Municipiile şi oraşele din România pot candida pentru titlul Capitala Tineretului, ediţia 2023, informează Consiliul Tineretului din România, într-un comunicat de presă.

“Orice localitate de rangul 0, I, II sau III (municipii şi oraşe) din România poate candida pentru acest titlu. Sectoarele capitalei României, respectiv Municipiul Bucureşti (prin primăriile aferente), pot, de asemenea, să aplice pentru acest titlu.

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru runda I este 8 august (ora 16:59), urmând ca un juriu independent, format din reprezentanţi ai unor instituţii publice, cât şi ai sectorului privat şi ai celui neguvernamental, să evalueze candidaturile. Pe baza evaluărilor vor fi anunţate un număr de minimum 2, maximum 3 oraşe pentru a dezvolta o candidatură extinsă în a doua rundă a competiţiei, urmând ca pe 9 octombrie să fie anunţat oficial oraşul care va purta titlul de Capitală a Tineretului din România în 2023”, afirmă sursa citată.

Informaţii legate de apel se regăsesc pe https://capitalatineretului.ro/aplica.

Primele 5 Capitale ale Tineretului din România

Timişoara, Bacău, Baia Mare, Iaşi şi Constanţa sunt primele 5 Capitale ale Tineretului din România ce au avut şi au oportunitatea de a dezvolta propriile idei în proiecte de dezvoltare concretă, alături de autorităţile locale.

CTR precizează că fiecare oraş care primeşte acest titlu are oportunitatea de a dezvolta un program cadru tematic anual care vizează dezvoltarea urbană cu participarea directă a tinerilor, capitalele realizând proiecte, abordând noi teme de interes pentru tineri şi încurajând dezvoltarea de idei noi şi inovatoare referitoare la co-crearea şi dezvoltarea oraşului.

Potrivit sursei citate, obiectivul programului “Capitala Tineretului din România” este să elaboreze strategii de dezvoltare locală pentru tineri şi să-i implice activ în procesele decizionale din oraşele lor pe teme ce ţin de educaţie, cultură, politică demografică şi alte domenii de interes pentru ei.

De asemenea, îşi propune să stimuleze autorităţile publice locale şi companiile private să susţină şi să se implice în implementarea proiectelor propuse în cadrul programului.

Premiu financiar de 50.000 euro pentru orașul câștigător

Oraşul câştigător va beneficia de un premiu financiar în valoare de 50.000 euro din partea Băncii Comerciale Române. Titlul va oferi şi oportunitatea de a atrage alte surse de finanţare din diferite surse publice şi private şi deţinătorul său va beneficia, de asemenea, de posibilitatea de a găzdui diferite evenimente de rang naţional organizate de instituţii publice şi reţele de tineret din România.

Oraşul câştigător are dreptul de a găzdui Summitul Tinerilor, cel mai important eveniment de celebrare, dezbatere şi decizie al mişcării de tineret din România. De asemenea, câştigătorul va găzdui ediţia din 2023 a Galei Tineretului din România.

Capitala Tineretului din România este un program care funcţionează pe principii similare cu “Capitala Europeană a Tineretului” şi a fost iniţiat, la nivel naţional, de: Consiliul Tineretului din România, Federaţia Tinerilor din Cluj, Grupul PONT – grup de experţi de tineret, iniţiatorul măsurilor de pregătire a Capitalei Tineretului din România şi Banca Comercială Română.

AGERPRES

Numărul persoanelor forţate să-şi părăsească locuinţele din cauza conflictelor, persecuţiilor şi încălcării drepturilor omului s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 82,4 milioane la sfârşitul anului trecut, a indicat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Reuters.

‘În anul COVID, într-un an în care deplasarea a fost practic imposibilă pentru cei mai mulţi dintre noi (…) 3 milioane de persoane au fost dislocate în mod forţat’, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, pentru Reuters.

Aproape 70% dintre cei afectaţi provin din numai cinci ţări – Siria, Venezuela, Afganistan, Sudan de Sud şi Myanmar -, conform raportului anual al UNHCR cu privire la deplasările forţate de populaţii.

‘Tendinţele, din nefericire, au continuat. Prin urmare, dacă am actualiza cifrele pentru primele şase luni ale lui 2021, am vedea probabil o creştere suplimentară de la aceste 82,4 milioane’, a mai spus Grandi. În circa 42% din cazuri este vorba despre copii.

Potrivit responsabilului ONU, creşterea numărului celor dezrădăcinaţi a fost parţial alimentată de noi ‘puncte fierbinţi’, printre care nordul Mozambicului, regiunea Sahel din vestul Africii, Tigray din Etiopia, alături de noi acutizări în conflictele de lungă durată din Afganistan şi Somalia.

O nouă posibilă dislocare de civili

ONU se pregăteşte de asemenea pentru o nouă probabilă dislocare de civili în Afganistan după ce trupele SUA şi cele internaţionale se vor retrage din această ţară în septembrie, a declarat Grandi în cursul acestei săptămâni.

Pe fondul unei ascensiuni a populismului şi naţionalismului în politica globală, Grandi le-a adresat un apel liderilor lumii să ‘înceteze demonizarea oamenilor’ care sunt forţaţi să se refugieze.

