Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi după votul din Consiliul JAI, că ”aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge”. „Dragi români, România nu se oprește aici”, a mai adăugat președintele României.

„Lipsa consensului de astăzi în ceea ce privește aderarea României la Schengen, pe fondul opoziției Austriei, este profund nedreaptă pentru țara noastră și cetățenii români. România merita să primească un vot favorabil.

O confirmă datele solide, rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre și instituțiilor europene. Un singur stat membru a ales să ignore aceste realități și să blocheze unanimitatea europeană, în mod inexplicabil și dificil de înțeles pentru întreaga Uniune Europeană.

Atitudinea regretabilă și nejustificată a Austriei din cadrul reuniunii de astăzi riscă să afecteze unitatea și coeziunea europene, de care avem atât de multă nevoie mai ales în actualul context geopolitic”, traqnsmite Klaus Iohannis.

Președintele Iohannis: Dragi români, România nu se oprește aici! „Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge”

El afirmă că România „va continua să acționeze cu responsabilitate, hotărâre și bună credință în direcția consolidării securității interne a Uniunii Europene, așa cum a făcut-o și până acum”.

„Mulțumesc tuturor statelor membre și Comisiei Europene care, recunoscând meritele României în securizarea frontierei externe a UE și în consolidarea proiectului european, au susținut aderarea țării noastre.

Sprijinul și solidaritatea exprimate azi au fost impresionante, reconfirmând aprecierea de care se bucură România în plan european.

Dragi români, România nu se oprește aici! Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic și nu ne vom opri până nu îl vom atinge”, încheie șeful statului.

(sursa: Mediafax)

România nu a fost acceptată nici de această dată în spațiul Schengen, după ce Austria s-a opus, invocând fenomenul migrației ilegale. Deși Germania a încercat chiar să forţeze negocierile în favoarea țării noastre, poziția Austriei a rămas neschimbată. Deși susținea România, Olanda a votat „la pachet“ pentru respingerea Bulgariei și a României, decuplarea celor două țări dovedindu-se imposibilă.

Ce este spațiul Schengen și de ce este importantă aderarea României la această zonă

UPDATE: România nu intră în Schengen nici de această dată

Deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale Uniunii Europene, țara noastră, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu intră în spațiul european de liberă circulație nici de această dată. Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de interne şi de…

Citește mai mult pe impact.ro

Europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, cere companiilor de stat să-și închidă conturile de la Raiffeisen și Erste, ca reacție a votului negativ al Austriei cu privire la aderarea Românie la Spațiul Schengen. „Comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, afgresiv și nesimțit la adresa României”.

„Eu o spun extrem de direct. Astăzi, împotriva intereselor României și românilor a fost Austria. Din acest moment, fiecare cetățean român și mai ales companiile de stat din România – Romgaz, Transgaz, Hidroelectrica, Electrica, toate companiile mari de stat care în acest moment au carduri bancare și conturi bancare prin care rulează zeci, sute de milioane de euro lunar prin Raiffeisen și Erste Bank sunt obligați de către fiecare român în parte să-și închidă conturile de la Raiffeisen și Erste, pentru că comportamentul Austriei a fost sfidător, revoltător, afgresiv și nesimțit la adresa României.

Voi solicita celor din consiliile de administrație de la companiile de stat să meargă la alte bănci”, spune la Antena 3 Rareș Bogdan.

El spune că este vorba despre „o cerință, nu o obligație”.

Consiliul Uniunii Europene pentru Justiţie şi Afaceri Externe a decis admiterea Croaţiei în Spaţiul Schengen, anunţă Preşedinţia cehă a instituţiei, precizând că au fost respinse solicitările României şi Bulgariei.

(sursa: Mediafax)

Niculae Bădălău va rămâne în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins joi, 8 decembrie 2022, contestaţia la decizia primei instanţe.

Pe 28 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului senator PSD pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat că i-a oferit mită 170.000 de euro unui primar din judeţul Giurgiu în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice.

Bădălău a făcut contestaţie, însă cererea lui a fost respinsă joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe de altă parte, Instanţa supremă a admis contestaţia DNA şi a dispus arest preventiv faţă de o complice a lui Bădălău, Elena Matache, care anterior fusese plasată în arest la domiciliu.

Decizia Instanţei supreme este definitivă.

Niculae Bădălău rămâne în arest preventiv. Precizările DNA

Potrivit DNA, pe 9 august şi 19 noiembrie, Niculae Bădălău, în calitate de consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de audit din cadrul acestei instituţii, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrate de o rudă a sa, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii, pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse de localitatea respectivă.

Primarul căruia Niculae Bădălău i-ar fi oferit mită este Dan Păsat, fost deputat PNL, care a fost condamnat în 2013 la trei ani de închisoare pentru şantaj.

Dan Păsat are calitatea de martor-denunţător în dosar. El este cel care l-a denunţat pe Bădălău la DNA.

„În perioada 2021 – 2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeaşi Primărie îl avea încheiat cu aceeaşi societate comercială privind ‘Înfiinţare reţea de alimentare cu apă …’, inculpatul Niculae Bădălău, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plăţile către firma respectivă, chiar şi pentru lucrări neconforme”, menţionează anchetatorii.

După ce, la data de 19 noiembrie, Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menţionat (4.903.959,97 lei fără TVA), dar şi dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obţină pentru aceeaşi firmă de la Primăria respectivă, în data de 25 noiembrie, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.

„În total, inculpatul Niculae Bădălău i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte”, spun procurorii anticorupţie. Agerpres