Connect with us

ACTUALITATE

FOTO: Peste 4 milioane de lei pentru modernizarea Parcului Veza din Blaj. Contractul de finanțare, semnat la ADR Centru

Publicat

parc blaj

Miercuri, la sediul ADR Centru din Alba Iulia,  primarul municipiului Blaj, Gheorghe Valentin Rotar și director general ADR Centru, Simion Crețu, au semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului inscris în CF nr 77100 – Parc Veza Blaj”, a cărui valoare totală este de aproape 4,2 milioane lei, pentru modernizarea a circa 9.000 mp și crearea unei zone publice de agrement și recreere în orașul supranumit „Mica Romă”. Pânâ la finalul lunii septembrie 2020, în acest municipiu emblematic de pe Valea Târnavelor vor fi realizate lucrări pentru dotarea zonei într-o manieă modernă, eco-eficientă și protectivă, accesibilă publicului larg.

Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, respectiv Prioritatea de investiții 5.2, care urmărește revitalizarea orașelor, regenerarea și decontaminarea terenurilor industriale dezafectate, inclusiv zonele de reconversie urbană. Obiectivul general al proiectului este de a asigura refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate situate în intravilanul municipiului Blaj, în vederea îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașului, reducerii poluării aerului și promovării măsurilor de reducere a zgomotului. Municipalitatea consideră că astfel se vor îmbunătăți și serviciile publice oferite utilizatorilor de parcuri și spații verzi, de terenuri de joacă și de sport la nivel urban.

Concret, prin acest proiect se vor amenaja 8.848 mp din zona Parcului Veza, în termen de 15 luni de la startul lucrărilor de execuție. În urma lucrărilor va crește cu 0,79 ha suprafața zonelor verzi ale Municipiului Blaj, față de cele 36 ha curente, respectiv de la 17,15 mp zonă verde/cap de locuitor la 17,53 mp zonă verde/cap de locuitor.

Dotarea zonei publice de agrement și recreere din Blaj se va realiza într-o manieră modernă, eco-eficientă și protectivăa, accesibilă publicului larg și cu dizabilități, prin următoarele construcții: fântânăa arteziană, grupuri sanitare, alei, skatepark, mobilier specific pentru parc, spații verzi complet reamenajate, aparate de iluminat și supraveghere, sistem de irigații automatizat, racorduri la toate utilitățile necesare.

Din punct de vedere funcțional, trebuie menționat faptul că vor fi montate 12 bănci, 20 coșuri de gunoi, 6 pergole, 3 cișmele, 1 loc de joacă și 10 grupuri sanitare.

Pentru municipiul Blaj, acest proiect este deosebit de important. Investind fonduri europene în modernizarea Parcului Veza, dovedim cetățenilor noștri atât faptul că suntem interesați de dezvoltarea tuturor zonelor din oraș, dar și că ne preocupă investițiile care nu consumă foarte mult din bugetul public, dar sunt relevante pentru comunitate și pentru turiști. Din discuțiile avute cu conducerea ADR Centru știm că turismul este ramura economică prin care Regiunea Centru a depășit zone mult mai cunoscute din țară. În ceea ce priveste numărul de înnoptări din Blaj, acesta a crescut considerabil, de la 8.575 de înnoptări în anul 2013, la aproape 20.000, în 2016. Numărul turiștilor este într-o continuă creștere, fapt datorat desfășurării evenimentelor sportive și culturale, dintre care amintesc doar „Sărbatoarea Mierii” și festivalul ”Blaj Alive”, dar și datorită echipei de volei feminin pe care o sprijinim foarte mult și care este o forță la nivel european. În noul Parc Veza conceptul care a stat la baza realizării investiției constă în realizarea unei oaze verzi, naturale, cu intervenții minime asupra spațiului natural. Vom avea și o fântână arteziană cu jet din pavaj, mobilier specific pentru parc, care ține cont de cei care îl vor folosi, dar și o clădire cu destinație administrativă și grup sanitar, amplasată central, precum și un Skatepark pentru tineri, cu un traseu având diferite grade de dificultate”, a declarat primarul Gheorghe Valentin Rotar.

