Uniunea Europeană a produs anul trecut antibiotice în valoare de 2,97 miliarde de euro, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Italia a fost cel mai mare producător de antibiotice din UE, fiind responsabilă pentru 34% din valoarea totală a antibioticelor produse în UE.

În 2018, statele membre UE au importat antibiotice în valoare de 5,03 miliarde de euro, din care mai mult de jumătate (57% sau 2,87 miliarde de euro) au venit din ţări din afara blocului comunitar. Comparativ cu 2008, valoarea importurilor de antibiotice în statele membre UE a urcat cu 34%.

Din antibioticele în valoare de 3,03 miliarde de euro exportate de ţările membre ale blocului comunitar, aproape o treime (60%, sau 1,81 miliarde de euro) au mers către alte state membre UE. Comparativ cu 2008, cifra reprezintă o scădere de 13% a valorii exporturilor totale ale ţărilor membre ale blocului comunitar.

În 2018, Germania a importat antibiotice în valoare de 710 milioane de euro, fiind cel mai mare importator UE de antibiotice din ţări din afara UE. După Germania se află Olanda (cu 590 milioane de euro, 21%), Italia (530 milioane de euro, 19%), Belgia (320 milioane de euro, 11%), Marea Britanie (190 milioane de euro, 7%), Spania (180 milioane de euro, 6%) şi Franţa (130 milioane de euro, 5%). România a importat anul trecut antibiotice în valoare de 15 milioane de euro.

În principal, importurile de antibiotice din ţările din afara blocului comunitar au venit din Elveţia (1,12 miliarde de euro, sau 39% din total), China (660 milioane de euro, 23%), SUA (600 milioane de euro, 21%), Japonia (120 milioane de euro, 4%), Singapore (90 milioane de euro, 3%), India şi Coreea de Sud (ambele cu 80 milioane de euro, aproape 3%).

În rândul statelor membre UE, Italia a exportat în 2018 antibiotice în valoare de 440 milioane de euro către ţări din afara blocului comunitar, fiind urmată de Irlanda (190 milioane de euro, 16%), Spania (100 milioane de euro, 8%), Belgia (80 milioane de euro, 6%) şi Danemarca (70 milioane de euro, aproape 6%). AGERPRES

Decizia Consiliului Concurenţei de a permite monitorizarea şi compararea preţurilor alimentelor şi carburanţilor, prin Monitorul Preţurilor, va accentua concurenţa, nu o va slăbi, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

“Consiliul Concurenţei a luat o serie de măsuri foarte corecte. Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul consumatorului, cum este Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi. Transparenţa în ceea ce priveşte informarea datelor de piaţă este esenţială. Această decizie a Consiliului Concurenţei permite monitorizarea şi compararea preţurilor produselor, alimentelor şi carburanţilor, va accentua concurenţa, nu o slăbeşte. Transparenţa nu slăbeşte concurenţa, cu efecte benefice asupra calităţii produselor, preţurilor acestora, precum şi asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută şi aduce beneficii publice consistente. În opinia mea, implicarea nu doar a specialiştilor în macroeconomie, ci şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, în dezbaterea publică a problemelor cruciale pentru dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, sunt elemente esenţiale”, a spus oficialul BNR.

Pe de altă parte, Isărescu a anunţat că, la nivelul băncii centrale, va fi organizat un grup de lucru care va analiza relaţia dintre mediul de afaceri şi sistemul bancar.

“Vreau să vă mai anunţ că am luat decizia, la nivelul Băncii Naţionale, să facem un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar. Vă invităm să participaţi la aceste dezbateri”, a menţionat Mugur Isărescu.

În iulie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat platforma “Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi’, care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

La distanţă de aproape jumătate de an, pe 15 octombrie 2019, autoritatea de concurenţă a lansat “Monitorul preţurilor la alimente”, care permite compararea a peste 30.000 de produse din 1.700 de magazine din întreaga ţară, cu scopul de a consolida competiţia pe această piaţă şi de a ieftini alimentele din magazinele cele mai scumpe.

Consiliul Concurenţei organizează, luni, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa cu tema “Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti’. AGERPRES

O persoană fost rănită, luni seara, într-un accident rutier petrecut la ieșirea din localitatea Nazna spre Band, în județul Mureș.

Conducea un autoturism de teren cu care a ajuns în șanțul de pe marginea drumului. A rămas blocat în caroseria mașinii, astfel că echipaje ISU Mureș au fost chemate să intervină.

Personalul medical supraveghează starea de sănătate a bărbatului, aflat în stare de conștiență, pe parcursul operațiunii.

Legea prin care va fi redus numărul de ore în învățământ a fost promulgată, luni, de președintele Klaus Iohnnis.

Elevii din învățământul primar vor face, începând de anul școlar următor, în medie, 20 de ore/săptămână, elevii de gimnaziu – 25 de ore săptămânal. Cel mai mare impact al acestei legi va fi la gimnaziu, unde sunt tăiate peste 5 ore din orarul săptămânal al elevilor, scrie Alba24.ro.

Legea prevede 20 de ore pe săptămână (4 ore/zi) în clasele I-IV (față de 19-22 ore în prezent), 25 de ore la gimnaziu, adică 5 ore/zi (față de 26-34 în prezent) și 30 de zile (6 ore/zi) la liceu. ”Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate”, se arată în actul normativ.

Legea a fost inițiată de parlamentarul PSD Liviu Pop și inițial a fost respinsă la promulgare de Klaus Iohannis.

Prevederile “intră în vigoare începând cu anul școlar 2020-2021”, se arată în legea amintită.

sursă: edupedu.ro