Taxa specială pentru promovarea turistică a municipiului Bucureşti ar putea creşte în anul 2023 la o cotă de 2% la tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, faţă de 0,5%, în prezent.

Un proiect de hotărâre în acest sens a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Primăriei Capitalei.

Conform regulamentului, obiectivele urmărite prin instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică sunt: creşterea numărului de turişti în municipiul Bucureşti, creşterea duratei de şedere a acestora, creşterea veniturilor obţinute din turism, îmbunătăţirea experienţei turistice şi creşterea investiţiilor în serviciile turistice.

În acest sens, sunt vizate: consolidarea şi comunicarea integrată a brandului turistic al municipiului Bucureşti; elaborarea unui program multianual de dezvoltare turistică a destinaţiei, a unei strategii de marketing a destinaţiei turistice şi implementarea activităţilor de promovare; susţinerea şi crearea de evenimente care pot genera creşterea numărului de turişti; crearea de circuite/produse/pachete turistice în scopul îmbunătăţirii experienţelor turistice; organizarea şi participarea la târguri/expoziţii, seminarii, conferinţe de profil; dezvoltarea reţelei de centre şi puncte de informare turistică; realizarea de campanii publicitare; dezvoltarea de proiecte finanţate din fonduri europene; semnalizarea turistică a oraşului declinată din imaginea de brand; realizarea unor studii de piaţă/marketing în turism.

„Oraşul Bucureşti se caracterizează printr-un potenţial turistic deosebit, determinat de numeroasele vestigii deţinute, la care se pot adăuga avantajele de a fi o capitală europeană. (…) De-a lungul timpului, oraşul a dobândit o importantă zestre de monumente istorice, lăcaşuri de cultură, monumente de arhitectură, obiective religioase, ce oferă Capitalei un potenţial turistic ridicat, reprezentând baza dezvoltării şi creşterii atractivităţii Capitalei din punct de vedere turistic. (…)

Astfel, în vederea ridicării nivelului de conştientizare asupra patrimoniului turistic şi cultural pe care îl deţine Municipiul Bucureşti, se impune necesitatea implementării unor proiecte complexe menite să promoveze Capitala ca destinaţie turistică atât la nivel naţional cât şi internaţional”, prevede raportul de specialitate.

Agerpres

Peste 10.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România prin punctele de frontieră, în ultimele 24 de ore, în creştere cu 3,6% faţă de ziua precedentă.

”În data de 27.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 99.534 de persoane, dintre care 10.215 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 3,6% faţă de ziua precedentă)”, informează marţi IGPF.

Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 5.050 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 0,3%), iar pe la cea cu Republica Moldova – 1.179 cetăţeni ucraineni (creştere cu 1,1%).

De la declanşarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 27 iunie, ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.344.894 cetăţeni ucraineni.

De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în ţară noastră 1.379.423 ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, arată sursa citată.

Măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate. Se acţionează în sistem integrat cu celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date şi informaţii, precum şi de adoptare în comun a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute, precizează IGPF. AGERPRES/(AS – autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Administrația Națională de Meteorologie a emis informare meteo de vreme caniculară pentru următoarele zile. Este cod portocaliu și galben de disconfort temric ridicat.

Potrivit meteorologilor, informarea este valabilă până în 1 iulie.

Localități din 9 județe se vor afla sub Cod portocaliu de caniculă și disconfort termic, în timp ce restul țării va fi sub avertizare Cod galben.

Potrivit ANM, sunt vizate de Codul portocaliu județele Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș, Maramureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș.

VAL DE CĂLDURĂ peste România. COD GALBEN:

Marți, 28 iunie, în Câmpia și Dealurile de Vest va fi caniculă, iar temperaturile maxime vor fi de 35…36 de grade.

Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, iar disconfortul termic va fi ridicat.

VAL DE CĂLDURĂ peste România. COD GALBEN

Interval de valabilitate: 29, 30 iunie și 1 iulie
În intervalul menționat,  valul de căldură se va extinde și se va intensifica în toate regiunile. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 33 și 37 de grade. Disconfortul termic va fi ridicat în zonele de câmpie și de podiș, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

VAL DE CĂLDURĂ peste România. COD PORTOCALIU

Interval de valabilitate: 29, 30 iunie și 01 iulie

În zilele de miercuri (29 iunie), joi (30 iunie) și vineri (01 iulie), valul de căldură va fi persistent în vestul, nordvestul și local în centrul teritoriului, iar temperaturile se vor apropia de valorile maxime extreme ale perioadei. Se vor înregistra frecvent valori de 37…38 de grade, iar disconfortul termic va fi accentuat.

Polițiștii fac marți dimineața 160 de percheziții în România și Austria, inclusiv la domiciliile unor funcționari și la sediile unor instituții, sub coordonarea Parchetului European. Este vizat un grup infracțional care a înființat peste 150 de firme fictive pentru a obține ilicit fonduri europene. Prejudiciul estimat este de 5 milioane euro.

Polițiștii BCCO Timișoara, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului European, desfășoară o operațiune pentru destructurarea unui grup infracțional organizat, specializat în fraudarea de fonduri europene și naționale și spălare de bani.

Sunt făcute 160 de percheziții domiciliare în România și Austria, inclusiv la locuințele unor funcționari publici și sediile unor instituții publice. De asemenea, aproximativ 30 de persoane vor fi duse la audieri.

Percheziții de amploare în România și Austria. Sute de firme înființate fictiv pentru obținere ilicită de fonduri europene

Ancheta vizează un grup infracțional organizat, care, din 2017, ar fi înființat în mod fictiv peste 150 de firme, în numele cărora ar fi obținut, în mod fraudulos, finanțare europeană și națională.

Proiectele respective ar fi constat, în principal, în achiziții de utilaje și bunuri pentru desfășurarea activităților curente ale societăților, achiziții care trebuiau dovedite cu documente justificative, emise de furnizori.

„Astfel, pentru implementarea proiectelor și obținerea fondurilor, persoanele bănuite ar fi folosit documente false, inexacte sau incomplete, ar fi întocmit diverse facturi de achiziții de mijloace fixe, utilaje/bunuri, în mod fictiv, de la societăți care nu ar fi desfășurat niciun fel de activitate și pe care tot ele le-ar fi controlat. Totodată, în cele mai multe dintre situații, utilajele/bunurile ce figurau ca fiind achiziționate în cadrul proiectelor nu ar fi fost cumpărate în realitate, aceleași utilaje/bunuri fiind folosite în cadrul mai multor proiecte, inclusiv prin modificarea seriei sau culorii acestora”, arată polițiștii.

Sumele obținute din bugetul Uniunii Europene și bugetul național ar fi fost retrase, de regulă, în numerar de la ATM-uri, de către diverse persoane din anturajul liderilor grupării, după care ar fi fost remise acestora. Banii ar fi fost folosiți pentru cumpărarea unor bunuri sau servicii în numele altor persoane fizice sau juridice, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite.

Până în prezent, în cauză a fost estimat un prejudiciu de peste 5 milioane de euro.

(sursa: Mediafax)

Cosmin Pirv, cosmin.pirv@mediafax.ro