Connect with us

CULTURA

FOTO: Un copil de şase ani a descoperit o tăbliță din lut veche de 3.500 de ani

Publicat

Un copil în vârstă de şase ani a descoperit o tăbliță din lut veche de 3.500 de ani, considerată unică de arheologi, în timpul unei plimbări cu părinţii lui într-o regiune din sudul Israelului, informează luni DPA.

Membrii acelei familii se plimbau în proximitatea satului Re’im din sudul Israelului, în martie, când băiatul a descoperit o mică tabletă pătrată ce avea gravată pe ea siluetele a doi oameni, au precizat luni reprezentanţii Autorităţii pentru Antichităţi din Israel.

Artefactul a fost predat imediat autorităţilor israeliene.

Tableta arată un soldat care poartă un fel de kilt şi o curea şi care împinge un rival capturat şi complet gol, ale cărui mâini sunt legate la spate. Potrivit experţilor israelieni, artistul care a creat acea tabletă a dorit să exprime umilirea războinicului captiv.

Autorităţile israeliene spun că descoperirea va ajuta investigaţiile ce vizează oraşul Yerza din Canaan, vechi de milenii şi acoperit de nămol.

Canaaniţii au fost o populaţie ce a trăit în acea zonă, care, potrivit unor texte străvechi, ar fi inclus părţi din actualul teritoriu al Israelului, Teritoriile Palestiniene, Liban, Siria şi Iordania.AGERPRES

Sursa foto: Facebook/ Israel Antiquities Authority

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


CULTURA

Tarif unic redus în cinematografele RADEF România Film, pentru a marca Ziua Cinematografelor

Publicat

cinema cinematograf florin piersic sursa foto ministerul culturii
sursa foto: Ministerul Culturii

Ziua Cinematografelor, sărbătorită în 10 septembrie, aduce iubitorilor de cinematografie o surpriză. Toate cinematografele din reţeaua RADEF România Film vor avea un tarif unic redus de 8 lei/bilet. Tariful va aplica sâmbătă la toate spectacolele.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, cinematografele active în reţeaua RADEF România Film sunt: Europa Bucureşti, Patria Craiova, Arta Sibiu, Florin Piersic Cluj Napoca, Sergiu Nicolaescu Târgu Jiu şi Cinema-Mon Amour din Piatra Neamţ.

Sâmbătă, 10 septembrie, Ministerul Culturii organizează o serie de evenimente în mai multe teatre din țară

Cu ocazia Zilei Cinematografelor, Ministerul Culturii organizează, sâmbătă, o serie de evenimente prin intermediul instituţiilor subordonate, care pun în lumină cea de a şaptea artă: de la proiecţii cinematografice, la workshop-uri, ateliere şi discuţii tematice, concursuri de desen inspirate din animaţie la Teatrul Naţional din Bucureşti, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Timişoara, Opera Naţională din Cluj-Napoca.

În aceeaşi serie se înscriu şi acţiunile organizate la Muzeul Naţional al Satului, Muzeul Naţional „George Enescu”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Naţional Peleş.

Totodată, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” va prezenta pe reţelele sociale scurtmetrajul documentar „Cântecele Renaşterii”/”The Renaissance Songs” (1969), cu participarea Corului Madrigal, condus la acea dată de către fondatorul său, Maestrul Marin Constantin.

Agerpres

Citește mai departe

CULTURA

Scriitorul Mircea Cărtărescu a câştigat Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice

Publicat

mircea cartarescu sursa foto facebook
sursa foto: Facebook/. Mircea Cartarescu

Scriitorul şi eseistul român Mircea Cărtărescu a câştigat Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice, ediţia 2022, a anunţat luni în Mexic Antonio Sáez Delgado, purtător de cuvânt al juriului, transmite agenţia EFE.

Cărtărescu a fost ales dintre 80 de candidaturi în şapte limbi ”pentru proza sa imaginativă şi orbitoare”, a spus Sáez Delgado la o conferinţă de presă în oraşul mexican Guadalajara.

Juriul a apreciat că el ”este un scriitor multilateral de stil maximalist care se inserează deplin în tradiţia literaturii mondiale, interpelându-şi de la oniric şi până la existenţial cititorii şi criticii din întreaga lume”.

