CFR Călători anunță că începând cu data de 16 iunie, turiștii vor beneficia de 32 de trenuri care vor asigura zilnic legături directe din toată țara către stațiunile de pe litoralul Mării Negre și Delta Dunării până la data de 10/11 septembrie 2023.

„Din 16/17 iunie 2023, toate trenurile duc la Marea Neagră. CFR Călători dă startul programului de transport estival ‘Trenurile Soarelui’. Turiştii vor avea la dispoziţie 32 de trenuri ce vor asigura zilnic legături directe din toată ţara cu staţiunile de pe litoralul Mării Negre şi cu Delta Dunării până la data de 10/11 septembrie 2023”, se arată într-un comunicat al companiei, postat pe pagina sa de Facebook.

Toate regiunile ţării vor fi conectate în perioada verii cu destinaţiile de vacanţă cele mai căutate de pe litoralul românesc, CFR Călători oferind tuturor posibilitatea de a călători fie cu trenurile directe dinspre Arad, Deva, Timişoara Nord, Reşiţa Nord, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Braşov, Suceava, Iaşi, Galaţi, Buzău, fie prin asigurarea unei conexiuni rapide din Bucureşti Nord, prin intermediul trenurilor care circulă într-un orar cadenţat (la 1-2 ore) pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa şi retur.

Astfel, timp de trei luni, vor fi 32 de trenuri directe (16 dus/16 întors, inclusiv ramurile aferente), din care 18 trenuri (9 dus/9 întors) au ca destinaţie/plecare Mangalia.

De asemenea, 38 de trenuri (19 dus/19 întors) vor asigura legătura capitalei cu litoralul şi retur: 15 perechi din Bucureşti Nord (din care 9 perechi trec şi prin Bucureşti Băneasa), 3 perechi numai din Bucureşti Băneasa şi o pereche din Bucureşti Obor.

Pentru călătoria spre Delta Dunării, din 17 iunie 2023, trenurile IR 1981/ R 8653 şi R 8656/ IR 1982 vor asigura zilnic legătura directă Bucureşti Nord – Tulcea Oraş şi retur pe întreaga durată a sezonului. De asemenea, în Medgidia va fi asigurată zilnic conexiunea spre Tulcea Oraş şi retur cu trenuri dinspre Capitală sau Constanţa.

Durata călătoriei pe ruta Bucureşti – Constanţa este în medie de circa 2 ore şi 20 minute.

Potrivit CFR Călători, toate trenurile InterRegio estivale au în compunere vagoane clasa climatizate, dotate cu prize electrice pentru încărcarea bateriei laptopului sau a telefonului mobil, toalete ecologice, uşi de acces şi intermediare semiautomate.

Majoritatea vagoanelor sunt modernizate (reconstruite integral) în ultimii 13 ani.

De asemenea, trenurile cu parcurs lung au în compunere vagoane cuşetă, unele având şi vagoane de dormit climatizate, iar trenurile IR 1941 şi IR 1942 Satu Mare/ Baia Mare/Cluj Napoca/ Târgu Mureş – Mangalia şi retur au în compunere şi vagoane prevăzute cu spaţiu amenajat pentru activitatea de bar.

Tariful pentru o călătorie cu loc rezervat pe ruta Bucureşti Nord – Constanţa la clasa a 2-a, la tren IC este 82,00 lei, la tren IR este 72,00 lei şi la tren Regio este 37,00 lei.

De asemenea, călătorii pot beneficia de reduceri precum: 10% reducere din tariful de transport la cumpărarea unui bilet cu oferta dus-întors; o reducere de până la 10% din tariful de transport la cumpărarea cu anticipaţie, 25% la cumpărarea în baza cardului TrenPlus. Elevii beneficiază de gratuitate, iar studenţii de 50% reducere la călătoria în vagoanele clasa a 2-a. Agerpres

Conform informațiilor furnizate de AFP, WhatsApp va introduce în curând funcționalitatea numită „canale”, care va permite organizațiilor să comunice public cu un număr extins de abonați.

Această implementare reprezintă o dezvoltare semnificativă pentru platforma de mesagerie, cunoscută anterior pentru accentul pus pe protejarea confidențialității conversațiilor utilizatorilor săi.

