În ultimele 24 de ore prin punctele de trecere ale frontiere din România, au trecut peste 198.000 de persoane.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 25.05.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 198.250 de persoane, cetățeni români și străini și peste 48.600 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 95.344 de persoane, dintre care 9.389 de cetăţeni ucraineni.

Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 25.05.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.331.530 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

Potrivit informațiilor furnizate de AFP, o agenție din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) a anunțat luni că sistemele de avertizare timpurie pentru catastrofe meteorologice au salvat multe vieți, însă pierderile economice asociate acestor fenomene au crescut cu o viteză alarmantă.

În perioada 1970-2021, cel puţin 2 milioane de persoane şi-au pierdut vieţile din cauza fenomenelor meteorologice, climatice şi hidrologice, din care 90% în ţări în curs de dezvoltare, a precizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), care şi-a actualizat datele până în 2021.

Iar cele 11.778 de catastrofe recenzate în această jumătate de secol au provocat, de asemenea, pierderi economice de 4.300 de miliarde de dolari.

„Comunităţile cele mai vulnerabile sunt, din păcate, cele mai afectate de pericolele meteorologice, climatice şi hidrologice”, a subliniat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

OMM a subliniat totodată că îmbunătăţirea sistemelor de avertizare timpurie şi gestionarea coordonată a dezastrelor au redus considerabil numărul de victime omeneşti.

Petteri Taalas a făcut o prioritate din acoperirea întregii populaţii mondiale prin aceste sisteme de avertizare timpurie, care permit populaţiilor să se pregătească, să se adăpostească sau să evacueze la timp locurile în care trăiesc.

Obiectivul – susţinut şi de secretarul general al ONU – este acela de a proteja toată populaţia lumii până la sfârşitul anului 2027.

OMM consideră că aceste sisteme nu numai că permit salvarea de vieţi, ci şi că randamentul lor în raport cu investiţia făcută „este cel puţin înzecit”.

Sistemele de avertizare timpurii pentru catastrofe meteorologice salvează vieți, conform ONU. Pierderi economice

Pentru moment, doar jumătate dintre ţări dispun de sisteme de avertizare timpurie, acoperirea fiind deosebit de slabă în Africa şi în ţările mai puţin avansate.

Statele membre ale OMM, reunite într-un congres la Geneva începând de luni, trebuie să aprobe iniţiativa coordonată de OMM, Biroul Naţiunilor Unite pentru prevenirea catastrofelor, Uniunea internaţională a telecomunicaţiilor şi Federaţia internaţională a societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu sprijinul a peste alte 20 de organisme din cadrul ONU şi al unui larg evantai de părţi participante, de la instituţii financiare şi până la reprezentanţi ai sectorului privat.

Un prim grup de 30 de ţări a fost selecţionat pentru lansarea iniţiativei, în 2023.

Sistemele de avertizare timpurii pentru catastrofe meteorologice salvează vieți, conform ONU. Declarațiile lui Petteri Taalas

Ciclonul Mocha, care a făcut ravagii în Myanmar şi Banghladeh săptămâna trecută, este un exemplu în acest sens, a declarat Petteri Taalas.

Mocha, al cărui bilanţ a ajuns la 145 de morţi potrivit juntei birmane, „a cauzat o devastare generalizată… care îi afectează cel mai mult pe cei mai săraci dintre săraci”, a adăugat el.

Cu toate acestea, bilanţul este mai mic decât cel al catastrofelor similare din trecut, când „Myanmar şi Bangladesh înregistrau zeci de mii sau chiar sute de mii de morţi”.

„Graţie sistemelor de avertizare timpurie şi gestionării dezastrelor naturale, aceste rate de mortalitate catastrofale aparţin acum, din fericire, trecutului.

Alertele timpurii salvează vieţi”, a adăugat Petteri Taalas.

Deşi numărul deceselor a scăzut drastic, în schimb, sumele asociate pierderilor economice au crescut exploziv.

Ţările bogate sunt de departe cele mai afectate din punct de vedere financiar.

Sistemele de avertizare timpurii pentru catastrofe meteorologice salvează vieți, conform ONU. Doar Statele Unite au suferit pierderi de 1.700 de miliarde de dolari

Doar Statele Unite au suferit pierderi de 1.700 de miliarde de dolari, reprezentând 39% din pierderile economice totale înregistrate după 1970.

În schimb, în raport cu mărimea economiei, ţările cele mai sărace plătesc cel mai greu tribut, a subliniat OMM.

Ţările dezvoltate deţin peste 60% din pierderile cauzate de dezastrele meteorologice, climatice şi hidrologice totale, dar în peste patru cincimi dintre cazuri, acele pierderi economice echivalează cu mai puţin de 0,1% din PIB-urile lor.

