Connect with us

CULTURA

FOTO: Urmărire ca în filme pe străzile din București. Şofer beat şi fără permis, prins de poliţişti după ce au tras mai multe focuri de armă

Publicat



sursa foto: Facebook

Un şofer beat şi fără permis a fost prins, duminică noapte, de poliţiştii bucureşteni după ce aceştia au folosit armamentul din dotare, fără a rezulta victime şi pagube materiale.

“În jurul orei 00,30, poliţişti din cadrul Secţiei 16 Poliţie, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au observat pe o stradă din sectorul 4 al Capitalei un autoturism cu mai mulţi ocupanţi, care se deplasa sinuos pe carosabil. Poliţiştii au procedat la efectuarea manevrelor pentru oprirea regulamentară a autovehiculului, moment în care conducătorul auto a simulat oprirea, apoi a accelerat.

Imediat s-a pornit în urmărirea autoturismului, iar la o intersecţie, un echipaj de la Secţia 15 Poliţie, solicitat ca sprijin, a încercat să oprească maşina, însă după refuzul şoferului de a opri, au folosit armamentul din dotare, executând focuri de avertisment în plan vertical, autoturismul neoprind nici de această dată”, informează un comunicat al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB), transmis luni AGERPRES.

Ajuns la o altă intersecţie, şoferul a pătruns pe culoarea roşie a semaforului, acroşând un alt autoturism care se deplasa regulamentar, fiind interceptat şi oprit de poliţişti.

“Cei patru ocupanţi au coborât şi au început să alerge, moment în care, pentru prinderea şi imobilizarea acestora, s-a folosit din nou armamentul din dotare, executându-se în plan vertical focuri de avertisment”, se arată în comunicatul citat.

În urma primelor verificări s-a stabilit că şoferul autoturismului nu deţine permis de conducere, iar în urma testării cu aparatul alcooltest a rezultat o alcoolemie de 0,78 g/%0 în aerul expirat.

Poliţia Capitalei precizează că, în ambele cazuri, în urma folosirii armamentului din dotare nu au rezultat victime sau pagube materiale. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Un tronson din scara originală a Turnului Eiffel, vândut la licitaţie cu 274.000 de euro

Publicat

artcurial.com

O secţiune a scării elicoidale din structura originală a Turnului Eiffel, compusă din circa 14 trepte, a fost adjudecată marţi, 1 decembrie, pentru suma de 274.475 euro (cu taxele incluse) şi s-a alăturat unei colecţii private europene, a anunţat casa de licitaţii Artcurial, potrivit AFP.

Cu o înălţime de aproape trei metri, tronsonul provine din scara elicoidală originală a turnului, datând din 1889, care lega etajele al doilea şi al treilea ale monumentului.

Provenită dintr-o colecţie privată canadiană, secţiunea fusese estimată la un preţ cuprins în intervalul 30.000 – 40.000 de euro, însă a fost vândută la un preţ de aproape de zece ori mai mare decât estimarea iniţială.

În 1983, instalarea unui ascensor între ultimele două etaje ale Turnului Eiffel a făcut necesară demontarea şi tăierea unei scări în 24 de secţiuni.

Una dintre ele a fost păstrată la primul etaj al monumentului, în timp ce alte trei au fost donate Muzeului d’Orsay, Muzeului Oraşul Ştiinţei şi Industriei din Paris şi Muzeului de Istorie a fierului din Nancy.

În 1983, cele 20 de secţiuni rămase au fost vândute unor colecţionari din întreaga lume. Singurele două secţiuni care au rămas în Franţa au fost achiziţionate de cântăreţul Guy Beart, care le-a revândut în 2015.

Aceste secţiuni diferite pot fi admirate în mai multe spaţii expoziţionale prestigioase din întreaga lume, cum ar fi Fundaţia Yoishii din Yamanashi (Japonia) şi în proximitatea Statuii Libertăţii din New York, în timp ce altele se află în colecţii private, din ţări precum Elveţia, Italia şi Canada.

Cu o înălţime de 324 de metri, Turnul Eiffel, unul dintre simbolurile Parisului, alături de catedrala Notre-Dame şi Bazilica Sacré-Coeur din Montmartre, a fost construit de Gustave Eiffel (1832-1923) cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Catalog cu operele lui Nicolae Iorga, lansat on-line la 80 de ani de la moartea marelui istoric

Publicat

Wikipedia.org

Un catalog care cuprinde operele lui Nicolae Iorga a fost lansat vineri, 27 noiembrie, în mediul on-line, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea marelui istoric, a declarat muzeograful Sergiu Balanovici de la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani.

Potrivit acestuia, volumul, intitulat “Din colecţia Casei Memoriale Nicolae Iorga Botoşani. Catalogul operelor istoricului 1892- 1940”, a fost realizat de muzeograful George Arhip de la Casa Memorială “Nicolae Iorga” din municipiul Botoşani

“De ce important este acest catalog? Ştiţi probabil că nici până în prezent opera lui Nicolae Iorga nu a putut fi cuantificată. Noi ne-am propus un proiect destul de îndrăzneţ să facem un punct de informare şi în colecţia Casei Nicolae Iorga să adunăm un număr cât mai mare de opere publicate cel puţin în timpul vieţii lui Iorga”, a afirmat Balanovici.