„Suntem încântaţi să vă prezentăm canalele WhatsApp, o modalitate simplă, fiabilă şi privată de a primi informaţii importante de la persoane şi organizaţii pe platforma noastră”, a anunţat joi filiala Meta (Facebook, Instagram), într-un comunicat de presă online.

Această nouă funcţie va fi testată mai întâi în Singapore şi Columbia, înainte de a fi lansată în alte ţări.

Utilizatorii vor putea găsi canalele care îi interesează într-o filă nouă, numită „Actus”, separată de discuţiile cu contactele şi grupurile lor.

Administratorii canalelor nu vor putea adăuga abonaţi.

Ei vor comunica „într-un singur sens”, trimiţând mesaje, fotografii, videoclipuri, stickere şi sondaje.

Meta a precizat că printre organizaţiile partenere se vor număra Comitetul Internaţional de Salvare (IRC), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi echipele de fotbal FC Barcelona şi Manchester United.

WhatsApp introduce „Canale”. Gigantul reţelelor sociale a traversat un an dificil în 2022, cu prima scădere a veniturilor sale din publicitate

Acest nou serviciu ar trebui să permită grupului californian să relanseze sistemul de mesagerie ultra-popular în anumite regiuni ale lumii (în special în Africa şi America Latină), dar mult mai puţin popular în Statele Unite.

Gigantul reţelelor sociale a traversat un an dificil în 2022, cu prima scădere a veniturilor sale din publicitate de la intrarea sa pe Bursă în 2012.

Canalele îi vor permite să ofere mărcilor o nouă modalitate de a comunica cu consumatorii.

În ceea ce priveşte securitatea şi confidenţialitatea, abonaţii nu vor vedea numerele de telefon ale altor persoane din audienţă, iar opţiunile lor de canale vor fi private.

Conţinutul postat va dispărea după 30 de zile.

„Canalele WhatsApp vor avea drept scop să devină cea mai sigură funcţie de mesagerie publică disponibilă şi să continue să ofere un nivel de confidenţialitate la nivelul aşteptărilor utilizatorii aplicaţiei”, a mai spus compania.

WhatsApp introduce „Canale”. WhatsApp şi-a construit reputaţia pe această funcţionalitate

„Deoarece canalele urmăresc să ajungă la un public larg”, ele nu vor fi criptate în mod implicit, aşa cum sunt conversaţiile private, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Meta intenţionează să ofere canalelor criptare end-to-end în anumite cazuri, de exemplu pentru asociaţii non-profit sau în domeniul sănătăţii.

Acest tip de criptare garantează că mesajele pot fi citite doar de expeditor şi destinatar.

WhatsApp, achiziţionată de Facebook în 2014, şi-a construit reputaţia pe această funcţionalitate, la fel ca Signal şi Telegram, mesagerii rivale.Agerpres

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a informat miercuri că poliţiştii de frontieră de pe navele maritime ale Gărzii de Coastă, în cadrul Operaţiunii Maritime Comune „THEMIS 2023” desfăşurată sub egida Agenţiei Frontex, au efectuat mai multe misiuni de căutare şi salvare în apele Mării Mediterane.

În ultimele zile, aceştia au reuşit să salveze 159 de migranţi proveniţi din ţări asiatice şi africane, aflaţi în situaţii de pericol iminent.

Potrivit Poliției de Frontieră, polițiștii de frontieră de pe navele maritime ale Gărzii de Coastă, aflați în misiune în cadrul Operaţiunii Maritime Comune „THEMIS 2023” sub egida Agenţiei Frontex, au salvat, în cadrul mai multor misiuni de căutare şi salvare în apele Mării Mediterane, 159 de cetăţeni străini aflaţi în pericol.

Acelaşi echipaj, folosind şalupa de supraveghere şi control portuar MAI 3066, a remorcat în condiţii de siguranță către un port din insula Augusta – Italia, un velier ce avea la bord 58 de persoane, aflat în imposibilitate de manevră în apele teritoriale ale Republicii Italiene.