Singura cale de a reacționa la acest flux de populație

“A spune că singura cale de a reacţiona la acest flux de populaţie este prin a construi ziduri sau a împinge oamenii înapoi pe mare este josnic din punct de vedere moral. Acestea sunt fiinţe umane’, a subliniat Grandi. “Oricare ar fi motivul fugii sau al deplasării, aceste fiinţele umane merită demnitate deplină ca oricine altcineva’, a adăugat el.

Fostul preşedinte american Donald Trump a avut o abordare dură în ce priveşte securitatea la frontiere şi imigraţia. Grandi, care s-a aflat recent la Washington, a lăudat angajamentul noului preşedinte Joe Biden de a ‘restabili un sistem de azil în Statele Unite care să fie atât eficient, cât şi uman’. ‘Este foarte important ca această promisiune să fie dusă la îndeplinire’, a subliniat responsabilul ONU.

Conform raportului UNHCR, în 2020, la nivel global doar 34.400 de refugiaţi au fost relocaţi în mod oficial – în SUA, Canada şi Europa -, ceea ce înseamnă o treime faţă de nivelul anului anterior.

AGERPRES

Exporturile de alimente şi băuturi din Marea Britanie către Uniunea Europeană aproape s-au înjumătăţit în primul trimestru din 2021, în special din cauza barierelor post-Brexit şi a pandemiei de coronavirus (COVID-19), a anunţat vineri Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit (FDF), transmite BBC.

Comparativ cu primul trimestru din 2020, exporturile britanice de alimente şi băuturi către blocul comunitar au scăzut cu 47% în primele trei luni din acest an.

Guvernul de la Londra a apreciat “că este prea devreme pentru concluzii ferme” privind impactul pe termen lung al Brexitului iar pandemia a afectat cererea.

Exporturile totale către UE au depășit nivelul mediu din 2020

“Cele mai recente date ale Oficiului Naţional de Statistică (ONS) arată că atât în martie cât şi în aprilie exporturile totale către UE au depăşit nivelul mediu din 2020”, a precizat un purtător de cuvânt al Executivului britanic.

Comparativ cu primul trimestru din 2019 – înainte ca pandemia să devină un factor – exporturile de brânză au scăzut cu 72%, cele de peşte cu 52%, în timp ce livrările de ciocolată au înregistrat un declin de 37%.

Grupul de lobby FDF a precizat că cea mai afectată rută comercială a fost cea către Irlanda. În mod normal Irlanda era cea mai mare piaţă externă a sectorului de alimente şi băuturi din Marea Britanie, iar în primul trimestru s-a înregistrat un declin de 70%. Dar şi vânzările către Germania, Spania şi Italia au scăzut cu peste 50%.

Marea Britanie a vândut în UE mai multe alimente și băuturi decât în restul lumii

Timp de decenii, Marea Britanie a vândut în UE mai multe alimente şi băuturi decât în restul lumii. Totuşi, declinul livrărilor către Europa a schimbat aceste cifre. În primul trimestru din 2021, exporturile britanice către ţările din afara UE au reprezentat 55% din total. Federaţia industriei alimentare şi a băuturilor din Regatul Unit susţine că este pentru prima dată în ultimii cel puţin 20 de ani când au loc astfel de evoluţii.

Per ansamblu, exporturile britanice către ţările din afara UE au crescut cu 0,3% în primele trei luni din acest an, în special spre China.

Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) din Marea Britanie a avertizat recent că noile aranjamente comerciale ale ţării cu Uniunea Europeană, cea mai mare piaţă unică din lume, vor eroda productivitatea pe termen lung cu 4%, comparativ cu rămânerea în blocul comunitar.

AGERPRES

Containere cu peste 100 de tone de deşeuri de cauciuc, ce urmau să fie exportate în Thailanda de o firmă din judeţul Olt, au fost depistate de poliţiştii de frontieră în Portul Constanţa Sud – Agigea, marfa fiind returnată societăţii exportatoare, a informat vineri Garda de Coastă.

Documentele însoţitoare ale mărfii, prezentate la autoritatea vamală, nu corespundeau cu ceea ce de fapt se intenţiona să se exporte.

“În data de 17.06.2021, în urma unor activităţi informativ-operative desfăşurate, poliţiştii de frontieră, în cooperare cu lucrători vamali şi comisari din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa, au descoperit patru containere cu cauciuc nevulcanizat, care urmau să fie exportate în Thailanda de o firmă de pe raza judeţului Olt, care efectua activităţi de export.

În urma verificărilor suplimentare, echipa de control a constatat că în containere se aflau încărcate de fapt 110 tone de deşeuri de cauciuc, marfă care nu corespunde cu datele declarate şi cuprinse în documentele folosite la autoritatea vamală”, se arată într-un comunicat transmis de Garda de Coastă.

Conform sursei citate, comisarii Gărzii de Mediu au dispus nepermiterea efectuării exportului şi returnarea mărfii ce reprezintă deşeuri la societatea exportatoare din România.

AGERPRES

sursa foto: Poliția de Frontieră