Costul surselor de producţie a energiei regenerabile este mai mic decât cel al noilor termocentrale pe cărbune şi chiar decât cel al unor termocentrale existente, arată un raport publicat marţi de Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), transmite Reuters.

Din cauza energiei mai ieftine provenite din surse regenerabile, termocentrale pe cărbune cu capacităţi de până la 800 de Gigavaţi ar putea fi înlocuite de noi capacităţi regenerabile, ceea ce ar permite realizarea unor economii de până la 32 de miliarde de dolari pe an şi ar reduce emisiile de CO2 cu până la trei gigatone.

“În condiţiile în care costurile pentru energia fotovoltaică şi cea eoliană onshore au scăzut, noile capacităţi regenerabile sunt nu doar mai ieftine decât noile capacităţi din domeniul combustibililor fosili dar şi sub costurile operaţionale ale termocentralelor pe cărbune existente”, subliniază raportul anual publicat de IRENA.

Eliminarea cărbunelui din producția de electricitate este crucială

Eliminarea cărbunelui din producţia de electricitate este crucială pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris privind limitarea creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de două grade Celsius. Agenţia Internaţională a Energiei estimează că cererea mondială de cărbune va scădea cu aproximativ 8% în 2020.

Anul trecut, costul mediu ponderat al energiei electrice (LCOE) pentru noile capacităţi de producţie a energiei eoliene onshore a scăzut cu 13% comparativ cu 2019, în timp ce în cazul capacităţilor eoliene offshore s-a înregistrat o scădere de 9% iar pentru capacităţile de producţie a energiei fotovoltaice scăderea a fost de 7%.

LCOE include costul producţiei unui megawat oră de electricitate, plus capitalul în avans şi costurile de dezvoltare, costurile de finanţare şi comisioanele pentru operare şi mententanţă.

Indicatorul LCOE a scăzut cu până la 85%

Între 2010 şi 2020, indicatorul LCOE pentru noile proiecte de producţie a energiei fotovoltaice a scăzut cu până la 85%, în timp ce pentru noile proiecte din domeniul energiei eoliene onshore a scăzut cu 56% iar pentru capacităţile eoliene offshore s-a înregistrat o scădere de 48%.

În Europa, costurile de operare pentru noile termocentrale pe cărbune sunt cu mult peste costurile noilor panouri fotovoltaice şi cele ale turbinelor eoliene onshore, dacă sunt incluse şi costurile certificatelor de poluare. În schimb, în SUA şi în India, costurile de operare pentru noile termocentrale pe cărbune sunt mai mici decât cele pentru instalaţii regenerabile, deoarece nu există un preţ care trebuie plătit pentru emisiile de CO2. Cu toate acestea, raportul IRENA susţine că în SUA între 77% şi 91% din termocentralele pe cărbune existente au un cost de operare mai mare decât noile panouri fotovoltaice şi turbine eoliene, în timp ce în India raportul este cuprins între 87% şi 91%.

AGERPRES/

Aproape 70% dintre elevi sunt îngrijorați de efectele adverse, de eficacitatea pe termen lung, de posibilitatea infertilității, a declarat marți Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE), care a citat un studiu realizat de CNE.

Potrivit lui Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 8.000 de elevi din întreaga țară.

„Vedem că rata de vaccinare în rândul elevilor crește și avem cifre bune și asta se datorează în primul rând faptului că noi facem parte dintr-o generație interconectată, care este în permanență racordată la informații, factual, de cele mai multe ori, însă, din păcate, datele pe care noi le-am colectat prin intermediul acestei consultări ne arată că informațiile venite din surse oficiale sunt foarte rar accesibile elevilor”, a spus reprezentantul elevilor.

Conform acestuia, raportul realizat arată că 40% dintre elevi vor să se vaccineze.

Peste 61% dintre elevi nu sunt siguri dacă vor să se vaccineze

„Pe de altă parte, 61% dintre elevi nu sunt siguri dacă vor să se vaccineze sau nu vor să se vaccineze. Din punctul nostru de vedere, munca de informare aici trebuie dusă, pe segmentul de elevi care nu s-au hotărât încă. În același timp trebuie să adresăm și îngrijorările pe care elevii le au cu privire la vaccin.

Aproape 70% dintre elevi sunt îngrijorați de efectele adverse

Aproape 70% dintre elevi sunt îngrijorați de efectele adverse, de eficacitatea pe termen lung, de posibilitatea infertilității, sunt temeri care au un fundament științific mai mult sau mai puțin adevărat, dar este important ca aceste temeri să fie adresate de către autorități și într-un mod în care să fie accesibil în mod real fiecărui elev în parte”, a mai spus Rareș Voicu.

