ECONOMIE
FOTO-VIDEO: Noua Piață Agroalimentară Centru din Alba Iulia s-a DESCHIS. S-a terminat cu mizeria din mijlocul orașului
Noua Piață Agroalimentară Centru și-a deschis în sfârșit porțile, după ani de așteptare, la Alba Iulia. Vineri dimineața, comercianții au fost mutați din vechea locație aflată în parcarea de lângă sediul Electrica.
După mai bine de trei ani de frig, ploi, căldură, fără apă, canalizare, cu mesele întinse într-o parcare, așteptarea comercianților dar și a clienților a luat sfârșit. Piața agroalimentară din centrul orașului Alba Iulia trebuia să fie finalizată în data de 8 martie 2016. Lucrările de modernizare la piața agroalimentară au început în luna aprilie 2015 moment, în care comercianții au fost mutați provizoriu în Piața Consiliului Europei.

„Am așteptat atâta vreme momentul acesta. Acum până ne așezăm, până ne acomodăm, avem emoții. E frumos, s-a investit, e bine. Deocamdată condițiile sunt bune”, a explicat unul dintre comercianți, care a transmis că prețul abonamentului lunar este „acceptabil”.
Noua piață, a cărei valoare se ridică la peste 2.800.000 lei cu TVA, are o suprastructură din stâlpi şi planşee casetate din beton armat impermeabilizat prevăzut cu luminatoare şi deschideri pentru ventilare naturală şi lumină naturală.
Odată cu finalizarea lucrărilor de construire și amenajare a noii Piețe Agroalimentare Centru, consilierii locali din municipiul Alba Iulia au aprobat, în ședința din luna septembrie, Regulamentul de organziare și funcționare a acesteia.
Potrivit regulamentului, orarul de funcționare al pieței este zilnic, între orele 6:00 și 18:00. Accesul auto (pentru aprovizionare) în incinta pieței este permis între orele 6:00-8:00 și 14:00-18:00.
Citește și FOTO-VIDEO: Noua Piață Agroalimentară Centru se deschide în curând, la Alba Iulia. TAXE aplicabile pentru comercianți
Platoul pieței este sectorizat după specificul produselor comercializate, cu indicarea amplasării punctelor de vânzare.
Sectoare existente în piață, destinate desfacerii de produse, precum și numărul de locuri de vânzare aferent fiecărui sector:
- sector producători agricoli – 42 mese M1 și 31 mese M2
- sector persoane juridice – 26 mese M1 și 24 mese Maf
- sector produse de uz gospodăresc – 10 mese M3 și 6 mese M4
- sector produse alimentare – 40 mese M1
- sector produse nealimentare – 6 mese M3
- sector flori – 12 mese M3 și 8 mese M4
Descrierea mobilierului utilizat pentru platoul pieței: 205 mese confecționate din poliester armat cu fibră de sticlă, blatul mesei fiind înălțat în față și pe laterale, cu spații de depozitare închise cu ușă prevăzută cu închizătoare pentru lacăt (tip M1, M2, M3, M4, Maf), 10 coșuri de gunoi confecționate din poliester armat cu fibră de sticlă.
Hala agroalimentară este dotată cu următorul mobilier: 30 de mese din beton cu dimensiunile 1,5 x 0,8 m, 36 de mese din beton cu vitrină din sticlă, 30 coșuri din tablă.
Pe platoul pieței, în latura sudică este amplasat corpul A, clădire care are 4 spații (P1 – 6,93 mp, P2 – 19,15 mp, P3 – 34,28 mp și P4 – 31,83 mp, cu destinația spații pentru comercializare produse agroalimentare – se vor închiria prin licitație publică, pentru o perioadă de 4 ani – la un preț de pornire de 3 euro/mp/lună) și un grup sanitar destinat persoanelor cu dizabilități.
Potrivit regulamentului, în piață se interzice comercializarea de produse agroalimentare care necesită preparare la fața locului (mici, virșli, pui la rotisor, șaorma, pizza, etc).
Taxe aplicabile în Piața Agroalimentară Centru
Abonamente lunare:
- rezervare mese pentru comercianții care își desfășoară zilnic activitatea – 60 lei/mp/lună + 3 lei/mp/zi
- rezervare mese pentru comercianții care își desfășoară activitatea două zile/săptămână, în zilele de marți și sâmbătă – 40 lei/mp/lună + 3 lei/mp/zi
- taxele aplicabile comercianților care își desfășoară activitatea sezonier, precum și tarifele pentru închirierea cântarelor sunt cele stabilite anual de Consiliul Local al municipiului Alba Iulia prin hotărârea privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale, alte taxe, taxe speciale și amenzi
ECONOMIE
Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei

Pe piața europeană a gazelor naturale, prețurile de referință au înregistrat o creștere în a doua sesiune consecutivă a zilei de luni. Această evoluție vine pe fondul scăderii exporturilor din Norvegia și a îngrijorărilor generate de posibile întreruperi la facilitățile cruciale de export din Australia. Informația a fost transmisă de către Bloomberg.
Luni dimineaţa, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,1%, ulterior înregistrând un avans de 2%, la 35,48 euro pentru un Megawatt-oră. La finalul săptămânii trecute se înregistrase o creştere de aproape 9%.
Piaţa este sub presiune săptămâna aceasta, din cauza disputelor salariale din Australia, unul din principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL).
Aceste dispute ar putea duce la greve şi la limitarea aprovizionării globale, în timpul unei perioade cruciale, în condiţiile în care Europa se pregăteşte de iarnă.
Deşi nu fost informaţii noi în privinţa negocierilor din Australia în weekend, fluxurile spre Europa ale principalului său furnizor, Norvegia, au scăzut la cel mai redus nivel din mai mult de un an, activitatea la masivul zăcământ Troll fiind oprită sâmbătă, din cauza unor planificate lucrări de mentenanţă.
Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei. Anunțul Comisiei Europene
Traderii urmăresc cu atenţie livrările de gaze din Norvegia, cel mai important furnizor al Europei, după ce opririle repetate ale producţiei au contribuit la creşterile bruşte de preţuri din ultimele luni.
O creştere de aproximativ 25% a preţului gazelor luna aceasta, în pofida stocurilor ridicate şi a cererii reduse, reflectă continuarea turbulenţelor, în urma crizei energetice provocate războiul din Ucraina.
Anxietatea pe piaţa energiei a crescut, deşi capacităţile de stocare a gazelor naturale din UE sunt deja pline în proporţie de 90%, cu mult înaintea termenului limită stabilit pentru a se ajunge la acest nivel – 1 noiembrie – a anunţat recent Comisia Europeană. Agerpres

În cursul primelor șapte luni ale anului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a inclus 16.240 de indivizi în programele de formare profesională, desfășurate prin intermediul centrelor regionale de instruire a adulților și propriilor centre, în cadrul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
Dintre acestea, 14.837 sunt şomeri, iar 1.057 de persoane participante la cursuri de formare profesională fac parte din categoria celor care nu beneficiază de gratuitate, potrivit prevederilor legale în vigoare, 241 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite, altele decât şomerii, 28 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite de evaluare a competenţelor, iar alte 77 de persoane beneficiază de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
În perioada de referinţă, au fost organizate 952 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 647 de programe de calificare/recalificare, 208 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare, precum şi 97 de programe de competenţe cheie/transversale.
Peste 16.000 de persoane incluse în programele de formare profesională ANOFM în șapte luni. Structura participanților pe niveluri de studii şi categorii de vârstă
Pe niveluri de studii şi categorii de vârstă, structura participanţilor la cursuri arată astfel: din totalul de 14.837, sub 25 de ani au fost 4.658 de cursanţi (31,39%), între 25 şi 30 de ani au fost 2.212 (14,91%), între 30 şi 35 ani – 1.089 (7,34%), între 35 şi 45 ani – 2.550 (17,19%), iar peste 45 de ani – 4.328 (29,17%).
Structura pe nivel de studii a şomerilor participanţi la cursuri arată că 8.628 de cursanţi (58,15%) au studii profesionale, liceale sau postliceale, 4.118 (27,76%) – studii gimnaziale, 1.190 (8,02%) studii superioare, în timp ce 901 persoane (6,07%) au mai puţin de 8 clase.
Principalele meserii/ocupaţii, în funcţie de numărul de participanţi, pentru care s-au organizat programele de formare profesională gratuite pentru şomeri în perioada ianuarie – iulie 2023, sunt: lucrător comercial – 2.415; agent de securitate – 946; ajutor bucătar – 822; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 818; operator introducere, prelucrare, validare date – 687; îngrijitor spaţii verzi – 629; bucătar – 519; competenţe de comunicare în limba română – 487; frizer – 470; patiser – 416. Agerpres
ECONOMIE
Republica Moldova va beneficia de peste 4,2 milioane de lei din Planul Anual de Cooperare Internațională 2023

