În luna aprilie vor fi organizate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 134 de programe de formare profesională pentru un număr de 1.987 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite.

Potrivit unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: agent de securitate – 146 persoane; operator introducere, validare şi prelucrare date – 127 persoane; inspector/referent resurse umane – 118 persoane; ajutor bucătar – 112 persoane; îngrijitor spaţii verzi – 104 persoane; instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze – 90 persoane; competenţe cheie – comunicare în limba română – 84 persoane; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 84 persoane; referent resurse umane – 82 persoane; frizer – 70 persoane.

Serviciile de formare profesională sunt organizate de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a Municipiului Bucureşti. Judeţele în care, în luna aprilie 2023, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi sunt: Dâmboviţa (140 persoane), Bucureşti (126 persoane), Hunedoara (112 persoane). Agerpres

CFR Călători anunță că începând de duminică, 26 martie 2023, în activitatea de transport feroviar se va trece la ora oficială de vară, ora 3.00 devenind ora 4.00.

Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia se va efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.

Trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 25/26 martie la ora 3.00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 3.00, care devine ora 4.00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 – 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare, anunță compania.

(sursa: Mediafax)

În ziua de 25 martie se sărbătorește Buna Vestire sau Blagoveştenia. Aceasta este ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Iisus. Sărbătoarea este prima zi din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte.

Potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul.

Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.

În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe fiul său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit pe 26 martie.

Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de biserica Bunavestire din Nazaret, un lăcaş de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor.

Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că îl va naşte pe Mântuitor.

Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a  săptămânii ar cădea aceasta.

Buna Vestire. În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00

În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie.

Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.

Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.

De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului.

Pasărea anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.

Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.

Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”.

Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.

Buna Vestire. Tradiții

Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.

De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.

În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.

Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.

Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.

Sursa: Mediafax

În ultimele 24 de ore prin punctele de frontieră din țară, au trecut peste 145.000 de persoane.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 23.03.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) peste 145.125 de persoane, cetățeni români și străini și aproximativ 45.100 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 69.427 de persoane, dintre care 7.354 de cetăţeni ucraineni.

Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 23.03.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 3.815.323 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.