Acesta a spus că, potrivit raportului, jumătate dintre elevi susțin că nu au vorbit despre vaccin la școală.

„De multe ori, comunicarea oficială din partea Guvernului nu ajunge la elevi, fie că sunt folosite canale de comunicare pe care elevii nu le frecventează, fie pentru că mesajele nu sunt adaptate nivelului de înțelegere al fiecărui elev în parte”, a mai spus președintele CNE, care a atras atenția și asupra discrepanței existente în ceea ce privește informarea elevilor din mediul urban și a celor din mediul rural.

sursa: mediafax.ro

Dacă ne vaccinăm ar trebui să nu avem un val patru cu probleme, spune premierul Forin Cîțu, care precizează că aproape 100.000 de minori s-au vacciat până în prezent.

„Populația eligibilă dacă se vaccinează nu ar mai trebui să vorbim de un val patru. Știu că se discută farte mult despre valul patru. Nu avem niciun motiv să avem valul patru în România… s-ar putea să avem un val patru, pentru că gripa vine în fiecare an, dar nu ar trebui să avem un val patru semnificativ pentru că avem vaccin și dacă ne vaccinăm nu vom avea valul patru. OMS a anuțat deja că varianta Delta se răspândește foarte repede.

Deci ăsta e un risc. Este deocamdată cea mai agresivă și cei mai vulnerabili sunt persoanele nevaccinare. Deci dacă ne vaccinăm ar trebui să nu avem un val patru cu probleme”, spune premierul Florin Cîțu.

El participă, alături de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, și vicepreședintele CNCAV, Andrei Baciu, la o ședință pe tema beneficiilor vaccinării copiilor.

„Când vorbim de tineri sub 18 ani părinții și tutorii sunt cei care iau decizii și trebuie să ia cele mai bune decizii. Sunt 98.134 de minori care s-au vaccinat, iar dintr-un raport, 45,5% dintre elevi consideră că este foarte important și important să se vaccineze”, afirmă premierul.

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat marți că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în România 41 de noi cazuri de Covid și 4 decese la pacienți confirmați cu noul coronavirus. Alte 70 de decese au fost înregistrate în perioada anterioară.

sursa: mediafax.ro

Ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă (15-64 de ani) a crescut anul trecut în Uniunea Europeană cu 0,5 puncte procentuale (pp), la 27,1%, statele membre cu cea mai ridicată pondere fiind Italia (35,9%), Croaţia (32,9%), Grecia (32,6%), Belgia (31,4%) şi România (30,8%), arată datele prezentate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În contrast, cea mai scăzută pondere s-a înregistrat Suedia (17,5%), Olanda (19,1%), Estonia (20,7%), Germania (20,8%) şi Danemarca (21%).

Comparativ cu 2019, în Uniunea Europeană cea mai mare creştere anuală a ponderii persoanelor din afara pieţei forţei de muncă s-a înregistrat în Spania şi Italia (fiecare cu un avans de 1,6 pp în 2020), Irlanda (1,4 pp), Portugalia (1,2 pp), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 1 pp). În contrast, cel mai semnificativ declin a fost în Malta (minus 1,2 pp), Letonia (minus 0,9 pp), România şi Croaţia (ambele cu minus 0,6 pp) şi Lituania (minus 0,5 pp).

Ponderea persoanelor din afara pieței forței de muncă

În Uniunea Europeană, ponderea persoanelor din afara pieţei forţei de muncă ca procent din populaţia totală de vârstă activă a fost pe un trend descendent, scăzând de la 32,3% în 2002 la 26,6% în 2019.

Persoanele din afara pieţei forţei de muncă, adică acelea care nu sunt nici angajate nici şomere, nu sunt disponibile sau nu caută să-şi găsească un loc de muncă din diverse motive, de exemplu pentru că sunt înscrise la studii, au grijă de un membru al familiei sau au probleme de sănătate.

Tren descendent

În timp ce ponderea femeilor şi a bărbaţilor din afara pieţei forţei de muncă a fost în general pe un tren descendent în perioada 2002-2019, s-a înregistrat un trend ascendent în 2020, faţă de 2019, pentru ambele genuri.

În cazul bărbaţilor, creşterea de 0,7 pp a fost cea mai ridicată înregistrată de la începutul publicării datelor. Pe de altă parte, ponderea femeilor din afara pieţei forţei de muncă a crescut cu doar 0,4 pp anul trecut. Este prima creştere pentru femei din 2002.

Disparitatea între femei şi bărbaţi în UE a scăzut din 2002 (când era de 16,7 pp), ajungând la cel mai redus nivel în 2020 (10,7 pp).

AGERPRES