Reprezentanţii Muzeului Judeţean susţin că volumul despre operele lui Iorga va fi lansat cu public, atunci când situaţia epidemiologică o va permite.

Tot vineri, Muzeul Judeţean a publicat pe site-ul propriu un articol comemorativ care a fost publicat pe 18 mai 1941 în ziarul “Botoşanii” la jumătate de an de la moartea istoricului botoşănean.

De asemenea, pe pagina de internet a muzeului a apărut o expoziţie foto-documentară intitulată “Nicolae Iorga şi Botoşanii. Repere cronologice” realizată tot de muzeograful George Arhip şi de Sergiu Balanovici.

Nicolae Iorga, istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, om politic, profesor universitar şi academician, s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoşani. În data de 27 noiembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga, asasinat în 1940 în pădurea de la Strejnicu, lângă Ploieşti. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ultima fotografie a pictorului Nicolae Grigorescu, adjudecată printr-o licitație online la 1.000 de euro

Publicat

Artmark.ro

Ultima fotografie a pictorului Nicolae Grigorescu, realizată în 1906, a fost adjudecată, marţi seara, la o licitaţie organizată online de Artmark, la preţul de 1.000 de euro.

Potrivit Artmark, fotografia probabil a fost realizată la Câmpina, în casa pictorului, acolo unde s-a retras în ultimii săi ani de viaţă şi unde s-a dedicat preponderent subiectelor rustice – portrete de ţărănci, care cu boi şi numeroase peisaje cu specific românesc.

Nicolae Grigorescu a fost surprins în fotografia de colecţie, la vârsta de 68 de ani, din profil, aşezat într-un fotoliu vintage, din lemn sculptat.

O piesă de grafică semnată de Grigorescu ce ilustrează portretul scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea a fost cumpărată la 2.500 de euro. Lucrarea realizată în creion a fost oferită de fiul pictorului şi soţia acestuia Ana (fiica lui Alexandru Vlahuţă) Picăi Delavrancea.

Între loturile adjudecate la licitaţia “Vechi colecţionar de artă şi observator cultural” s-au mai numărat: vioară marca “Jacobus Stainer”, model “Absam prope Oenipontum 17”, Germania, circa 1900, care a a aparţinut pictorului Eustaţiu Stoenescu, în cutie pictată de Ştefan Pelmuş, la 1.800 de euro, două cărţi poştale trimise între Ion Luca Caragiale şi Barbu Ştefănescu Delavrancea, în 1905 şi 1906, la 1.800 de euro, o fotografie ilustrându-l pe Ion Luca Caragiale, realizată în atelierul M. Wandelmann, la Bucureşti, circa 1900, din colecţia George Franga, la 700 de euro.
Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Caricaturi realizate între anii 1850 şi 1989, expuse la Palatul Suţu

Publicat

Facebook/ Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Caricaturi realizate între anii 1850 şi 1989, grupate sub genericul “Caricatură şi umor. O peniţă satirică din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti”, vor fi expuse, începând de vineri, la Palatul Suţu.

“Istoria s-a folosit constant de peniţa satirică, fiind cunoscute încă din antichitatea clasică desenele graffiti din oraşele romane, desene care satirizau nobili, împăraţi, funcţionari sau, pur şi simplu, oameni care aveau o fărâmă de putere, însă erau răi cu ceilalţi.

Însă alţii erau preamăriţi, precum gladiatorii preferaţi, tribunii populari sau, pur şi simplu, se transmiteau mesaje politice. Fenomenul a traversat şi vremurile medievale, până la vestitul poet Francois Villon.

În ceea ce priveşte zona ţării noastre, avem cu certitudine primele semne satirice prin revistele tipărite încă înainte de Cuza, dar care iau avânt în timpul domniei sale”, a declarat managerul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru, coordonator al expoziţiei, potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

Proiectul expoziţional a fost documentat din broşuri, almanahuri şi calendare dedicate: “Nichipercea” (1859-1865), “Scrânciobul” (1869), “Mefistofele” (1876), “Ghimpele” (1874-1876), “Calendarul Ghimpelui” (1876), “Calendarul Puricelui” (1880-1881); albumul “Contimporanii” (1898); revistele “Veselia” (1904-1905) şi “Piţigoiul” (1946-1948).

Unul dintre primii şi cei mai talentaţi slujitori ai satirei politice a fost ziaristul N.T. Orăşeanu, care s-a făcut cunoscut prin publicaţiile sale din “Cronica scandaloasă a Oraşului”, în perioada anilor 1858-1868, opinii pentru care a fost şi întemniţat.

Alţi celebrii caricaturişti prezentaţi în expoziţie sunt Constantin Jiquidi, Nicolae Petrescu Găină, Ary Murnu şi N. Baboceanu, A. Mărculescu, Aurel Jiquidi, H. Gall, John Cobar, H. Lehrer şi M. Ramis, Vladimir Al. Donescu, Ion Anestin, Nell Cobar, Matty Aslan.

“Expoziţia reprezintă o flanare istorică prin efortul de a determina schimbări de mentalitate şi comportamente cu ajutorul satirei, caricaturii şi umorului negru, uneori.

Ce poate fi mai atrăgător decât să trecem cu umor şi haz pragul anilor, dintr-un an complicat şi greu de înţeles, 2020, către un 2021 mai cu speranţă”, precizează Adrian Majuru.

Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2021. Agerpres

Citește mai departe