Serviciul rus pentru Supravegherea Telecomunicaţiilor, pentru Tehnologie Informaţională şi Mass-Media (Roskomnadzor) a blocat, luni, zeci de website-uri afiliate lui Aleksei Navalnîi. Este unul dintre liderii opoziţiei. Site-urile au fost blocate în perspectiva campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar din septembrie.

„În virtutea unei decizii a Parchetului General, 49 de website-uri au fost blocate”, a declarat, conform cotidianului Le Figaro, Leonid Volkov. Acesta este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, aflat la închisoare.

A fost blocat website-ul lui Aleksei Navalnîi, dar şi cele ale principalelor organizaţii care îl susţin. Website-urile au fost declarate „extremiste” de către justiţia rusă.

Leonid Volkov, care trăieşte în exil în Lituania, crede că deciziile au rolul de a bloca activităţile susţinătorilor lui Aleksei Navalnîi înaintea scrutinului parlamentar din septembrie.

Aleksei Navalnîi se află în Penitenciarul Pokrov, situat în regiunea Vladimir, la circa 100 de kilometri de Moscova.

O instanţă judiciară din Moscova a decis, la începutul lunii februarie, condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare a lui Aleksei Navalnîi. A fost condamnat pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare.

Instanţa a dispus scăderea din sentinţă a zilelor petrecute de Aleksei Navalnîi în arest la domiciliu. Aleksei Navalnîi a fost arestat preventiv pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia. Înainte, a fost tratat în Germania ca urmare a atacului neurotoxic din august 2020.

O femeie care purta un tricou cu imaginea săptămânalului francez Charlie Hebdo a fost uşor rănită cu un cuţit. S-a întâmplat duminică, în Hyde Park, în centrul Londrei, a anunţat poliţia.

Poliția a lansat un apel la martori pentru a-l găsi pe autorul atacului, informează luni France Presse.

”Poliţia a fost chemată de serviciile de urgenţă duminică la ora 15:34 pentru o agresiune la Speakers’ Corner” din Hyde Park, a precizat Met Police (poliţia metropolitană) într-un comunicat.

Agenţii care au ajuns la faţa locului au găsit o femeie de 39 de ani. Femeia prezenta o tăietură minoră la cap. Ea a fost tratată la faţa locului înainte de a fi transportată la un spital din centrul Londrei. Viaţa ei nu a fost pusă în pericol, potrivit comunicatului.

În videoclipuri intens distribuite pe reţelele de socializare, o persoană îmbrăcată în negru este văzută apropiindu-se de o femeie care poartă un tricou pe care scrie ”Charlie Hebdo”. Femeia este apoi văzută cu sânge pe faţă şi este preluată de o dubă a forţelor de ordine aflată în apropiere.

Poliţia a precizat că a găsit un cuţit în apropierea locului faptei în urma unei percheziţii. A cerut martorilor să o contacteze, cerând între timp să nu se facă ”speculaţii cu privire la motivul atacului”. ”Suntem în primele stadii ale anchetei noastre şi lucrăm din greu pentru a găsi persoana responsabilă”.

La 7 ianuarie 2015, la Paris, fraţii Kouachi au atacat cu arme de război redacţia publicaţiei Charlie Hebdo, care publicase caricaturi cu Mahomed, ucigând 12 persoane, printre care celebrii caricaturişti Cabu şi Wolinski, înainte de a fugi. AGERPRES

Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare anti-COVID peste media sistemului de învăţământ, a declarat, duminică, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a adăugat că, în locul obligativităţii imunizării, preferă organizarea de centre şi promovarea importanţei şi necesităţii vaccinării în rândul personalului angajat în sistem.

„Universităţile au înregistrat un procent de vaccinare peste media, deja, cea mai ridicată a sistemului de învăţământ, 60% din personalul didactic auxiliar, didactic neauxiliar şi nedidactic, vaccinat.

Faţă de acest procent, universităţile au un procent şi mai mare. Preferăm să organizăm centre de vaccinare şi să promovăm importanţa şi necesitatea vaccinării în raport cu obligativitatea vaccinării. Nu cred că este normal să impunem această condiţie, începând cu elevii şi studenţii.

Avem alte persoane, angajaţi din sistemul de învăţământ, din sistemul de sănătate, care trebuie să se vaccineze pentru a da un exemplu elevilor şi studenţilor”, a afirmat Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă, organizată cu prilejul examenului de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.

Rectorul UMF, Viorel Jinga, a precizat că la această universitate 89% dintre studenţi sunt vaccinaţi.

„Sigur că o să-i lămurim pe ceilalţi, poate până începe anul şcolar, anul universitar. Chiar şi celor de aici (candidaţilor la admiterea la UMFCD – n.r.) le-am pus un anunţ, dacă vor, alături este centrul de vaccinare, după ce-şi termină examenul să treacă pe acolo „, a declarat Jinga.

Din toamnă, cursurile se vor desfășura cu prezență fizică

El a amintit că, potrivit celei mai recente decizii a Senatului universităţii, cursurile se vor desfăşura din toamnă cu prezenţă fizică, faţă în faţă.

„Evident, dacă apar alte modificări epidemiologice, vom lua, la momentul respectiv, o altă decizie, dacă va fi cazul. În general, la Consiliul Naţional al Rectorilor s-a mers pe ideea ca toate universităţile să încerce cât mai mult să îşi desfăşoare activitatea cu prezenţă fizică a studenţilor, începând cu 1 octombrie sau cu data la care începe anul universitar în universitatea respectivă”, a explicat Viorel Jinga. Agerpres

Persoanele inoculate cu două vaccinuri diferite împotriva COVID-19 vor primi o a treia doză de vaccin, în Danemarca, relatează luni dpa.

Ministerul danez al Sănătăţii a declarat pentru postul de radio DR că persoanele inoculate cu vaccinuri diferite împotriva COVID-19 vor primi un al treilea vaccin. Se va întâmpla după ce campania naţională de vaccinare va fi încheiată.

Motivul este că mai multe ţări din exteriorul UE şi al zonei Schengen nu recunosc inocularea cu vaccinuri diferite ca o schemă de vaccinare completă la intrarea pe teritoriul lor.

Acest lucru ar putea provoca probleme de călătorie pentru aproximativ 150.000 de cetăţeni danezi care au fost inoculaţi cu două vaccinuri diferite împotriva COVID-19.

Media din Danemarca a relatat recent despre cazul unei thailandeze care trăieşte în Danemarca. Ea nu-şi poate vizita părinţii din ţara natală întrucât nu poate scăpa de carantină. A fost inoculată cu două vaccinuri diferite.

Un număr total de 151.335 de cetăţeni, mulţi angajaţi în domeniul sanitar, au primit iniţial prima doză din vaccinul AstraZeneca. Apoi a fost înlăturat din programul de vaccinare din Danemarca. S-a întâmplat din cauza preocupărilor legate de apariţia unor posibile cheaguri de sânge.

Aceştia au primit apoi a doua doză din serurile BioNTech/Pfizer sau Moderna. Acum, potrivit sursei citate, ei ar urma să primească noi vaccinuri fabricate de aceleaşi companii.

Nu se ştie încă modul concret în care se va implementa decizia. Va fi discutată între autoritatea sanitară şi regiunile daneze, notează dpa. AGERPRES