Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).

Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).

Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).

Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).

Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).

În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

sursa: Agerpres

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.

Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.

Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.

În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.

sursa: Agerpres

România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.

Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.

”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”

„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.

Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.

Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.

”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”

„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.

Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.

Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.

Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.

Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.

De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.

Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%

„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.

Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.

De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.

De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.

sursa: Agerpres

Băncile din România au implementat măsuri tehnice şi desfăşoară campanii ample, consistente şi susţinute pentru reducerea riscului de fraudă în mediul online cu care se pot confrunta clienţii lor, preocuparea fiind creşterea competenţelor utilizatorilor pentru prevenirea acestora, potrivit platformei dreptullabanking.ro.

Astfel, Asociaţia Română a Băncilor dezvoltă, în numele băncilor, proiectul naţional Siguranţaonline, împreună cu Poliţia Română şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, prin intermediul căruia mesajele au fost distribuite către peste 10 milioane de utilizatori.

Proiect național Siguranțaonline.ro

„Cetăţenii se pot informa inclusiv pe www.sigurantaonline.ro despre principalele riscuri şi ameninţări cu care se pot confrunta în interacţiunea cu canalele online, printre care phishing, propunerile false de investiţii care includ şi clipuri alterate cu tehnologia deepfake, spoofing etc.”, potrivit platformei dreptullabanking.ro, o campanie a băncilor din România.

Totodată, clienţii băncilor sunt invitaţi să acorde atenţie sporită mesajelor informative antifraudă provenite de la instituţiile de credit prin Internet/Mobile banking, website, newsletter, social media, podcast şi prin intermediul campaniilor şi conferinţelor desfăşurate pentru a creşte nivelul de siguranţă online.

„Instituţiile de credit transmit utilizatorilor mesaje în aplicaţiile de Internet/Mobile banking pentru revizuirea şi actualizarea periodică a setărilor de securitate şi sunt postate bannere antifraudă în aceste aplicaţii. Băncile diseminează newslettere dedicate siguranţei online, care prezintă cele mai frecvente practici de tip scam, cu exemple concrete şi care subliniază importanţa parolelor puternice, autentificării în doi paşi şi a altor practici de securitate.”, se mai precizează în comunicat.

În campaniile antifraudă care se desfăşoară în mass-media şi social media sunt oferite informaţii ample despre aplicaţiile pe care să nu le instaleze pe telefon şi în ce context reprezintă un pericol pentru siguranţa datelor bancare, despre propunerile false de investiţii, tentativele de fraudă legate de investiţii în criptomonede sau prin apeluri false.

Conform sursei citate, pentru siguranţa lor, utilizatorii sunt rugaţi să nu furnizeze datele de pe cardul bancar în nicio situaţie: nume, număr, data de expirare, codul de securitate de pe spatele cardului format din trei cifre.

„Aceste date se folosesc doar de către utilizator pentru plata online pe site-uri securizate şi nu atunci când este conectat la o reţea Wi-Fi publică, ci trebuie să fie securizată”, precizează reprezentanţii băncilor.

”Băncile nu vor cere niciodată informaţii privind parolele de acces la contul bancar şi nici datele de pe cardurile bancare”

În situaţia în care datele le-au fost solicitate telefonic de către orice persoană, recomandarea pentru clienţi este să încheie apelul imediat.

De asemenea, clienţii nu trebuie să furnizeze niciodată datele personale de utilizare a contului bancar (username şi parola de acces la contul bancar) altor persoane.

Totodată, clienţii pot furniza IBAN-ul, însă nu datele de pe card, dacă trebuie să primească bani.

Clienţii nu trebuie să introducă codul PIN de la cardul bancar pe site-uri de internet şi, de asemenea, nu trebuie îl divulge.

Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este posibil să fie o fraudă

Conform sursei citate, clienţii băncilor nu trebuie să creadă promisiunile nerealiste legate de investiţii şi să păstreze un simţ critic.

„Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este posibil să fie o fraudă. Să fie sceptici faţă de promisiunile de câştiguri imense şi rapide, dar şi faţă de anunţuri care se prezintă ca oferte pe termen limitat. Investiţiile financiare presupun riscuri şi nu sunt garantate. Să nu instaleze aplicaţii, la solicitarea unor persoane pe motiv că sunt aplicaţii de investiţii, prin care pot fi vulnerabilizaţi în faţa tentativelor de fraudă. Să contacteze imediat banca şi să notifice autorităţile dacă au fost victima fraudelor.”, se mai precizează în comunicat.

sursa: Agerpres