Connect with us

ACTUALITATE

FOTO: Peste 20 de migranţi, între care 4 minori, găsiți ascunşi într-un camion încărcat cu piese auto, la Vama Nădlac II

Publicat



Polițiștii de frontieră de la Vama Nădlac II au depistat, în noaptea de luni spre marţi, 21 de cetăţeni din Irak, Egipt şi Siria, care încercau să iasă ilegal din ţară, ascunşi într-un automarfar încărcat cu piese auto.

Potrivit unui comunicat al IGPF, în noaptea de luni spre marţi, s-a prezentat, pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din ţară, un cetăţean turc în vârstă de 45 de ani, care conducea un ansamblu rutier format din cap tractor cu semiremorcă, înmatriculate în Turcia.

Conform documentelor de însoţire a mărfii, şoferul transporta piese auto de la o societate din Turcia, pentru o firmă din Polonia.

În urma analizei de risc specifice, poliţiştii de la Punctul de trecere a Frontierei Nădlac II – Csanadpalota, în cooperare cu lucrători ai Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Timişoara, au procedat la efectuarea unui controlul amănunţit al mijlocului de transport, astfel că în partea din faţă a compartimentului marfă al autocamionului, printre bunurile transportate, au fost descoperite 21 de persoane care erau ascunse.

Din primele verificări, poliţiştii de frontieră au stabilit că persoanele în cauză sunt cetăţeni din Siria, Irak şi Egipt, grupul fiind format din 11 bărbaţi, şase femei şi patru minori. La cercetări s-a stabilit că adulţii au vârste cuprinse între 18 şi 46 de ani, iar minorii, între 4 şi 17 ani, şi sunt solicitanţi de azil în ţara noastră, intenţionând să ajungă ilegal într-o ţară din vestul Europei.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de migranţi pentru şoferul turc al automarfarului şi de tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat faţă de cetăţenii străini descoperiţi ascunşi, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Sedentarismul creşte riscul de deces din cauza COVID-19 (studiu)

Publicat

Lipsa exerciţiilor fizice este asociată cu un risc crescut, în caz de COVID-19, de a face o formă mai severă şi de a muri, potrivit unui studiu realizat pe circa 50.000 de pacienţi şi dat publicităţii miercuri, informează AFP.

Persoanele care au fost inactive fizic cel puţin doi ani înaintea pandemiei sunt mai susceptibile de a fi spitalizate, de a necesita terapie intensivă şi de a muri din cauza COVID-19 decât pacienţii care au urmat în mod constant recomandările de activitate fizică, potrivit acestei cercetări, publicate în British Journal of Sports Medicine.

Ca factor de risc pentru o formă gravă de boală, inactivitatea fizică este depăşită doar de vârsta înaintată şi de un istoric de transplant de organe, potrivit cercetătorilor.

De fapt, prin comparaţie cu alţi factori de risc, cum ar fi fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare sau cancerul, “inactivitatea fizică a fost cel mai important factor de risc în toate rezultatele”, au subliniat aceştia.

Factorii de risc cei mai asociaţi cu o formă severă de COVID-19 sunt vârsta înaintată, sexul masculin şi anumite patologii preexistente, cum ar fi diabetul, obezitatea şi bolile cardiovasculare.

Însă factorul inactivitate fizică nu fusese încă explorat. Pentru a studia impactul său potenţial asupra severităţii infecţiei, spitalizării, perioadei petrecute la terapie intensivă şi decesului, cercetătorii au comparat evoluţia a 48.440 de adulţi infectaţi cu COVID-19 în perioada ianuarie-octombrie 2020 în Statele Unite.

Vârsta medie a pacienţilor a fost de 47 de ani şi aproape două treimi dintre aceştia au fost femei (62%). În medie, indicele lor de masă corporală (IMC) a fost de 31, imediat peste pragul de obezitate.

Aproximativ jumătate nu aveau boli anterioare, cum ar fi diabetul, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală cardiovasculară sau renală şi cancerul. Circa 20% prezentau unul dintre aceşti factori de risc şi aproape o treime (32%), doi sau mai mulţi.

Toţi îşi declaraseră nivelul de activitate fizică regulată de cel puţin trei ori între martie 2018 şi martie 2020 în timpul vizitelor la clinicile ambulatorii.

Dintre aceştia, 15% s-au descris ca fiind inactivi (între 0 şi 10 minute de activitate fizică pe săptămână); 7% au dat asigurări că respectă sistematic directivele sanitare (cel puţin 150 de minute pe săptămână). Restul au raportat că au făcut mişcare într-o oarecare măsură (între 11 şi 149 minute pe săptămână).

Aproximativ 9% din total au fost spitalizaţi, iar 2% au murit.

După ce au luat în considerare diferenţele datorate vârstei, etniei şi comorbidităţilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că pacienţii sedentari cu COVID-19 au fost de două ori mai predispuşi să fie spitalizaţi decât cei care s-au declarat cei mai activi.

De asemenea, aceştia au fost cu 73% mai predispuşi să aibă nevoie de terapie intensivă şi de 2,5 ori mai predispuşi să moară din cauza infecţiei.