Republica Moldova va primi o sumă de 4,285 milioane de lei din suma totală alocată în cadrul Planului anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pentru anul 2023.
Potrivit unui comunicat al Executivului, Guvernul a luat act, în şedinţa de vineri, de o notă de informare privind actualizarea Planului anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară aferent anului 2023.
” Planul aferent anului 2023 a fost aprobat în cadrul şedinţei de Guvern din 9 martie 2023. Republica Moldova continuă să rămână beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internaţională pentru dezvoltare pe palier bilateral.
Urmare actualizării, Republica Moldova va beneficia de o finanţare de 4,285 milioane lei, ceea ce reprezintă 29,68% din bugetul total alocat Planului aferent anului 2023″, se arată în comunicat.
Planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară constituie documentul de planificare a activităţilor în cadrul politic de cooperare internaţional pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pentru anul aferent exerciţiului financiar.
Implementarea Planului este realizat de către Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (RoAid), instituţie subordonată M.A.E. Agerpres
ECONOMIE
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte

Conform unui studiu de specialitate, dat publicității marți, românii au cheltuit online aproape 7 miliarde de euro în 2022, din care 2,6 miliarde de euro au fost destinate achiziționării de haine și încălțăminte.
Conform analizei Limitless Agency, venitul mediu per utilizator generat în industria de e-commerce a fost de 467 de euro, valoare care va ajunge la peste 870 de euro, până în 2027, după cum reiese din statistica Digital Market Outlook, Statista.
Datele centralizate relevă faptul că piaţa de e-commerce din România România are în jur de o sută de magazine online care înregistrează peste 1.000 de comenzi pe zi.
În 2022, toate aceste magazine au raportat comenzi în valoare totală de 6,7 miliarde de euro, din care 55% reprezintă cheltuieli pentru haine, încălţăminte şi electronice.
Rezultatele din raportul „eBook eCommerce Growth Strategies”, dezvoltat de Limitless Agency, evidenţiază faptul că un român din cinci comandă online în mod constant online, 50% plasează comenzi de două ori în trei luni, şi doar 12% comandă online de până la şase ori pe lună.
Aproape un sfert dintre români (21%) comandă şi din afara ţării, cel mai des din China, de pe Aliexpress, magazinul online din Grupul din care face parte Alibaba.
De asemenea, 72% din totalul cumpărătorilor economisesc şi aşteaptă să cumpere un produs, iar 28% sacrifică alte cheltuieli pentru a cumpăra un produs mai repede.
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc
În plus, 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc, 51% plătesc mai puţin pentru un produs de brand propriu mai ieftin, 57% achită mai mult pentru un produs eco-friendly, în timp ce 43% plătesc mai puţin pentru o versiune non eco-friendly.
În Europa, ponderea cumpărătorilor online a crescut de la 55% în 2012 la 75% în 2022. Cele mai mari salturi au fost înregistrate în Estonia (+47%), Cehia (+41%) şi România (+41%), mai arată studiul Limitless Agency.
„Comerţul electronic în Uniunea Europeană a fost stimulat de cererea grupului de vârstă 25-34 de ani în 2022, 87% dintre persoanele din această grupă de vârstă achiziţionând bunuri online în 2022”, notează sursa citată.
Tot anul trecut, 42% dintre utilizatorii de Internet au comandat haine (inclusiv pantofi şi accesorii), 19% au comandat de la restaurante, fast-food şi servicii de catering şi 17% au cumpărat online produse cosmetice, de înfrumuseţare şi wellness.
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. Cui îi este dedicat raportul
Cercetarea eBook eCommerce Growth Strategies este un raport complex care conţine peste 90 de strategii testate si recomandări pentru creşterea vânzărilor online, din partea a 24 experţi în e-commerce, promovare online şi comunicare de brand, tehnologii pentru e-commerce, design, livrare şi legislaţie în domeniu.
Raportul este dedicat antreprenorilor care vor să îşi scaleze magazinul online, antreprenorilor care investesc în marketing online şi specialiştilor în marketing care gestionează magazine online. Agerpres