În fapt, în data de 06.06.2023, în cadrul unei operaţiuni de căutare şi salvare desfăşurată în apele Mării Mediterane, poliţiştii de frontieră români au salvat mai multe persoane aflate în situaţie de risc într-o ambarcaţiune, nu mai puţin de 151 de cetăţeni străini (149 de adulţi şi 2 minori, originari din Bangladesh, Pakistan, Egipt, Siria şi India) fiind preluaţi la bordul navei maritime de patrulare MAI 1107 a Gărzii de Coastă. Aceştia au fost supravegheaţi permanent până la debarcarea în port, fiindu-le acordată asistenţă medicală, iar ulterior au fost preluaţi de către autoritățile Republicii Italiene.

O altă acţiune de salvare pe mare a poliţiştilor de frontieră români a avut loc la sfârşitul lunii mai, în data de 30.05.2023, când echipajul de la bordul şalupei de supraveghere şi control portuar MAI 3066, a detectat și interceptat o ambarcațiune de mici dimensiuni în marea teritorială a Republicii Italiene.

Polițiștii de frontieră români au salvat de pe ambarcaţiune 8 bărbaţi din Tunisia, le-au acordat asistență medicală şi i-au debarcat în siguranţă în portul din insula Pantelleria.

O zi mai devreme, acelaşi echipaj al Poliției de Frontieră Române a asigurat remorcarea în condiţii de siguranţă, până în portul din insula Augusta, a unui velier ce avea la bord 58 de persoane.

În momentul identificării velierului acesta plutea în derivă, aflandu-se în imposibilitatea de a face manevre, ca urmare a unor defecţiuni.

La finalizarea acţiunilor de salvare, navele Gărzii de Coastă şi-au reluat misiunile în cadrul operaţiunii Frontex.

De la începutul anului şi până în prezent, navele Poliţiei de Frontieră detaşate în cadrul Operaţinii Comune „THEMIS 2023”, organizată de Agenţia Europeană FRONTEX (Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene), au transportat în siguranţă, la ţărm, 1.120 cetăţeni străini pe care i-au salvat din apele Mării Mediterane.

Reamintim că mijloacele navale ale Poliţiei de Frontieră Române execută misiuni individuale de patrulare, supraveghere, căutare şi salvare în Marea Mediterană, iar obiectivul principal al operaţiunii maritime comune îl reprezintă sprijinirea autorităţilor italiene în supravegherea şi controlul frontierelor maritime ale Uniunii Europene, prevenirea și combaterea migrației ilegale, precum şi de căutare şi salvare a persoanelor aflate în dificultate pe mare (Search and Rescue) la frontiera externă a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat joi că Fondul pentru modernizare al UE a efectuat plăți în valoare de 2,4 miliarde de euro către 31 de proiecte din șapte țări beneficiare, inclusiv România. Aceste fonduri au fost destinate sprijinirii modernizării sistemelor energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energie, industrie și transport, precum și îmbunătățirii eficienței energetice.

Este cea mai mare plată comună de până acum şi va oferi un impuls tranziţiei ecologice a Europei.

Aceste investiţii ajută acele state membre să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, să-şi atingă obiectivele climatice şi energetice pentru 2030, şi să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

S-au făcut investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde de euro), Cehia (un miliard de euro), Bulgaria (197 milioane de euro), Polonia (47 milioane de euro), Croaţia (88 milioane de euro), Letonia (cinci milioane de euro) şi Lituania (un milion de euro).

Fondul pentru modernizare al UE acordă 2,4 miliarde de euro către proiectele din șapte țări, inclusiv România. Pe ce se contrează proiectele susținute

Sumele plătite joi aduc plăţile totale din Fondul de modernizare din ianuarie 2021 la aproximativ 7,5 miliarde de euro, de care beneficiază 10 state membre eligibile.

Proiectele susţinute acum se concentrează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea reţelelor energetice şi eficienţa energetică.

Finanţat din veniturile din licitaţia certificatelor de emisii din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE, Fondul de modernizare mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să susţină investiţiile în conformitate cu Planul REPowerEU şi pachetul Fit For 55.

Acesta operează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Agerpres