Valoarea totală a proiectului „Amenajarea unui spațiu verde în incinta imobilului înscris în CF nr 77100 – Parc Veza Blaj” este de peste 4,175 milioane lei, din care aproape 4 milioane lei sunt fonduri nerambursabile solicitate din FEDR și bugetul de stat (98,00% din valoarea eligibilă a proiectului, adică 882.523,57 euro), diferența fiind reprezentantă de contribuția beneficiarului, Primăria municipiului Blaj, la cheltuielile eligibile și la cele neeligibile.

Proiectul se va derula pe o perioadă de aproape 24 luni, până în data de 30 septembrie 2020. Parcurile, cu infrastructura de agrement și turism reabilitată se adreseaza tuturor categoriilor sociale și de vârstă, prezentând facilități specifice și dotări pentru recreere, sport și joacă. Ediliul estimează că numărul de vizite în localitate va crește după implementarea acestui proiect.

Pe lângă această inițiativă, municipalitatea din Blaj mai are depuse spre finanțare cereri de alocare de fonduri nerambursabile prin POR 2014-2020 în domeniul investițiilor pentru modernizarea unităților de învațământ și extinderea Spitalului Municipal, pentru îmbunătățirea calității vieții populației, proiecte a căror valoare totală depășește 9 milioane euro.

Este cel de-al treilea proiect pe care îl semnăm pe această prioritate de investiții la nivel regional, ridicând astfel valoarea sumelor atrase la circa 15 milioane lei, adică mai mult de o treime din suma alocată la nivel regional. Mai sunt încă cinci proiecte în faza precontractuală și considerăm că vom atrage toate fondurile destinate acțiunilor prin care se îmbunatățește mediul urban. Vorbind despre municipiul Blaj, vorbim despre o urbe care se dezvoltă mai repede decât media orașelor din Regiunea Centru. Aici investițiile publice sunt corelate cu investițiile private, rata șomajului s-a redus simțitor în intregul areal de pe Valea Târnavelor și rezultatele activităților edilitare sunt vizibile direct în creșterea calității vieții. În Blaj, au mai fost finanțate, prin POR 2007-2013, obiective din infrastructura publică, respectiv una dintre cele mai importante artere rutiere ale orașului. Și pentru viitor municipalitatea are pregătite proiecte, care sunt acum în faze de evaluare și de selecție, înainte de contractare. Prin această inițiativă, edilii doresc să ofere noi posibilități de petrecere a timpului liber, localnicilor și turiștilor. Acest obiectiv se alatură, în această perioadă de finanțare, proiectelor de reabilitare a parcurilor din municipiul Gheorgheni și din orașul Luduș, fapt care indică interesul autorităților publice locale de a investi și de a atrage fonduri europene pentru reabilitarea și refuncționalizarea zonelor urbane degradate. Spre deosebire de alte țări europene, România are o situație net deficitară privind suprafața medie a spațiului verde pe locuitor, aceasta devenind o problema a urbanizării actuale. Prin intermediul Prioritatii de Investiții 5.2 a Programului Operațional Regional 2014-2020 pot fi alocate fonduri nerambursabile și pentru reamenajarea și revitalizarea spațiilor publice abandonate și neutilizate, astfel încât acestea să devină spații de agrement cu funcțiuni multiple toate acestea, contribuind la îmbunătățirea mediului urban și a creșterii calității vieții locuitorilor”, a declarat  Simion Crețu, director general ADR Centru.

Nicu Goga


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Restricţiile antiepidemice, prelungite încă o dată în cel mai mare oraş din Noua Zeelandă

Publicat

Auckland sursa pixabay

Auckland, cel mai mare oraş din Noua Zeelandă, va rămâne sub incidenţa restricţiilor anti-COVID-19 pentru cel puţin încă 14 zile, a anunţat luni prim-ministrul ţării, Jacinda Ardern, relatează DPA.

În Auckland, un oraş cu o populaţie de aproximativ 1,7 milioane de locuitori, autorităţile neozeelandeze au impus măsuri antiepidemice foarte stricte în urmă cu două luni, după ce un singur caz de infectare cu SARS-CoV-2 a fost detectat în data de 18 august. De atunci, numărul persoanelor infectate în cadrul acelui focar a ajuns la 2.005.