Premiul, dotat cu suma de 150.000 de dolari, va fi înmânat pe 26 noiembrie la inaugurarea celei de 36-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte (FIL) din Guadalajara, considerat cel mai important târg de carte al lumii editoriale hispanice.

Primul scriitor de limba română recompensat cu Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice a fost Norman Manea în anul 2016.

sursa foto: Facebook/ Mircea Cărtărescu

Agerpres

Citește mai departe

CULTURA

Noaptea Muzeelor 2022, record de participare: Peste 240.000 de vizitatori în 79 de obiective cuantificate

Publicat

noaptea muzeelor

Cea de-a XVIII-a ediţie a evenimentului Noaptea Muzeelor a înregistrat un record de participare, până în prezent, fiind anunţaţi 242.473 de vizitatori la 79 de obiective cuantificate, dintre cele 251 participante în întreaga ţară, a declarat duminică, pentru AGERPRES, Dragoş Neamu, coordonatorul Departamentului de proiecte culturale şi relaţii internaţionale al RNMR.

„E prima oară când văd în Bucureşti coadă la absolut fiecare obiectiv, indiferent de cât e de cunoscut, de tradiţia participării în altă ediţie a Nopţii Muzeelor. Practic, tot Bucureştiul a fost între cozi. E record de participare, după toate cele 17 ediţii, pentru că, iată, cifrele pe care le avem acum, sunt cifre care ţin cont de numărul de bilete gratuite rupte la intrarea în muzee, dar sunt foarte multe alte intrări unice, care au fost după epuizarea acestor bilete.

Unele muzee au scăpat controlul, nici nu au mai putut să participe, din cauza faptului că nu au mai avut bilete gratuite. Iar chestia asta să se epuizeze la multe muzee biletele de intrare după trei-patru ore de la deschidere nu s-a mai văzut”, a spus Neamu.

El a precizat că 251 de obiective din întreaga ţară şi-au deschis porţile cu prilejul Nopţii Muzeelor, organizatorii înregistrând, până în prezent, 242.473 de vizitatori de la cele 79 de obiective cuantificate.

Noaptea Muzeelor 2022, record de participare: Numărul de vizitatori din fiecare oraș în care a avut loc evenimentul

Potrivit managerului Nopţii Muzeelor, printre rezultatele raportate până în prezent se numără:

* Cluj:

– Muzeul de Artă – 16.800 de vizitatori;
– Muzeul Etnografic – 5.447 de vizitatori;
– Muzeul de Geologie – 2.967 de vizitatori;

* Iaşi:

– Muzeele Complexului Muzeal Iaşi – 34.647 de vizitatori;
– Muzeul Regina Maria – peste 19.000 de vizitatori;

* Tulcea – 11.325 de vizitatori;

* Sibiu

– Muzeul Astra – 11.000 de vizitatori;

* Suceava:

– Complexul Muzeal Bucovina – 13.909 de vizitatori;

* Târgovişte

– Complexul Curtea Domnească – 10.738 de vizitatori;

* Alba Iulia – aproape 1.000 de vizitatori;

* Bucureşti:

– Muzeul Naţional de Geologie – 17.195 de vizitatori;
– MMB şi muzeele din subordine – 9.323 de vizitatori;
– Muzeul Naţional al Ţăranului Român – 6.000 de vizitatori;
– Muzeul Abandonului, deschis în Librăria Seneca Anticafe – 1.500 de vizitatori;
– Arcul de Triumf – 11.000 de vizitatori;
– Muzeul Naţional al Literaturii Române şi muzeele din administrare – 11.000 de vizitatori;
– Primăria Municipiului Bucureşti – Palatul Administrativ – 1.500 de vizitatori.

Noaptea Muzeelor 2022, record de participare: Ce a spus Dragoș Neamu

Dragoş Neamu consideră că acest record de participare se datorează atât aşteptării timp de doi ani a evenimentului, imposibil de realizat fizic din cauza pandemiei de COVID-19, cât şi gratuităţii accesului în instituţiile muzeale.

„În momentul de faţă, mă gândesc la două cauze. Cea copleşitor dominantă este aşteptarea de doi ani de zile în care lumea a tot stat, a aşteptat şi a acumulat aşa un chef şi dor de oportunităţi culturale şi, mai ales, dintr-astea speciale.

