Connect with us

EVENIMENT

FOTO: O mașină pierdută de sub control s-a oprit în câmp, într-o localitate din Mureș

Publicat



Un accident rutier soldat doar cu pagube materiale s-a produs, miercuri, în județul Mureș. Din primele informații, șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare iar mașina s-a oprit în câmp.

Potrivit ISU Mureș, pompierii militari din cadrul Secției Târnăveni au fost solicitați să intervină la ieșire din localitatea Idrifaia spre Căpâlna.

În accident a fost implicat un singur autoturism, care a fost serios avariat. Șoferul nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Poliția efectuează cercetări pentru a stabili împrejurările în care s-a produs evenimentul rutier.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Alba Iulia, orașul Marii Uniri, în carantină de Ziua Națională a României. Decizia de prelungire a carantinei, luată în cursul nopții

Publicat

Carantina nu a fost ridicată din 1 Decembrie în municipiile Alba Iulia, Blaj şi comuna Ciugud, chiar dacă iniţial autorităţile aprobaseră o decizie în acest sens, fiind în cele din urmă dispusă prelungirea carantinei cu încă 7 zile deoarece în aceste localităţi rata de incidenţă a rămas ridicată, potrivit unei precizări de presă transmise marţi dimineaţa de Instituţia Prefectului judeţul Alba.

Şase UAT-uri din Alba – municipiile Alba Iulia, Blaj şi Sebeş, oraşele Abrud şi Cugir şi comuna Ciugud – s-au aflat în carantină pentru 14 zile, începând din 17 noiembrie până în 30 noiembrie inclusiv.

La propunerea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Alba, INSP a avizat duminică favorabil Analizele de risc aferente acestor UAT – uri, cu excepţia Cugirului, unde incidenţa era de 6,50, pentru care a şi dispus măsura carantinării. Astfel, CJSU Alba a decis luni, printre altele, neprelungirea carantinei începând din 1 Decembrie în Alba Iulia, Blaj, Sebeş, Abrud şi Ciugud.

Ulterior, după o recomandare din partea INSP de revizuire a analizelor întocmite pentru UAT – urile cu incidenţă mare (Blaj – 10,01, Alba Iulia – 8,29, Ciugud – 10,72), specialiştii DSP Alba au revizuit şi au retransmis analizele respective.

“În urma acestor aspecte, INSP a formulat avize de ridicare carantină cu următoarele precizări: scopul carantinării nu şi-a atins scopul acumularea unui scor mai mare pentru criteriile majore, rata de infectare se menţine peste nivelul de alertă; presiunea pe sistemul de îngrijiri rămâne mare, gradul de ocupare al paturilor, atât pe secţiile ATI cât şi pe secţiile COVID depăşind peste 90 %. Este preconizată o descreştere în următoarele zile, urmată apoi de reluarea unui trend ascendent; – reanalizarea în cadrul Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei Alba”, se arată în precizarea de presă.

Întrunit luni în şedinţă extraordinară, CJSU a aprobat unele măsuri restrictive pentru UAT-urile cu incidenţă crescută – Alba Iulia, Blaj, Sebeş, Ocna Mureş, Abrud, Teiuş, Almaşu Mare, Berghin, Câlnic, Ciugud, Crăciunelu de Jos, Gârda de Sus, Noşlac, Rimetea, Roşia Montană, Sâncel, Sântimbru, Săciori şi Şugag.

După câteva ore, având în vedere Avizele transmise în data de 30 noiembrie, respectiv recomandările INSP referitor la faptul că “măsura carantinării nu şi-a atins scopul”, la nivelul CJSU Alba s-a luat decizia reanalizării aspectelor sesizate şi supunerea la vot a propunerii de prelungire cu 7 zile a măsurii de instituire a carantinei pentru UAT-urile cu incidenţă mare, respectiv Blaj, Alba Iulia şi Ciugud.

“Această decizie de reanalizare are la bază inclusiv faptul că în municipiul Alba Iulia este preconizată o afluenţă mare de public ocazionată de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, fapt ce ar reprezenta un element de risc suplimentar de infectare cu noul coronavirus atât pentru locuitorii UAT-urilor vizate cât şi pentru persoanele care vin din alte localităţi”, se subliniază în precizarea de presă.

În urma votului exprimat în cadrul CJSU Alba, s-a luat hotărârea de prelungire cu 7 zile a acestei măsuri, pentru Alba Iulia, Blaj şi Ciugud, măsură luată cu scopul de protecţie a populaţiei, precum şi de atenuare a impactului asupra sistemului sanitar, dar şi pentru continuarea trendului descendent înregistrat din perioada de carantină până la atingerea unui nivel de risc acceptabil, mai arată autorităţile.

Ca atare, măsurile stabilite luni seara pentru Alba Iulia, Blaj şi Ciugud se revocă, fiind prelungită carantina cu 7 zile. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

1 Decembrie – Ziua Naţională a României. La mulți ani, România!

Publicat

1 decembrie

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta, la 1 decembrie 1918, rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit www.cdep.ro.

