Situația încordată din U.E. datorată rezultatelor la recentele alegeri europarlamentare și-a pus amprenta asupra monedei unice și a celor de la marginea zonei euro.

Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune însă s-a observat o tendință de depreciere și de depășire a recordului de 4,9783 lei, atins în urmă cu mai mult de un an. Media de vineri a fost stabilită la 4,9771 lei, față de 4,9765 lei, la începutul săptămânii, iar tranzacțiile s-au…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Un accident în care a fost implicat un ATV a avut loc, duminică seara, la Dăbâca, în Cluj. La fața locului s-au deplasat un echipaj de pompieri și unul SMURD.

ATV-ul condus de un bărbat circula pe teren denivelat și s-a răsturnat. Conducătorul ATV-ului nu prezintă semne vitale și i se aplică manevrele de resuscitare, a comunicat ISU Cluj.

UPDATE. ACCIDENT de ATV la Dăbâca. Bărbat fără semne vitale. Se aplică manevre de RESUSCITARE

Update:

Au fost…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Nicolae Mărgineanu este unul dintre cei mai cunoscuți și profunzi regizori, scenarist și operator de film pe care l-a dat România în ultimii 60 de ani.

A regizat, a filmat sau a scris scenariile la filme ”totem” pentru cinematografia românească. Cu siguranță fără filmele lui Mărgineanu, cinematografia noastră era mult, mult mai sărăcă, scrie cluj24.ro.

Nicolae Mărgineanu și soția sa, marea actriță Maria Ploae au fost prezenți în aceste zile la Bistrița și Teaca.

De ce la Teaca? Povestea ne-a spus-o chiar Nicolae Mărgineanu. Este o poveste dramatică, a unor oameni, atât de mulți oameni, uciși în ”obsedantul” deceniu de Securitate.

Printre aceștia: Petru Mărgineanu, unchiul lui Nicolae, ucis, ștrangulat alături de încă 7 ”martiri” arestați dar nejudecați niciodată. Execuția a avut loc în zona localității Teaca.

Nicolae Mărgineanu și-a căutat unchiul ani de zile. În anii comunismului, în tăcere, după Decembrie 1989, peste tot. Trebuia să își și să îi liniștească sufletul.

După decenii de căutări, iată, a venit și momentul adevărului: ”Crucea pe care am ridicat-o la Teaca este pentru aducere aminte.

Trebuie să ne aducem aminte de trecutul de suferință și jertfă a unor oameni uitați, care s-au împotrivit răului, care au fost asasinați și care acum au un nume pe mormânt”

Petru Mărgineanu a fost primar liberal al comunei Obreja timp de 14 ani.

A sprijinit organizația paramilitară și de rezistență anticomunistă a lui Alexandru Maxim din zona Sibiului. Este arestat la 16 martie 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică și închis la Peniteciarul Sibiu.

Comandourile morții – 13 deținuți uciși în mod barbar

În cursul anilor 1949 și 1950, din dispoziția Securității, mai multe zeci de deținuți, condamnați inițial de instanțele militare la închisoare pe diferite termene, au fost scoși din penitenciare și asasinați.

Aceasta a fost situația și în cazul celor 13 deținuți de la Cluj: Ioan Robu, Alexandru Maxim, Nicolae Nițescu, Alexandra Pop, Simion Moldovan, Mihai Angheluță, Victor Vandor, Ioan Bedeleanu, Emil Dalea, Mihai Florinc, Petru Mărgineanu, Emil Olteanu și Florian Picoș.

Cadavrele celor 13 nu au fost găsite niciodată

Conform declarației maiorului de Miliției Eugen Alimănescu la data de 2 iulie 1954, „Dela Pitești am plecat la Cluj, unde ne aștepta Tov. Patriciu,  directorul Securității Cluj și ajutorul său de comandant.

După ce am recunoscut terenul am împușcat 8 în marginea orașului Bistrița în pădure într-o groapă bine ascunsă.

Ceilalți 8 nu i-am mai împușcat ci i-am ștrangulat cu sfori în pădurea dintre Teaca și Reghin la circa 6 km de Teaca“. Întreaga sa declarație poate fi găsită în numărul 116 (3/2021) al revistei „Memoria“.

Cum s-a petrecut totul aflăm dintr-un document de o importanță deosebită, descoperit în urmă cu câțiva ani în arhiva fostei Securități.

„Este vorba despre o declarație din 2 iulie 1954, dată în anchetă la Securitate de către fostul maior de miliție Eugen Alimănescu, personajul care a fost implicat direct în asasinarea la ordin, în mai multe zone ale țării, a zeci de deținuți politici condamnați inițial la pedepse cu închisoarea.

În document, Alimănescu face dezvăluiri despre locurile din țară unde i-au fost încredințate misiuni criminale, despre metodele de acțiune și persoanele care au participat și l-au sprijinit în teren sau, în unele cazuri, chiar și despre cum s-au debarasat de cadavrele celor uciși“, spune Gheorghe Petrov.

„Au urmat apoi alte câteva acțiuni criminale în diferite locuri din țară”

Echipa condusă de Eugen Alimănescu a executat prin împușcare șapte deținuți care au fost implicați în rezistența anticomunistă din zona Banatului, la Lugoj în 2 august 1949.

Au urmat apoi alte câteva acțiuni criminale în diferite locuri din țară, până în luna martie 1950, când, aflându-se într-o misiune la Tulcea, Alimănescu a primit ordin telefonic de la generalul Pavel Cristescu, șeful Direcției Generale a Miliției, să se reîntoarcă de urgență cu trenul la București pentru a se prezenta la ministrul adjunct, Marin Jianu.