Al doilea motiv este că, totuşi, în actualul context de prăbuşire economică şi socială din România, pentru că preţurile au luat-o razna, inflaţia nu mai zic şi, în general, e foarte greu pentru foarte mulţi să mai asigure traiul, faptul că, totuşi, a fost gratuit a contat enorm.

Sunt foarte mulţi consumatori de artă, de cultură, de muzee, pentru care 10 sau 20 de lei, preţul de intrare la muzeu, reprezintă la un moment dat prea mult, în contextul în care trebuie să asiguri traiul minimal pe cheltuieli din astea absolut vitale, de la cele de energie, utilităţi, până la cele de mâncare. 10 – 20 de lei chiar reprezintă o sumă mare pentru orice om ca să intre într-un muzeu.

Şi toate astea, puse cap la cap, au dat cifrele astea incredibile. Pur şi simplu, au fost şiruri de oameni, şiroaie, nu numai în Bucureşti, ci în toată ţara. Bucureştiul a fost, practic, o coadă sudată, de la un capăt la altul”, a precizat managerul Nopţii Muzeelor. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Eu sunt … Cosmin. De vorbă cu dirijorul Cosmin Morariu: Într-un fel, noi muzicienii suntem nişte vindecători de răni sufleteşti

Publicat

dirijor

“Eu sunt … Cosmin. Sunt un căutător permanent de frumos. Filarmonica din Botoșani a fost tare văduvită. Am un proiect de management care va repune cu siguranţă această orchestră pe harta marilor orchestre din ţară şi din Europa”. Așa te întâmpină Cosmin Morariu cu un zâmbet larg după o muncă de 20 de ani în sânul artei de pe marile scene ale României. Candidează pentru conducerea Filarmonicii din Botoșani.

Născut în anul 1976 la Reşita într-o familie de muzicieni, Cosmin Morariu studiază pianul la Liceul de Muzică din Reşita, Timişoara şi apoi Colegiul Naţional de Artă Octav Băncilă din Iaşi.

dirijor

 

Absolvent al Academiei de Muzic „G. Dima” din Cluj în 1999, secţia dirijat orchestra la clasa prof. Petru Sbarcea, este preocupat de perfecţionarea dirijorală încă din anii facultăţii, participând activ la cursurile Academiei Bach, cu Harmuth Rilling, Participa la masterclassuri ţinute de maeştrii Victor Dumanescu, Gheorghe Costin, Alexandru Lascae şi Berry Webb.

Întâlnirea cu maestrul Enrique Garcia Asensio şi master-classurile ce au urmat cu acesta din urmă, dar şi studiul intens cu tatăl său, dirijorul Doru Petru Morariu, au dus la definirea sa ca dirijor şi muzician complex.

Maestrul Cosmin Morariu colaborează atât cu filarmonici din ţară, cât şi cu teatrele de operă, abordând un repertoriu vast, de la creaţia corală, genul simfonic, vocal-simfonic, opera, până la muzică contemporană.

Dirijorul Cosmin Morariu a acceptat astăzi un interviu pentru Botoșani24.ro:

Reporter: – Cine sunteţi maestre ?

Cosmin Morariu: – Eu sunt Cosmin ! aşa le spun la fiecare început de an elevilor mei. Da… e greu să vorbesc despre mine… De obicei asta o face cronică sau critică în urma unui concert. Sunt un căutător permanent de frumos, de frumuseţe umană şi de ce nu, un constructor. Poate de cele mai multe ori prea autocritic şi neîngăduitor cu mine însumi. Poate datorită educaţiei, poate datorită vocaţiei… Cine ştie ?!? Sunt un dirijor care încă vrea să creadă într-o societate ideală în care minciună, micimea umană şi mizeria nu există.

Gândindu-mă acum, îmi dau seama că într-un fel, noi muzicienii suntem nişte vindecători de răni sufleteşti. Vedeţi dumneavoastră… dacă după un concert văd 2-3 persoane din public care nu mai au cearcăne şi “le-am furat”grijile chiar şi pentru o oră cât durează concertul, înseamnă că ziua aceea nu a trecut degeaba şi anii de studiu au început să dea roade şi să vindece.

Vin dintr-o familie de muzicieni şi duc mai departe prin fii mei această tradiţie. Într-o mare măsură o văd şi ca pe o datorie pentru părinţii mei care nu demult au trecut în sferele celeste.

