Un misionar în vârstă de 23 de ani, din Ohaba, a stat șapte luni în Africa cu adevărat sălbatică, a colibelor improvizate și a pericolelor de tot felul. A fost în apă, la doi metri de un crocodil, a avut un accident și a suferit săptămâni întregi după ce a fost tratat rudimentar, a văzut un elefant furios, șerpi și multe altele, dar mai ales a văzut oameni săraci, amărâți care așteptau sezonul ploios pentru a ”mânca orice era digerabil”.

După aceste experiențe, Natanael Codău și-a descoperit pacea lăuntrică și credința profundă în Dumnezeu. Acesta a plecat ca voluntar al unei fundații de misionari creștini, dar ce a găsit acolo a depășit orice și-a imaginat când a plecat de acasă.

Fiindcă este un cititor Alba24, a dorit să își împărtășească experiențele cu dumneavoastră, astfel încât ne-a scris. Vă redăm mai jos, cele mai relevante pasaje din mesajul său.

”Sunt Codău Natanael, am 23 ani, sunt din comuna Ohaba și am dorința să împărtășesc câteva experiențe trăite timp de 4 luni (august-noiembrie 2017) și alte 3 luni (iunie-august 2018) în Africa, Namibia. Am fost voluntar în cadrul fundației de misiune Kalaharii New Hope România (în zona Busmanland) aflată în aceea parte a lumii de 8 ani; o fundație care are o activitate frumoasă prin proiectele de construcții de case, grădini, fântâni și nu în ultimul rând în ajutorarea unor oameni care au fost (și încă foarte mulți sunt) blocați în capacitatea de înțelegere a vieții precum și în capacități materiale” ne-a scris Natanael.

Zona în care a stat acesta este una foarte aridă, cu puține fântâni, care oricum au cantități reduse de apă, unde hrană este foarte puțină, iar oamenii ”se hrănesc cu tot ce este digerabil”.

”Acolo sunt doar două anotimpuri: vară (călduri de până la +55 grade Celsius) și iarnă (când ziua sunt +45 de grade în timp ce noaptea coboară la +5). Sezonul ploios este cel mai așteptat de către ei pentru că în acest timp găsesc multă mâncare șerpi, șopârle, viermi, broscuțe… tot ceea ce stă ascuns în nisip la răcoare când este cald, iese afară în sezonul ploios” adaugă tânărul misionar din Alba.

Avantajul secetei, dacă se poate spune așa, este acela că zona nu este lovită așa puternic de boli că malaria sau ebola. ”Dar există o mulțime de alte boli care adeseori sunt letale pentru trupurile lor slăbite și lipsite de imunitate.

Șocul cultural

”Am fost în această zonă timp de 7 luni în două vizite și de la primul pas pus pe acest continent am înțeles că Dumnezeu vrea să schimbe ceva în viața mea, dar nu am înțeles atunci care este planul său. Plecat că voluntar acolo am avut parte de experiențe care nu de puține ori au implicat prezența supranaturală.

Cu teamă am pornit pe acest drum neștiind cum să mă raportez situațiilor noi apărute (timp de trei săptămâni nu m-a părăsit șocul schimbării culturale). După un timp, am primit o pace extraordinară în urmă rugăciuniilor, pace care mă făcea să exclam în fiecare situație limită: sunt gata să mor pentru ceea ce cred”.

Printre șerpi, elefanți și crocodili

”În prima săptămână, în timp ce studiam la umbra unui copac, într-un timp de recreere, un șarpe destul de mare, aproximativ de 80-90 centimetri, a apărut din senin pe picioarele mele. Am înțepenit din cauza șocului inițial și acest lucru l-a făcut inofensiv, iar după câteva clipe a plecat.

Acesta a fost începutul mai multor experiențe de acest gen, la limită morții: am întâlnit nenumărați șerpi la distante extrem de mici, am dormit o noapte cu un scorpion în sacul de dormit, am fost aproape să mă răstorn cu o mașină din cauza unei roți care s-a rupt, am fost aproape de elefanți furioși (50 de metri), am avut un accident de atv și am fost, timp de două săptămâni,  foarte afectat din cauza nisipului care mi-a intrat în ochi și a unei tăieturi la cap în zonă frunții, care a fost tratată primitiv.

De asemenea, am fost foarte aproape să mă înec într-un râu în Zambia, din cauza curenților puternici, chiar dacă știu să înot bine. Iar după aceasta, până să ies din apă, am văzut, la nici 2 metri de mine, un crocodil.

Am primit în acele momente o pace și o hotărâre prin care eram gata să mor. Îi mulțumesc lui Dumnezeu și nu vreau să vorbesc nimic formal, dar după aceste experiențe, credința mea a devenit neclătinată. Eu nu aș vrea prin aceasta să fac o pledoarie credinței mele, dacă considerați nepotrivit, las la latitudinea dumneavoastră să reformulați” și-a încheiat tânărul misionar povestea cu adevărat impresionantă.