Cu prilejul primirii la ministru, acesta i-a încredințat alte misiuni în care trebuia să mai omoare încă 58 de persoane (16 la Timișoara, 16 la Cluj, 16 la Pitești și 10 la Jilava).

La 10 martie 1950, în apropiere de orașul Lugoj, în pădurea de pe Dealul Ciura, au fost împușcate 16 persoane condamnate pentru implicare în mișcarea anticomunistă din zona Dobrogei.

Echipa de milițieni condusă de Alimănescu s-a deplasat apoi la Pitești, unde, în colaborare cu cadre de la Securitatea din Pitești, Câmpulung și Târgoviște, au executat prin împușcare 15 deținuți, foști membri ai unor grupări anticomuniste din Dobrogea.

De la Pitești, maiorul Alimănescu și oamenii lui au plecat direct la Cluj. La această acțiune, după cum spune Alimănescu, a participat el împreună cu colonelul Patriciu, dar cu siguranță cei doi au mai fost însoțiți în teren și de alți securiști, rămași nemenționați.

Despre cum s-a procedat și în ce locuri s-au făcut execuțiile, singurele amănunte le aflăm tot din cuprinsul aceleiași declarații, unde se spune că opt deținuți au fost transportați (probabil cu o mașină-dubă) într-o pădure de la marginea orașului Bistrița unde au fost împușcați „într-o groapă bine ascunsă”.

Ceilalți opt au fost executați prin ștrangulare cu sfori, într-o pădure situată între comuna Teaca și orașul Reghin.

Cadavrelor lor n-au fost găsite niciodată

În 2010, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România cu sprijinul Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala Cluj, au verificat printr-o operațiune tehnică subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, actualul Palat al Copiilor, unde a funcționat arestul și unde s-a presupus că se află îngropate rămășițele celor 13 persoane ucise în aprilie 1950.

Din păcate, ipoteza a fost infirmată. Gheorghe Petrov a depus în 2018, în numele IICCMER, și o sesizare penală pe acest caz.

Dosarul a fost în cercetare la Parchetul Militar Cluj, fiind apoi transferat la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General unde se pare că a fost deja clasat.

Nicolae Mărgineanu este un cunoscut regizor, scenarist si producător de film. S-a născut la 25 septembrie 1938, in Cluj, poartă numele tatălui sau, psihologul Ștefan Mărgineanu, profesor la Universitatea Victor Babeș din Cluj, închis timp de 16 ani de regimul comunist.

A fost dat afară din liceu împreună cu sora sa, Daniela, s-a inscris la Facultatea de Chimie din Cluj si a fost exmatriculat si de acolo din cauza detenției tatălui, a lucrat câțiva ani ca șofer la un șantier din Hunedoara.

A urmat o școală tehnică de metrologie din București, apoi i s-a permis reintrarea la facultatea de Chimie din Cluj. Nu s-a mai intors si a intrat primul la secția de imagine film a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografie din Bucuresti, pe care l-a absolvit în 1969.

Dupa absolvire a lucrat timp de 10 ani ca operator de imagine. In acea perioada a filmat Alerta (1967), BD în actiune (1970), BD în alertă (1970), BD la munte si la mare (1971), Explozia (1972), Fratii Jderi (1974), Muntele ascuns (1974), Tanase Scatiu (1976), Profetul, aurul si ardelenii (1978), la care a fost si regizor secund.

„Cel mai recent film este documentarul Demascarea, din 2011”

A debutat ca regizor in 1978 cu filmul Mai presus de orice, urmat de Un om în loden (1979), Ștefan Luchian (1981), Întoarcerea din iad (1983), Pădureanca (1986), Flăcări pe comori (1987).

In anul revolutiei filma la Un bulgăre de humă (1989), a continuat cu Undeva în Est (1991), Privește înainte cu mânie (1992), Arhitectura si puterea (1993) – film documentar, Capul de zimbru (1996) – film TV, Faimosul Paparazzo (1999), Binecuvântată fii, închisoare (2002), Logodnicii din America (2007), Schimb valutar (2008). Cel mai recent film este documentarul Demascarea, din 2011.

A scris scenarii pentru filmele Ștefan Luchian (1981), Întoarcerea din iad (1983), Pădureanca (1986), Un bulgăre de humă (1989), Undeva în Est (1991), Binecuvântată fii, închisoare (2002), din 1990 a devenit si producator de film, printre realizari se numara Undeva in Est, (1990), Faimosul paparazzo, (1999), Binecuvântată fii, închisoare, (2002), Ce lume veselă, (2003), Biruința, (2004), Logodnicii din America, (2007), Schimb valutar, (2007).

Nicolae Mărgineanu a fost căsătorit cu regizoarea Florica Fulgeanu si are un fiu cu aceasta, Petru Mărgineanu, compozitor de muzica de teatru si film. Este căsătorit in prezent cu actrița Maria Ploae si au 3 copii.

Alin Cordoș

Poliţia de Frontieră Română atrage atenţia cu privire la condiţiile privind călătoria minorilor în străinătate, având în vedere că se apropie vacanţa de vară, iar în această perioadă mulţi părinţi călătoresc împreună cu copiii în afara graniţelor ţării.

„Conform unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) transmis duminică, în ultima lună, poliţiştii de frontieră au fost nevoiţi să întrerupă călătoria…

Citește mai mult pe Cluj24.ro