Un grav accident rutier a avut loc, sâmbătă la amiază pe o șosea din județul Arad. Șase persoane au fost rănite, una încarcerată. A fost solicitat elicopterul SMURD.

Potrivit ISU Arad, accidentul rutier s-a produs pe DJ 709 J între localitățile Iratoșu și Variașu Mic.

În eveniment au fost implicate două autoturisme, ambele ieșite în afara părții carosabile.

Echipajele ajunse la fața locului au găsit 6 victime dintre care un încarceratî.

La fața locului a intervenit AT5002 Curtici, Descarcerarea ușoară a Detașamentului Arad, SMURD  Terapie Intensivă Arad cu un total de 8 subofițeri și 2 soldați.

A fost solicitat în sprijin: elicopterul SMURD, și încă 2 ambulanțe.

Stire in actualizare

Trei minori din localitatea Căldărăşti – Pogoanele, judeţul Buzău, în vârstă de 9, 10 respectiv 15 ani, sunt cercetaţi în stare de libertate, după ce ar fi omorât un bărbat de 80 de ani pentru a-i sustrage o bicicletă.

Fapta ar fi avut loc pe 22 spre 23 martie, într-o zonă din extravilanul localităţii. Potrivit unor surse judiciare, bătrânul a fost găsit dezbrăcat într-o vie, iar pe corp avea echimoze.

Totodată, oamenii legii ar fi identificat urme pe mâini, semn că bărbatul a fost legat la un moment dat, dar ulterior a reuşit să scape.

Cei trei copii au fost identificaţi de poliţişti. Potrivit legii, cei doi minori de 9 şi 10 ani nu răspund penal, iar cel de-al treilea de 15 ani urmează sa fie expertizat din punct de vedere psihiatric.

Potrivit unor surse din cadrul anchetei, dosarul deschis de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău vizează fapta de tâlhărie, urmată de moartea victimei.

Ion Ştefan, asistent social în cadrul Primăriei Pogoanele, a declarat pentru AGERPRES că cei trei minori nu aveau antecedente.

„Sunt în legătură cu autorităţile care instrumentează cazul şi vreau să aflu dacă putem institui o măsură de protecţie pentru minori. Mai mult de atât nu am ce să vă spun în momentul acesta.

Copiii fac parte toţi din familii monoparentale, de-a lungul vremii nu au mai fost probleme legate de comportamentul copiilor”, a precizat asistentul social de la Primăria Pogoanele.

Pe parcursul zilei de vineri, autorităţile au efectuat necropsia, iar sâmbătă procurorii care instrumentează cazul vor urma să facă audieri. Agerpres

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au înregistrat o creștere semnificativă în sezonul 2022-2023, care a început la 1 iulie 2022. Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană și citate de Reuters, exporturile de grâu moale au ajuns la 22,13 milioane de tone la data de 19 martie 2023.

Aceasta reprezintă o creștere de 8% față de cele 20,52 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a sezonului 2021-2022.

Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.

Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone.

Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.

La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone.

România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023. Care sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE

Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23.

În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat Executivul european. Agerpres

În luna aprilie vor fi organizate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 134 de programe de formare profesională pentru un număr de 1.987 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite.

Potrivit unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: agent de securitate – 146 persoane; operator introducere, validare şi prelucrare date – 127 persoane; inspector/referent resurse umane – 118 persoane; ajutor bucătar – 112 persoane; îngrijitor spaţii verzi – 104 persoane; instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze – 90 persoane; competenţe cheie – comunicare în limba română – 84 persoane; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 84 persoane; referent resurse umane – 82 persoane; frizer – 70 persoane.

Serviciile de formare profesională sunt organizate de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a Municipiului Bucureşti. Judeţele în care, în luna aprilie 2023, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi sunt: Dâmboviţa (140 persoane), Bucureşti (126 persoane), Hunedoara (112 persoane). Agerpres