Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a explicat, miercuri, că diferențele dintre raportările privind decesele de COVID-19 au apărut cel mai probabil din cauza unor erori umane, cauzate de proceduri imperfecte și că este posibil ca niciodată să nu știm numărul real al persoanelor decedate.

Ioana Mihăilă a spus, miercuri, la Europa FM, că va prezenta joi raportul în legătură cu diferențele de raportate a deceselor de COVID-19.

„Raportul preliminar arată că raportarea în diverse baze de date nu a dat rezultate similare. Cam asta a fost concluzia raportului preliminar. Dar nu aș ajunge la cifre încă”, a spus Ioana Mihăilă.

Aceasta a precizat că se ferește să vorbească despre cifre și că este posibil să nu știm niciodată care a fost numărul real al românilor care au murit din cauza coronavirusului.

„M-aș feri să spun că se adaugă morți sau că se scad morți sau că se ascund morți. Concluziile pe care le avem ca urmare a raportului preliminar sunt că, în diferite baze de date, prin diferite metode de raportare, s-au obținut rezultate diferite. S-ar putea ca niciuna dintre ele să nu ne dea un rezultat exact, așa cum s-ar putea ca niciodată să nu știm câte persoane au decedat de COVID în această pandemie, fie pentru că nu au fost raportate corect, fie că nu au fost înregistrate corect, fie că nici măcar nu au fost diagnosticate”, a spus ministrul Sănătății.

Mihăilă a explicat cum se face raportarea și a menționat că totul poate fi pus pe seama unei sume de erori umane.

„Nu este o (singură – n.r.) eroare umană. De raportat raportează 300 de spitale (…), centre rezidențiale, medici de familie, medici care constată decesul la domiciliu. De preluat raportările preiau 42 de direcții de sănătate publică, care au angajați mulți. De transmis la INSP, de exemplu, transmit alte 42 de direcții județene de statistică. De integrat date, le integrează INSP, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, plus MS. (…) Cel mai probabil sunt o sumă de erori cauzate de proceduri imperfecte”, a spus Mihăilă. MEDIAFAX

Procurorii DIICOT au clasat partea din dosarul Romgaz care îl viza pe fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES.

Decizia vine după ce, în 2013 şi 2015, Parlamentul a respins solicitarea procurorilor de începere a urmăririi penale pe numele lui Vosganian.

După respingerea din Parlament, DIICOT a fost nevoit să continue ancheta in rem pentru a vedea dacă sunt probe sau indicii noi, altele decât cele cuprinse în solicitările trimise în Parlament.

Ulterior, în luna martie 2021, DIICOT a decis să claseze dosarul, pe motiv că nu au fost găsite probe sau indicii noi care să-l incrimineze pe Vosganian.

Cealaltă parte a dosarului Romgaz, în care au fost puşi sub acuzare omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru Adriean Videanu, a fost trimis spre judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2017, unde a stat aproape trei ani în faza de cameră preliminară.

În referatul trimis în Parlament, DIICOT susţinea că, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian şi, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern 6 Ordine, respectiv trei Memorandumuri în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discounturi comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către această companie, peste plafoanele practicate de Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care Interagro SA înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

DIICOT mai spunea că demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii arătau că prin activitatea miniştrilor Vosganian şi Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale.

Mai mult, Romgaz şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, contrar scopului pentru care Romgaz a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.

Conform DIICOT, Romgaz a livrat în această manieră către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1.500.000.000 lei, respectiv 500 milioane dolari, din care 270 milioane lei (92 milioane dolari) reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Impozitul pe profit datorat bugetului de stat de către Romgaz aferent veniturilor diminuate cu cuantumul reducerilor comerciale acordate către Interagro este de aproximativ 43 milioane lei (15 milioane dolari), iar TVA este de aproximativ 54 milioane lei (19 milioane dolari).

Valoarea reducerilor comerciale de întreruptibilitate acordate către Interagro pentru achiziţiile de gaze naturale din producţia internă a Romgaz reprezintă un procent de circa 51% din totalul de 500 milioane lei, aferent reducerilor comerciale acordate consumatorilor eligibili cu statut de consumatori întreruptibili în perioada februarie 2008 – decembrie 2010, susţin procurorii. AGERPRES

54.000 doze de vaccin de la Johnson&Johnson au intrat miercuri în România. Dozele vor ajunge joi la Institutul „Cantacuzino” și de acolo vor fi distribuite în țară. Cele mai multe seruri ajung în Brașov, Cluj și Iași.

Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în București pe cale terestră.

Ulterior, dozele de vaccin vor fi distribuite astfel:

– Centrul Național de Stocare București: 6.000 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Brașov: 9.600 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Cluj: 9.600 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Constanța: 7.200 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Craiova: 7.200 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Iași: 9.600 doze;
– Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 4.800 doze.

Până în prezent, 108.000 de doze Janssen au fost recepționate, iar 8.651 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației, precizează Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. MEDIAFAX

Jandarmii din Tulcea au fost sesizați miercuri după-amiază despre dispariția unui copil în vârstă de 6 ani, din municipiul Tulcea.

Imediat, jandarmii s-au deplasat la adresa indicată, unde mama minorului a povestit că băiatul se afla în fața blocului, pe strada Alunișului,  împreună cu o minoră în vârstă de 9 ani și nu a mai revenit la domiciliu.

Jandarmii s-au mobilizat și au pornit în căutarea copilului.

În urma activităților de căutare desfășurate de jandarmi, împreună cu mama minorului, după aproximativ  o oră, în jurul orei 17.30, băiatul, în vârstă de 6 ani, a fost identificat pe strada Alunișului. Acesta mânca o înghețată și se afla împreună cu fata de 9 ani, care le-a spus jandarmilor că s-au plimbat prin oraș, revenind apoi în fața blocului.

Copilul a revenit în brațele mamei, care le-a mulțumit jandarmilor pentru promptitudinea și operativitatea de care au dat dovadă.