Jacinda Ardern a precizat că restricţiile din Auckland sunt cele mai dure care au fost adoptate de o ţară din OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), în contextul în care magazinele din acest oraş au putut să funcţioneze doar prin intermediul serviciilor de livrări, iar şcolile au fost închise.

Rezidenţii puteau să îşi viziteze rudele şi prietenii doar în spaţii deschise

Rezidenţii puteau să îşi viziteze rudele şi prietenii doar în spaţii deschise, atât timp cât respectau regulile de distanţare socială, întrunirile erau limitate la doar două familii diferite, iar numărul participanţilor era de cel mult 10 persoane, a precizat premierul neozeelandez.

Au existat şi câteva încălcări ale acestor restricţii care au fost raportate autorităţilor locale, iar Jacina Ardern şi-a îndemnat compatrioţii să respecte măsurile de carantină.

„Noi nu le inventăm pur şi simplu, ele au la bază recomandările experţilor din domeniul sănătăţii publice”, a adăugat ea.

Restricţiile vor fi relaxate în regiunea învecinată Northland

Restricţiile vor fi relaxate în regiunea învecinată Northland, unde elevii vor putea să revină în şcoli, iar magazinele vor fi redeschise.

În schimb, în urma depistării noului coronavirus în apele reziduale din regiunea Waikato, rezidenţii vor rămâne sub incidenţa restricţiilor similare celor din Auckland cel puţin până vineri, a precizat prim-ministrul Noii Zeelande.

Un nou sistem antiepidemic prin care Noua Zeelandă va lupta împotriva noului coronavirus

Vineri, Jacinda Ardern va anunţa un nou sistem antiepidemic prin care Noua Zeelandă va lupta împotriva noului coronavirus, care va include şi o ţintă de vaccinare „foarte ridicată”.

Aproximativ 85% din populaţia eligibilă pentru vaccinare din Noua Zeelandă a fost inoculată cu cel puţin o doză a unor vaccinuri anti-COVID-19, iar 66% dintre rezidenţi au fost vaccinaţi cu schemă completă.

Noua Zeelandă, o ţară cu o populaţie de 5 milioane de locuitori, a raportat aproximativ 4.600 de cazuri de COVID-19 şi 28 de decese asociate acestei maladii de la începutul pandemiei. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Majoritatea românilor se informează de la televizor. Aproape jumătate cred că posturile TV sunt expuse dezinformării

Publicat

Peste jumătate dintre români obişnuiesc să se informeze cel mai des de la TV, iar aproape jumătate dintre ei consideră că posturile de televiziune sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, potrivit unui sondaj realizat INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group.

Întrebaţi de unde obişnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% – reţelele sociale, 15,5% – ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% – posturile de radio, iar 2,7% – nu ştiu sau nu au răspuns.

49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false

Totodată, cercetarea arată că 49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false (faţă de 52,6% în iunie), 35,3% spun că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% – ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% – posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie), 6% – nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,8% în iunie).

55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură

Conform cercetării, 55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 3,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare (faţă de 4,3% în iunie şi 2,5% în martie).

Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă

În opinia a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România (faţă de 13,8% în iunie), urmată la mică distanţă de Rusia – cu 18,1% (faţă de 25,2% în iunie). Urmează China – cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA – cu 7,3% (faţă de 7,9% în iunie), Ungaria – cu 6,9% (faţă de 8% în iunie) şi Germania – cu 2,2% (faţă de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,1% în iunie), iar 30% nu ştiu sau nu au răspuns (faţă de 27,3% în iunie).

Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP), arată că percepţia expunerii la ştiri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută în rândul segmentelor sociodemografice vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor unelte de evaluare critică a informaţiilor atât în cadrul sistemului formal de educaţie, cât şi structurarea unui sistem informal online/offline, care să se adreseze întregii societăţi.

„Responsabilitatea concepţiei şi diseminării soluţiilor aparţine în primul rând statului, ce îşi clatină stabilitatea menţinând abordarea pasivă curentă, cât şi societăţii civile, organizaţiilor profesionale şi patronale sau marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie cost-eficienţă de natură cantitativă ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic şi menţinerea la cote scăzute a calităţii conţinutului media”, spune Andronache.

Efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, subliniază că, „în lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive”.