Rep: – Veniţi des în calitate de dirijor pe scena Filarmonicii “George Enescu”…

Cosmin Morariu: – Aşa este! M-am bucurat de nenumărate ori de aprecierea şi căldura publicului botoşănean. Am creat o relaţie firească cu membrii orchestrei care are la baza aprecierea umană şi profesională de ambele părţi.

Probabil şi stilul meu de lucru cu oamenii ne-a apropiat pentru că muzica nu se poate face cu încrâncenare. Muzica izvorăşte din inimă şi se face cu zâmbetul pe buze. Sunt multe lucruri de povestit aici, dar ceea ce vreau să vă spun este că mulţi colegi dirijori mă întreabă: Ce-ţi place ţie aşa mult la Botoşani ? E… .aici sunt lucruri pe care puţini le ştiu. La Filarmonica din Botoşani am debutat în anul V de facultate, într-un 21 mai 1999. Îmi aduc aminte şi programul dar mai cu seamă emoțiile din acea săptămână. Aceste emoţii le retrăiesc de fiecare dată când urc pe scena Filarmonicii din Botoşani. Putem să îi spunem că e un fel de adicţie la scena Filarmonicii “George Enescu”.

Rep: – Știu că v-ați depus candidatura pentru postul de manager al Filarmonicii…

Cosmin Morariu: – Aşa este. Am simţit că este timpul ca la rândul meu să întorc binele pe care mi l-a făcut acesta instituţie acum mai bine de 20 ani.

Am un proiect de management care va repune cu siguranţă aceasta orchestra pe harta marilor orchestre din ţară şi de ce nu din Europa. Filarmonica asta a fost tare văduvita în ultima vreme şi ce este şi mai trist este faptul că deţine un colectiv artistic de excepţie care fără un management sănătos va rămâne în acelaşi anonimat. Dar asta necesită constantă şi timp. Nu exista praf magic …

Trăim vremuri ciudate, dar asta ne obligă să menţinem stagul sus şi să convingem autorităţile că fără cultură ne vom disipa, vom deveni o societate individualistă fără nici un fel de criterii şi valori. Sunt conştient că dacă voi câştiga acest post va urma o perioadă de muncă titanică, dar mă linişteşte faptul că nu o voi face singur. Voi avea în jurul meu întreaga orchestra cu care vă promit că vom schimba atât percepţia învechită şi prăfuită asupra filarmonicii cât şi percepţia societăţii civile botoşănene asupra muzicii culte.

Rep: – Care sunt modalităţile de a atrage către artă şi forma publicul tânăr?

Cosmin Morariu: – Sunt câţiva ani de zile în care tot spun că vin generaţii de tineri tot mai bune, chiar de excepţie aş pute spune. Acest lucru îl spun în tripla mea calitate, de dirijor, profesor şi părinte. Ne revine datoria de a modela aceste generaţii, de a le apropia de artă în diverse moduri. Perioada culturalizării în masă a apus demult, deci ar fi desuet să discutăm din această perspectivă. Trăim o perioadă de dezvoltare tehnologică fără precedent care poate aduce cu ea şi cealaltă faţă a monedei: dezumanizarea, dezgolirea de sens şi valori. din punctul meu de vedere trebuiesc găsite soluţii în jurul instituţiilor de cultură de a atrage şi forma acest public tânăr în permanenţă căutare. Specific, în cazul unei filarmonici e nevoie de concerte lecţie interactive pe de o parte şi “tentaţie culturală” în online. Trebuie să ne asumăm această datorie de a construi în permanenţă valori şi prin valori, generaţii ! E absurd să aştepţi un tânăr să te întrebe de la sine putere de Mozart … dar dacă îi vei povesti despre Mozart într-un cadru neconvenţional, cu o oarecare formă de interactivitate te poţi aştepta ca după aceea să te întrebe despre Beethoven asumăm această datorie de a construi în permanenţă valori şi prin valori, generaţii ! E absurd să aştepţi un tânăr să te întrebe de la sine putere de Mozart … .dar dacă îi vei povesti despre Mozart într-un cadru neconvenţional, cu o oarecare formă de interactivitate te poţi aştepta ca după aceea să te întrebe despre Beethoven.

Citește mai departe