Ministerul Educației lansează în consultare publică un proiect privind echivalarea probelor de evaluare a competențelor pentru bacalaureat.

„La examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2022-2023, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale se echivalează/se recunosc conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, prevede proiectul.

Potrivit proiectului, nu se mai organizează evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a.

„Prin derogare de la prevederile art. 74 alin.(4) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în anul şcolar 2022-2023, evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, la finalul clasei a VI-a, nu se organizează”, se mai arată în proiect.

De asemenea, concursul pentru angajarea personalului didactic de predare cu contract individual de muncă în sesiunea 2023 constă într-o probă scrisă pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei. Agerpres

Procurorii anticorupție au pus sub urmărire penală două persoane într-un dosar de fraudă cu fonduri europene în valoare de 2 milioane lei, conform Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de vineri, asupra a două persoane fizice, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Procurorii anticorupţie notează în ordonanţe că, în perioada 2016 – 2022, cele două persoane ar fi inventat un mecanism ce presupunea crearea, în mod artificial, a condiţiilor necesare obţinerii în mod nelegal de fonduri europene, în contextul implementării unor proiecte derulate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), care vizau, printre altele, „Instalarea tânărului fermier…” şi „Agricultură ecologică”.

Concret, arată anchetatorii, cele două persoane ar fi înfiinţat atât pe numele lor, cât şi pe numele altor persoane din anturajul acestora entităţi juridice (societăţi comerciale sau persoane fizice autorizate) pe care, în fapt, le controlau şi, ulterior, atât personal, cât şi prin intermediari ar fi depus la cele două organisme menţionate mai sus mai multe documente şi declaraţii false sau inexacte (declaraţii, adeverinţe, certificate), prin intermediul cărora ar fi încercat să dovedească îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru obţinerea fondurilor nerambursabile.

Dosar de fraudă cu fonduri europene. Se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane

„În realitate, niciunul dintre inculpaţi nu ar fi îndeplinit condiţiile pentru a fi considerat un ‘fermier activ’, nedesfăşurând nicio activitate agricolă, terenurile arendate (livezi, păşuni etc.) fiind lăsate în paragină. Prin aceste demersuri, cei doi inculpaţi ar fi obţinut fonduri europene în valoare de 2.000.000 lei”, menţionează procurorii.

DNA informează că, în cauză, se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Procurori anticorupţie au efectuat, joi, percheziţii domiciliare în municipiul Caransebeş, la sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice suspectate că ar fi obţinut ilegal fonduri europene. Agerpres

Începând cu data de 12 iunie, Banca Națională a României va introduce în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată celebrării a 100 de ani de la înființarea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.

Potrivit unui comunicat al BNR, aversul monedei prezintă sediul din Bucureşti al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2023”.

Reversul monedei prezintă siluetele unui pescar, a unui vânător şi a unui câine de vânătoare şi inscripţiile „ASOCIATIA GENERALA A VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI” şi „100 ANI”.

Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent şi vor fi însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 460 de lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

BNR precizează că monedele din argint cu tema 100 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Agerpres

sursa foto: BNR

Administrația Națională de Meteorologie a emis, vineri după-amiază o avertizare cod roșu de vreme rea pentru zone din județul Timiș.

Potrivit ANM, se vor semnala averse torențiale care vor acumula peste 40…50 l/mp, frecvente descărcări electrice, grindină.

Avertizarea este valabilă până la ora 15:30

Județul Timiş: Giarmata, Ghiroda, Sânandrei, Dumbrăvița;

Județul Timiş: Deta, Ciacova, Peciu Nou, Giulvăz, Voiteg, Birda;

.