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 – 27 septembrie şi este împărţit în cinci capitole, ultimul fiind dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cum omoară pandemia turismul: cei care aveau de gând să vină în România au anunțat că renunță

Publicat

turism

România este pe lista roșie a pandemiei de COVID-19, iar turiștii străini care aveau de gând să vină în țara noastră în această toamnă au anunțat că renunță în favoarea unor destinații mai sigure și mai cunoscute. Tour-operatorii dau vina pe noul val de COVID-19, dar și pe nepăsarea guvernanților.

România își pierde și bruma de turiști străini care o vizitau anual în fața noului val COVID-19, dar mai ales din cauza nepăsării grave a celor care trebuiau să aibă grijă de turismul românesc, spun tour-operatorii.

Odată cu intrarea României pe lista roșie a incidenței cazurilor de COVID-19 și creșterea alarmantă a deceselor din cauza acestei boli, cei câțiva turiști străini care aveau de gând să vină în România în această toamnă au anunțat agențiile de turism și unitățile de cazare că renunță la țara noastră în favoarea unor destinații mai sigure și mai cunoscute.

Lovitura este una extrem de dureroasă pentru tour-operatorii români de incoming, pentru unitățile de cazare și de alimentație care se chinuie să supraviețuiască de la o zi la alta într-o industrie haotică, lipsită de reglementări sau de coordonare.

„Turismul românesc a decedat oficial”

„Turismul în general, dar mai ales cel de incoming a devenit un sector al nimănui, ignorat cu totul de un guvern în care nu numai că nu mai există un minister care să-l coordoneze, dar, mai grav, nu mai există niciun departament, nicio direcție sau măcar o persoană însărcinată oficial. Cu alte cuvinte, turismul românesc a decedat oficial.

În condițiile în care toate țările europene au făcut din strategia de turism un instrument major de recuperare a pierderilor înregistrate în perioada pandemică, România nu are niciun plan minim, în ciuda apelurilor disperate venite din partea asociațiilor și profesioniștilor din domeniu.

Site-ul oficial de prezentare, www.romania.travel este total nefuncțional

Site-ul oficial de prezentare, www.romania.travel este total nefuncțional pentru că nu a mai înnoit nimeni domeniul de internet! Ce să mai vorbim despre buget de promovare, program de marketing sau măcar o viziune pe termen scurt! După doi ani, 2020 și 2021, în care participarea României la târgurile de turism a fost una anemică și neînsemnată, din păcate, anul următor se anunță ca unul în care țara noastră va dispărea complet de pe harta turismului mondial.

Pentru prima oară după anul 1980, destinația România lipsește de la World Travel Market (Londra)

Pentru prima oară după anul 1980, destinația România lipsește de la World Travel Market (Londra) – al doilea cel mai mare eveniment expozițional de turism din lume. Incompetența, indolența și nepăsarea celor care ne conduc au atins cote maxime”, spune Ovidiu Tudor, președinte Asociația Incoming România.

Potrivit acestuia, deși turismul de incoming este unul din puținele domenii care contribuie în mod pozitiv la îmbunătățirea imaginii de țară, lipsa de viziune ne compromite pentru următorii ani.

Operatorii solicită premierului înființarea de urgență a unui organism profesionist și independent care să coordoneze promovarea României, a unei Organizații de Management al Destinației capabilă, competentă și cu obiective clare.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut în iulie cu 10% față de luna anterioară

Publicat

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut în iulie 2021 faţă de luna precedentă cu 10,2%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Conform INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 10,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+100,3%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+23,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+8,8%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+4,1%)şi din comerţul cu ridicata nespecializat (+1,4%).

Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-7,4%), al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,1%) şi comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-0,2%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,7%.

Comparativ cu luna iulie din 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut pe ansamblu cu 21,3%

Comparativ cu luna iulie din 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut pe ansamblu cu 21,3%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+66,5%), al altor produse (+30,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+20,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+20,6%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+18,7%), comerţul cu ridicata nespecializat (+9,1%) și comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+7,9%). Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a scăzut cu 5,5%.

Creştere pe ansamblu cu 17,4%

INS anunță că cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în primele șapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2020, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 17,4%, datorită creșterii comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+22,4%), al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+21,9%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+18,7%), comerţului cu ridicata nespecializat (+17,4%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+17,4%), al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+11,5%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,1%) şi activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,6%).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe