Conform informațiilor furnizate de AFP, WhatsApp va introduce în curând funcționalitatea numită „canale”, care va permite organizațiilor să comunice public cu un număr extins de abonați.

Această implementare reprezintă o dezvoltare semnificativă pentru platforma de mesagerie, cunoscută anterior pentru accentul pus pe protejarea confidențialității conversațiilor utilizatorilor săi.

„Suntem încântaţi să vă prezentăm canalele WhatsApp, o modalitate simplă, fiabilă şi privată de a primi informaţii importante de la persoane şi organizaţii pe platforma noastră”, a anunţat joi filiala Meta (Facebook, Instagram), într-un comunicat de presă online.

Această nouă funcţie va fi testată mai întâi în Singapore şi Columbia, înainte de a fi lansată în alte ţări.

Utilizatorii vor putea găsi canalele care îi interesează într-o filă nouă, numită „Actus”, separată de discuţiile cu contactele şi grupurile lor.

Administratorii canalelor nu vor putea adăuga abonaţi.

Ei vor comunica „într-un singur sens”, trimiţând mesaje, fotografii, videoclipuri, stickere şi sondaje.

Meta a precizat că printre organizaţiile partenere se vor număra Comitetul Internaţional de Salvare (IRC), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi echipele de fotbal FC Barcelona şi Manchester United.

WhatsApp introduce „Canale”. Gigantul reţelelor sociale a traversat un an dificil în 2022, cu prima scădere a veniturilor sale din publicitate

Acest nou serviciu ar trebui să permită grupului californian să relanseze sistemul de mesagerie ultra-popular în anumite regiuni ale lumii (în special în Africa şi America Latină), dar mult mai puţin popular în Statele Unite.

Gigantul reţelelor sociale a traversat un an dificil în 2022, cu prima scădere a veniturilor sale din publicitate de la intrarea sa pe Bursă în 2012.

Canalele îi vor permite să ofere mărcilor o nouă modalitate de a comunica cu consumatorii.

În ceea ce priveşte securitatea şi confidenţialitatea, abonaţii nu vor vedea numerele de telefon ale altor persoane din audienţă, iar opţiunile lor de canale vor fi private.

Conţinutul postat va dispărea după 30 de zile.

„Canalele WhatsApp vor avea drept scop să devină cea mai sigură funcţie de mesagerie publică disponibilă şi să continue să ofere un nivel de confidenţialitate la nivelul aşteptărilor utilizatorii aplicaţiei”, a mai spus compania.

WhatsApp introduce „Canale”. WhatsApp şi-a construit reputaţia pe această funcţionalitate

„Deoarece canalele urmăresc să ajungă la un public larg”, ele nu vor fi criptate în mod implicit, aşa cum sunt conversaţiile private, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Meta intenţionează să ofere canalelor criptare end-to-end în anumite cazuri, de exemplu pentru asociaţii non-profit sau în domeniul sănătăţii.

Acest tip de criptare garantează că mesajele pot fi citite doar de expeditor şi destinatar.

WhatsApp, achiziţionată de Facebook în 2014, şi-a construit reputaţia pe această funcţionalitate, la fel ca Signal şi Telegram, mesagerii rivale.Agerpres

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a informat miercuri că poliţiştii de frontieră de pe navele maritime ale Gărzii de Coastă, în cadrul Operaţiunii Maritime Comune „THEMIS 2023” desfăşurată sub egida Agenţiei Frontex, au efectuat mai multe misiuni de căutare şi salvare în apele Mării Mediterane.

În ultimele zile, aceştia au reuşit să salveze 159 de migranţi proveniţi din ţări asiatice şi africane, aflaţi în situaţii de pericol iminent.

Potrivit Poliției de Frontieră, polițiștii de frontieră de pe navele maritime ale Gărzii de Coastă, aflați în misiune în cadrul Operaţiunii Maritime Comune „THEMIS 2023” sub egida Agenţiei Frontex, au salvat, în cadrul mai multor misiuni de căutare şi salvare în apele Mării Mediterane, 159 de cetăţeni străini aflaţi în pericol.

Acelaşi echipaj, folosind şalupa de supraveghere şi control portuar MAI 3066, a remorcat în condiţii de siguranță către un port din insula Augusta – Italia, un velier ce avea la bord 58 de persoane, aflat în imposibilitate de manevră în apele teritoriale ale Republicii Italiene.

În fapt, în data de 06.06.2023, în cadrul unei operaţiuni de căutare şi salvare desfăşurată în apele Mării Mediterane, poliţiştii de frontieră români au salvat mai multe persoane aflate în situaţie de risc într-o ambarcaţiune, nu mai puţin de 151 de cetăţeni străini (149 de adulţi şi 2 minori, originari din Bangladesh, Pakistan, Egipt, Siria şi India) fiind preluaţi la bordul navei maritime de patrulare MAI 1107 a Gărzii de Coastă. Aceştia au fost supravegheaţi permanent până la debarcarea în port, fiindu-le acordată asistenţă medicală, iar ulterior au fost preluaţi de către autoritățile Republicii Italiene.

O altă acţiune de salvare pe mare a poliţiştilor de frontieră români a avut loc la sfârşitul lunii mai, în data de 30.05.2023, când echipajul de la bordul şalupei de supraveghere şi control portuar MAI 3066, a detectat și interceptat o ambarcațiune de mici dimensiuni în marea teritorială a Republicii Italiene.

Polițiștii de frontieră români au salvat de pe ambarcaţiune 8 bărbaţi din Tunisia, le-au acordat asistență medicală şi i-au debarcat în siguranţă în portul din insula Pantelleria.

O zi mai devreme, acelaşi echipaj al Poliției de Frontieră Române a asigurat remorcarea în condiţii de siguranţă, până în portul din insula Augusta, a unui velier ce avea la bord 58 de persoane.

În momentul identificării velierului acesta plutea în derivă, aflandu-se în imposibilitatea de a face manevre, ca urmare a unor defecţiuni.

La finalizarea acţiunilor de salvare, navele Gărzii de Coastă şi-au reluat misiunile în cadrul operaţiunii Frontex.

De la începutul anului şi până în prezent, navele Poliţiei de Frontieră detaşate în cadrul Operaţinii Comune „THEMIS 2023”, organizată de Agenţia Europeană FRONTEX (Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene), au transportat în siguranţă, la ţărm, 1.120 cetăţeni străini pe care i-au salvat din apele Mării Mediterane.

Reamintim că mijloacele navale ale Poliţiei de Frontieră Române execută misiuni individuale de patrulare, supraveghere, căutare şi salvare în Marea Mediterană, iar obiectivul principal al operaţiunii maritime comune îl reprezintă sprijinirea autorităţilor italiene în supravegherea şi controlul frontierelor maritime ale Uniunii Europene, prevenirea și combaterea migrației ilegale, precum şi de căutare şi salvare a persoanelor aflate în dificultate pe mare (Search and Rescue) la frontiera externă a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat joi că Fondul pentru modernizare al UE a efectuat plăți în valoare de 2,4 miliarde de euro către 31 de proiecte din șapte țări beneficiare, inclusiv România. Aceste fonduri au fost destinate sprijinirii modernizării sistemelor energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energie, industrie și transport, precum și îmbunătățirii eficienței energetice.

Este cea mai mare plată comună de până acum şi va oferi un impuls tranziţiei ecologice a Europei.

Aceste investiţii ajută acele state membre să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, să-şi atingă obiectivele climatice şi energetice pentru 2030, şi să contribuie la angajamentul pe termen lung al UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

S-au făcut investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde de euro), Cehia (un miliard de euro), Bulgaria (197 milioane de euro), Polonia (47 milioane de euro), Croaţia (88 milioane de euro), Letonia (cinci milioane de euro) şi Lituania (un milion de euro).

Fondul pentru modernizare al UE acordă 2,4 miliarde de euro către proiectele din șapte țări, inclusiv România. Pe ce se contrează proiectele susținute

Sumele plătite joi aduc plăţile totale din Fondul de modernizare din ianuarie 2021 la aproximativ 7,5 miliarde de euro, de care beneficiază 10 state membre eligibile.

Proiectele susţinute acum se concentrează pe generarea de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea reţelelor energetice şi eficienţa energetică.

Finanţat din veniturile din licitaţia certificatelor de emisii din Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii al UE, Fondul de modernizare mobilizează resurse semnificative, care pot ajuta statele membre beneficiare să susţină investiţiile în conformitate cu Planul REPowerEU şi pachetul Fit For 55.

Acesta operează sub responsabilitatea statelor membre beneficiare, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Agerpres

Renaționalizarea grupului francez de utilități Electricite de France SA a fost finalizată joi, în ciuda opoziției din partea micilor acționari. Decizia Guvernului de la Paris, care vizează revigorarea sectorului nuclear în Franța și reindustrializarea țării, a fost pusă în practică aproape un an de la anunț, conform informațiilor AFP.

„Statul a pus în practică procedura de preluare a acţiunilor deţinute de investitorii minoritari de la EDF”, a informat Ministerul Economiei de la Paris. „În consecinţă, statul deţine în prezent totalitatea capitalului şi drepturilor de vot de la EDF”.

Anterior, Autoritatea de supervizare a pieţei financiare din Franţa (AMF) a anunţat că 8 iunie este data limită până la care deţinătorii a 2% din acţiunile EDF care mai erau în circulaţie vor fi constrânşi să îşi vândă participaţiile, ducând astfel participaţia statului la 100% din capitalul EDF.

„Această preluare a controlului total la compania noastră naţională de electricitate era o prioritate a Guvernului”, a salutat ministrul Economiei, Bruno Le Maire, o operaţiune cu o valoare de 9,7 miliarde de euro. Renaţionalizarea EDF, anunţată oficial în luna iulie 2022, „era indispensabilă pentru a permite EDF să deruleze în mod accelerat mai multe şantiere decisive”, în special cel care priveşte creşterea producţiei parcului nuclear actual, a adăugat Bruno Le Maire.

„Atunci când ne confruntăm cu atât de multe provocări energetice…faptul că avem un singur acţionar permite să avem o aliniere perfectă cu privire la viziunea pe termen lung”, a apreciat joi şi directorul general de la EDF, Luc Rémont.

 Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF. Statul francez deţinea 84% din capitalul EDF

Retragerea EDF de la Bursa de Valori de la Paris i-a constrâns şi pe ultimii acţionari minoritari să îşi vândă titlurile pentru un preţ de 12 euro pe acţiune, adică cu 20 de euro mai puţin decât preţul la care s-a derulat listarea la bursă a EDF în anul 2005.

Până în urmă cu câteva luni, statul francez deţinea 84% din capitalul EDF.

Preluarea tuturor acţiunilor îi va permite statului francez să accelereze procesul de relansare a energiei nucleare, prin construcţia a cel puţin şase noi reactoare.

În aşteptarea momentului în care vor fi puse în funcţiune noile unităţi, cel mai devreme în 2035-37, Franţa şi EDF vor trebui să îşi intensifice eforturile pentru dezvoltarea energiilor regenerabile şi a recupera decalajul faţă de statele vecine din Europa.

Există însă un obstacol major şi anume faptul că marja de manevră financiară a EDF este în acest moment inexistentă.

 Franţa demarează o nouă eră a energiei nucleare odată cu renaţionalizarea grupului EDF. 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat

Cu prilejul prezentării rezultatelor anuale pe 2022, grupul de utilităţi a anunţat că are datorii record de 64,5 miliarde de euro.

Aceste datorii sunt rezultatul unei producţii de electricitate extrem de mici pe parcursul anului trecut, după ce mai multe centrale au fost închise pentru efectuare de lucrări de mentenanţă, cumulată cu obligaţia impusă de stat de a vinde electricitatea la un preţ mai mic decât concurenţii.

Anul trecut, timp de mai multe luni, doar jumătate dintre cele 56 de reactoare nucleare ale Franţei au funcţionat astfel că producţia de electricitate a scăzut până la 279 Terawaţi oră, cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani.

În paralel, costul estimat pentru construcţia a şase noi reactoare de tip EPR este estimat la 51 de miliarde de euro, o sumă imposibil de suportat doar de EDF. Agerpres