpul blocadei Berlinului de către sovietici în 1948-1949. AGERPRES