Şi niciun dezastru natural nu a provocat pierderi economice mai mari de 3,5% din PIB-urile ţărilor dezvoltate.

Prin comparaţie, în 70% din catastrofele care au lovit ţările cele mai puţin avansate din lume, pierderile au reprezentat peste 5% din PIB-urile lor. Mai multe dezastre naturale au cauzat chiar pierderi echivalente cu aproape o treime din PIB-urile ţărilor afectate. Agerpres

Traficul rutier se va desfășura cu restricții vineri seară, 26 mai 2023, din cauza a două transporturi agabaritice.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, vineri, 26 mai 2023, începând cu ora 22:00, se vor efectua două transporturi agabaritice, după cum urmează:

Pe ruta PTF Nădlac I – DN7 – A1 – DN 68A – A1 – DN 1 – DN7 – DN 7C – A1 – DNCB – DN 2 – DN 2A – Corbu, format dintr-un camion cu masa de 87,36 de tone.

Pe ruta Sihlea – DN2 – DN 17 – DN 1C – DN 1F – Sutoru, format dintr-un camion cu masa de 97 de tone.

Transporturile vor fi însoțite pe traseele precizate de echipaje de poliție rutieră.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță prezența sa la ceremonia de deschidere a exercițiului militar internațional „Saber Guardian 23”, care va avea loc la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”. La acest eveniment se vor afla aproximativ 10.000 de militari, dintre care peste 5.000 sunt militari români.

Ceremonia de deschidere a exerciţiului multinaţional „Saber Guardian 23” (SG23) va avea loc luni, 29 mai, de la ora 11.00, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Angel Tîlvăr, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.

La exerciţiul SG23 vor participa, în perioada 29 mai – 9 iunie, aproximativ 10.000 de militari, dintre care peste 5.000 de militari români, cu peste 1.700 de mijloace tehnice din ţara noastră şi din 13 naţiuni aliate şi partenere.

Exerciţiul, condus de Comandamentul Forţelor Întrunite „General Ioan Emanoil Florescu”, reprezintă cea mai amplă şi complexă activitate multinaţională de instruire din acest an şi se va desfăşura în poligoane şi facilităţi militare de instruire din România.

Principalele secvenţe ale exerciţiului se vor desfăşura în Centrul Naţional de Instruire pentru Luptă „Getica” din Cincu, judeţul Braşov, Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă din localitatea Smârdan, judeţul Galaţi, Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă din localitatea Babadag, judeţul Tulcea, Poligonul de tragere sol-aer din cadrul Şcolii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General Ion Bungescu” din Capu Midia şi Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din judeţul Constanţa.

Începe Saber Guardian 23, la Smârdan, cel mai mare exerciţiu militar. Alături de România, 12 ţări aliate participă cu efective şi tehnică de luptă pentru instruire la exerciţiul multinaţional SG23

Totodată, evenimente de instruire din cadrul SG23 se vor derula şi în facilităţile de instruire din Slobozia şi Borduşani, judeţul Ialomiţa, Vărsătura, din judeţul Brăila şi Frecăţei, judeţul Tulcea.

Alături de România, 12 ţări aliate participă cu efective şi tehnică de luptă pentru instruire la exerciţiul multinaţional SG23 – Albania, Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos.

„Saber Guardian 23” este integrat în complexul de exerciţii „DEFENDER 23” şi reprezintă un vârf al pregătirii profesionale care cuprinde etape de planificare şi organizare demarate înaintea fazelor de execuţie operaţională derulate în prezent.

Începe Saber Guardian 23, la Smârdan, cel mai mare exerciţiu militar. Exerciţiul a fost precedat de etapa de afluire, în cursul lunii mai

Exerciţiul a fost precedat de etapa de afluire, în cursul lunii mai, a efectivelor şi echipamentelor pe căile de comunicaţii rutiere, navale şi aeriene din ţară către zonele de antrenament şi va fi urmat de faza defluirii, în a doua decadă a lunii iunie.

„DEFENDER 23” este planificat de Comandamentul Forţelor Armate ale SUA în Europa (USEUCOM) şi condus de Comandamentul Forţelor Terestre ale SUA în Europa şi Africa (USAREUR-AF).

Exerciţiul „Saber Guardian 23” este inclus în programul de exerciţii de antrenament comun USAREUR-AF, în vederea creşterii interoperabilităţii la nivel comun şi multinaţional cu forţele armate ale statelor aliate şi partenere.

Sursa: MediaFax

sursa foto: Facebook / Brigada 8 ROT