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au avut loc parade militare şi au fost organizate numeroase ceremonii cuprinzând depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

Zi națională tristă, în plină pandemie. Ceremonie restrânsă, fără paradă militară

În acest an, în contextul pandemiei de COVID-19, Ziua Naţională va fi marcată la nivelul întregii ţări cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitare a răspândirii noului coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical.

Până în anul 1947, Ziua Națională a României era sărbătorită în 10 Mai

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Semnificația istorică a Zilei Naționale a României

La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza “printre naţiunile libere” (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), consemnează “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate “să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române”. Totodată, se cerea “afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”. Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

În acest sens, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar “puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Tratativele între delegaţia Consiliului Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că “naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii”. Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

La Adunarea Naţională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofiţerilor), pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale, cât şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi “peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri”, potrivit volumului “Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977.

Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, care a prezentat rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: “Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă… teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român”. Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, “pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială”.

Rezoluţia a fost votată în unanimitate, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, şi a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român, respectiv unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat unitar şi naţional: România Mare. La propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale.

În ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iaşi. Astfel, Bucureştiul a redevenit capitala României întregite. Ziarul Mişcarea, în articolul “Plecarea Suveranilor” din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: “Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porţile Iaşului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul şi oştirea ţării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului. Erau zile de restrişte şi durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ştefan cel Mare şi a lui Cuza-Vodă, Regele şi Regina au trăit zilele cele mai grele, dar şi cele mai mari din viaţa poporului român” (“Istoria românilor”, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în “Monitorul Oficial” nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea: “Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României”, conform volumului amintit mai sus.

La câteva luni de la Marea Unire, în mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins pentru prima dată un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi. S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul “Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004). AGERPRES

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

ALERTĂ METEO: Ceață DENSĂ în localități din 9 județe. Rafale de vânt în Constanța și Tulcea

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie a emis, marți dimineața, mai multe avertizări nowcasting cod galben de ceață densă, cu vizibilitate redusă, în localități din 9 județe.

De asemenea, în zone din județele Constanța și Tulcea, se va semnala intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 – 60 km/h.

Zone vizate:

Până la ora 10:00

Județul Argeş: Slobozia, Negrași, Mozăceni, Ștefan cel Mare;
Județul Giurgiu:
Florești-Stoenești, Ulmi, Găiseni, Vânătorii Mici, Crevedia Mare, Cosoba;
Județul Teleorman: Sârbeni;
Județul Dâmboviţa:
Titu, Potlogi, Corbii Mari, Dragodana, Răcari, Petrești, Lungulețu, Mătăsaru, Gura Șuții, Ciocănești, Odobești, Tărtășești, Braniștea, Uliești, Mogoșani, Conțești, Vișina, Nucet, Brezoaele, Sălcioara, Poiana, Dobra, Șelaru, Produlești, Costeștii din Vale, Raciu, Perșinari, Răscăeți, Slobozia Moară, Cornățelu, Bilciurești;

Județul Cluj: Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Apahida, Viișoara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Feleacu, Jucu, Mociu, Călărași, Căianu, Suatu, Săndulești, Tureni, Aiton, Ploscoș;

Fenomene asociate : depunere de chiciură

Județul Gorj: Târgu Jiu, Motru, Rovinari, Târgu Cărbunești, Turceni, Tismana, Bâlteni, Mătăsari, Bălești, Plopșoru, Țânțăreni, Țicleni, Drăguțești, Turburea, Aninoasa, Peștișani, Fărcășești, Negomir, Slivilești, Vladimir, Dănești, Borăscu, Urdari, Văgiulești, Bolboși, Brănești, Săulești, Drăgotești, Cătunele, Căpreni, Telești, Ionești, Godinești, Câlnic, Glogova, Bărbătești, Samarinești, Ciuperceni;
Județul Olt;
Județul Dolj;
Județul Mehedinţi:
Strehaia, Corcova, Butoiești, Broșteni, Florești, Grozești, Voloiac, Breznița-Motru, Stângăceaua;
Se va semnala local ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, sub 200 m şi izolat sub 50 m.

Până la ora 11:00
Județul Constanta: zona de litoral;
Județul Tulcea: zona de litoral;

Vor fi intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 – 60 km/h

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: ALERTĂ în județul Mureș: Fată răpită de pe stradă și forțată să plece cu un Audi gri

Publicat

O fată a fost răpită luni de pe o stradă din Târgu Mureș și forțată să plece cu un Audi gri.

Poliția a fost sesizată luni în jurul orei 17.40 despre răpirea unei minore, în vârstă de 15 ani, SUKETES EVA, din Odorheiul Secuiesc.

Din cercetări a reieșit că minora, în timp ce se afla cu unchiul său, pe strada Bega din Târgu Mureș, a fost luată cu forța de persoane necunoscute și introdusă într-un autoturism de culoare gri, marca Audi, după care s-ar fi deplasat într-o direcție necunoscută.

La fața locului, s-au deplasat mai multe echipaje de poliție, pentru identificarea autoturismului în cauză.

S-a declanșat mecanismul “Alertă răpire copil”, constituindu- se celula de criză.

Cei care pot oferi date, care să conducă la depistarea minorei în cauză, sunt rugați să apeleze nr. unic de urgență 112.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate