România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva scoate la vânzare în acest an 40.000 de pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid, iar preţurile vor fi între 15 şi 35 de lei, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii regiei la solicitarea AGERPRES.

“În acest an, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva are posibilitatea de a recolta 40.000 de Pomi de Crăciun, din care 26.000 din specia brad şi 14.000 din specia molid. Din totalul de 40.000 Pomi de Crăciun, 27.000 provin din culturi specializate şi pepiniere silvice, iar 13.000 din lucrări silvo-culturale”, precizează Romsilva.

În anul 2018, regia a scos pe piaţă o cifră similară, în jur de 40.000 de Pomi de Crăciun, dar a avut şi o ofertă de peste 35.000 de brazi plantaţi în ghivece, la un preţ între 35 şi 250 de lei, în funcţie de mărime şi de costurile cu ambalarea.

Reprezentanţii Romsilva susţin că şi anul acesta preţurile de vânzare pentru pomii destinaţi sărbătorilor de iarnă variază în funcţie de înălţime şi categoria din care fac parte.

Astfel, pentru un pom din specia molid sau alte răşinoase cu o înălţime de 0,7 – 1,3 metri, preţul este de 15 lei/bucată, pentru pomii cu o înălţime între 1,31 şi 2 metri – 20 de lei/bucata, iar cei între 2,01- 3 metri vor costa 25 de lei/bucata. În schimb, pentru specia brad preţurile vor fi ceva mai ridicate, respectiv 25 de lei pentru pomii de Crăciun cu o înălţime de 0,7- 1,3 meri, 30 de lei pentru cei cu o înălţime de 1,31 – 2 metri şi de 35 de lei, pentru brazii cu o înălţime între 2,01 şi 3 metri.

Reprezentanţii Romsilva precizează că solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de 3 metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 25 lei/metru. Valorificarea acestora se face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine. Preţurile menţionate nu includ TVA.

Şeful Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a anunţat recent că intenţionează ca în anii următori regia să pună pe piaţă doar brazi în ghivece astfel încât aceştia să poată fi ulterior plantaţi.

“Îmi doresc să vindem puieţi, brazi în ghivece, până la un metru, în următorii ani, ca ulterior să poată fi plantaţi. Însă este o chestiune de educaţie în rândul populaţiei”, a spus Mihăilescu în data de 11 octombrie, când Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a prezentat oferta de masă lemnoasă care va fi pusă în circuitul economic în anul 2020.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,11 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din întregul fond forestier naţional de 6,5 milioane hectare. AGERPRES

Românii au cumpărat, în primele zece luni ale anului 5.283 de autoturisme ecologice, în creştere cu peste 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, reiese din datele centralizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

În acest context, ponderea acestui segment de autovehicule în total piaţă autohtonă a ajuns la 3,7%, comparativ cu 2,7% în primele zece luni din anul anterior.

Conform analizei de specialitate, din totalul vânzărilor de autoturisme “verzi”, consemnat în intervalul ianuarie – octombrie 2019, majoritatea (3.794 de unităţi) sunt hibride, în creştere cu 37,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018, în timp ce 1.185 de unităţi se încadrează în categoria electrice (+143,3%), iar 304 exemplare sunt în categoria plug-in (+19,7%).

În topul celor mai comercializate autoturisme full electrice, în primele zece luni ale anului, primul loc este ocupat de Nissan – cu 319 unităţi (comparativ cu 39 de exemplare vândute în aceeaşi perioadă din 2018), urmat de Renault – cu 316 unităţi (+345,1%), Volkswagen (203 de exemplare, +63,7%), BMW (155 de unităţi, +40,9%), Smart (127 unităţi, +25,7%), Jaguar (32 de exemplare, în comparaţie cu niciuna în primele zece luni din 2018), Audi (17 unităţi, faţă de niciuna în anul precedent) şi Mercedes Benz (3 unităţi, faţă de una în anul anterior).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibrid vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate în dreptul: Toyota – cu 3.265 de unităţi, Lexus (203), Ford (83), Honda (72), Suzuki (70), Kia (54), Hyundai (44) şi Land Rover (3).

De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi – cu 126 de exemplare, urmată de Volvo – cu 65 de unităţi, Land Rover (37), BMW (36), Porsche (26), Mini (4) şi Toyota (1).

Statistica APIA relevă, totodată, faptul că, la nivelul lunii octombrie, au fost comercializate 549 de autoturisme prietenoase cu mediul, în scădere cu 15,8% comparatic cu luna septembrie, când s-au vândut 652 de unităţi.

Pe parcursul lunii octombrie, vânzările de maşini electrice şi hibride au avut o cotă de 3,2% în total piaţă, inferioară celei înregistrată cu o lună în urmă (4%). AGERPRES