Pacienţii care nu au avut niciun fel de activitate fizică au fost, de asemenea, mai predispuşi să fie spitalizaţi şi să moară din cauza infecţiei decât cei care obişnuiau să facă mişcare într-o oarecare măsură.

Cu toate acestea, studiul nu oferă dovezi ale unei legături directe între lipsa exerciţiilor fizice şi rezultatele obţinute. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost demis. Pleacă și secretarul de stat Andreea Moldovan

Publicat

Premierul Florin Cîțu anunță că miercuri i-a înaintat președintelui Klaus Iohannis documentele de revocare din funcția de ministru al Sănătății a lui Vlad Voiculescu.

Potrivit lui Cîțu, interimatul funcției va fi asigurat de către Dan Barna, până la numirea unui nou ministru la conducerea ministerului Sănătății.

„Totodată, am decis demiterea din funcția de secretar de stat la ministerul Sănătății a doamnei Andreea Moldovan, iar decizia va fi publicată în Monitorul Oficial în cursul zilei de astăzi”, anunță premierul.

Ordinul de ministru al Sănătății care introduce noi criterii pentru carantinarea localităților, respectiv nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și de gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI, semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, a fost publicat marți în Monitorul Oficial.

Documentul introduce un punctaj pe baza unei grile. Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori pot intra în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Pentru încetarea carantinei este prevăzut un singur criteriu, respectiv rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

Premierul Florin Cîțu nu și-ar fi dat acordul pe ordin, conform unor surse guvernamentale.

Vicepremierul Dan Barna spunea, în schimb, că ordinul este firesc, tehnic și necesar.

MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Persoanele sub 60 de ani din Germania vaccinate cu AstraZeneca vor primi la rapel un alt ser

Publicat

Persoanele cu vârsta sub 60 de ani vaccinate în Germania împotriva COVID-19 cu o primă doză de la AstraZeneca vor primi la rapel un alt vaccin, au decis marţi seara ministerele regionale ale Sănătăţii şi cel federal, relatează AFP.

Germania a decis pe 30 martie să restricţioneze utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani, din cauza cazurilor rare de tromboză raportate în Europa.

Persoanele din această grupă de vârstă care au primit o primă doză de vaccin de la AstraZeneca înainte de această dată vor beneficia la rapel de serurile BioNTech/Pfizer sau Moderna, disponibile în Germania, au decis oficialii din domeniul sănătăţii la sfârşitul unei reuniuni, potrivit agenţiei de ştiri DPA.

“Soluţia găsită oferă o bună protecţie”, a declarat pentru DPA preşedintele Conferinţei miniştrilor Sănătăţii şi responsabil pentru Bavaria, Klaus Holetschek.

Miniştrii au urmat astfel recomandarea emisă săptămâna trecută de Comisia pentru vaccinuri (STIKO).

Germania a decis, la fel ca multe alte ţări, să rezerve utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele mai în vârstă, deoarece s-au observat cazuri extrem de rare de tromboze la subiecţii mai tineri.

Până la data de 2 aprilie, au fost raportate 42 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală după vaccinarea cu AstraZeneca. În 35 de cazuri, a fost vorba despre femei cu vârste între 20 şi 63 de ani, iar 8 persoane au murit.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, circa 2,2 milioane de persoane cu vârsta sub 60 de ani au primit o prima doză de la AstraZeneca în ultimele săptămâni. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Voiculescu: Bucureștiul nu se carantinează de Paști

Publicat

vlad voiculescu

Bucureștiul nu se carantinează de Paști, a scris ministerul Sănătății Vlad Voiculescu pe Facebook, ca reacție la apariția noilor criterii pentru carantinarea localităților, publicate în Monitorul Oficial.

„Bucureștiul NU se carantinează de Paști. S-au publicat noile criterii de carantinare a localităților. Nu trăim într-o nouă realitate, doar s-au clarificat/actualizat criteriile care pot duce către o recomandare de carantinare a unei localități.

Nivelul de testare Covid19 devine unul dintre factorii principali, alături de rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI. Se definește de asemenea carantinarea zonală.

Ca și până acum, decizia de carantinare se ia pe baza mai multor factori, și nu automat.

Și nu, noile criterii nu duc la carantinarea Capitalei de Paște la fel cum nu duceau nici cele vechi. Niciuna dintre deciziile deja anunțate ale guvernului nu se schimbă”, a scris Voiculescu.

Ministerul Sănătății a elaborat un ordin prin care introduce noi criterii pentru carantinarea localităților, respectiv nivelul de testare pentru COVID, rata de incidență și de gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul, semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan, a fost publicat marți în Monitorul Oficial.

Documentul introduce un punctaj pe baza unei grile. Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori pot intra în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Pentru încetarea carantinei este prevăzut un singur criteriu, respectiv rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

Premierul Florin Cîțu nu și-a dat acordul pe ordin. „Nimeni nu știa ca urmează sa se publice acest ordin și că se publica în aceasta formă, respectiv nu a existat un acord în acest sens”, au precizat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe