ECONOMIE
Furnizorii de energie din România: Noua OUG 119/2022 a fost făcută fără consultarea reală a pieţei

Noua Ordonanţă 119/2022, menită să guverneze piaţa de energie a fost făcută în mare grabă, fără o consultare reală a participanţilor din domeniu, avertizează reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
„În loc să facă ordine şi să soluţioneze probleme, noua OUG creează haos şi loveşte – prin măsurile adoptate – în toţi operatorii pieţei de energie, periclitând securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor din România.
Dorim să fim bine înţeleşi: nu suntem împotriva taxării unor venituri extraordinare, înţelegem necesitatea contribuţiei de solidaritate în cazuri punctuale ale unor câştiguri ieşite din tipar.
Ce nu înţelegem este lipsa totală de transparenţă, modul în care s-a elaborat şi aprobat acest act normativ, care guvernează piaţa de energie.
Sunt multe prevederi neclare în actul normativ cu un mare impact negativ asupra activităţii furnizorilor, traderilor şi producătorilor, şi care, în final periclitează securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor din România”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER.
În acelaşi context, furnizorii de energie din România solicită autorităţilor să se revină asupra Ordonanţei, acolo unde sunt neclarităţi, iar în cadrul consultărilor cu participanţii la piaţă să se găsească acele soluţii care să asigure o bună funcţionare a pieţei de energie, a operatorilor şi sprijinul atât de necesar consumatorilor în această perioadă.
Furnizorii de energie din România: Noua OUG 119/2022 a fost făcută fără consultarea reală a pieţei: Ce reprezintă noua OUG 119/2022
„Noua OUG 119/2022, un act normativ menit să guverneze piaţa de energie, cu impact major asupra acesteia, a fost făcută în mare grabă, fără o consultare reală a participanţilor la piaţă.
Membrii AFEER sunt de acord că OUG 27/2022 trebuia modificată, având în vedere problemele pe care le-a creat atât asupra industriei energetice, cât şi a consumatorilor, precum şi asupra bugetului de stat.
Modificările aveau ca scopuri principale, pe de o parte, găsirea unui echilibru intre veniturile la buget si decontările necesare schemei de sprijin, iar, pe de altă parte, calmarea creşterii preţurilor pe piaţa angro.
În schimb, noua OUG 119/2022 nu numai că nu rezolvă problemele, ci le adânceşte şi creează altele noi, suplimentare.
Furnizorii de energie din România: Noua OUG 119/2022 a fost făcută fără consultarea reală a pieţei: Ce se arată în comunicatul celor de la AFEER
Prin aceste modificări nu doar că nu se acordă sprijin pentru toţi consumatorii, aşa cum s-a dorit încă de la implementarea primei scheme de ajutor (având în vedere că se reduce numărul beneficiarilor schemei de sprijin pentru plata facturilor), dar, mai mult, se loveşte în toţi operatorii din piaţă: producători, furnizori, traderi, fără a ţine cont de realităţile din practică”, se arată într-un comunicat de presă al AFEER, transmis luni AGERPRES.
De asemenea, membrii Asociaţiei îşi exprimă dezacordul faţă de graba cu care au fost elaborate şi adoptate modificările la OUG 27/2022, „în condiţiile în care, pe 9 septembrie, va avea loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Energiei, la care vor participa miniştrii Energiei din cele 27 ţări membre ale Uniunii Europene (UE), pentru a se discuta despre soluţiile la actuala criză”.
„Mai mult, pe 14 septembrie, cu ocazia discursului privind starea Uniunii, când va anunţa şi priorităţile pentru anul următor, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta planul Comisiei de reformare a pieţei energiei, de abordare a preţurilor la energie.
De altfel, vedem că preţurile energiei în Europa deja au început să se calmeze, în urma declaraţiilor că se accelerează eforturile de a atenua o criză, care ameninţă să provoace recesiune în toată regiunea.
De aceea, aşteptările noastre de la aceste reuniuni foarte importante sunt că masurile care se vor lua vor fi concrete, clare şi rapide, în conformitate cu legislaţia comunitară.
Furnizorii de energie din România: Noua OUG 119/2022 a fost făcută fără consultarea reală a pieţei: Ce analizează ANRE
În aceste condiţii, având în vedere că pieţele de energie din ţara noastră sunt cuplate cu cele din alte ţări din UE si ţinând seama că măsurile eficiente cu impact major în calmarea pieţelor sunt în primul rând cele luate la nivel european, suntem convinşi că noile măsuri europene vor determina revizuirea OUG 119/2022 abia adoptată”, subliniază sursa citată.
Potrivit noilor prevederi, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) analizează şi aprobă deconturile către furnizori, însă AFEER este de părere că în actul normativ nu este specificat un termen clar până la care Ministerul Energiei trebuie să facă plăţile.
„Astfel, plăţile sunt incerte, în timp ce furnizorul va trebui să plătească la timp producătorilor, transportatorilor, distribuitorilor, precum şi bugetului statului.
Totodată, OUG prevede si că valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat pentru energia electrică este de 1300 lei/MWh , în condiţiile în care chiar dacă există contracte încheiate în perioada anterioară cu preţuri mai mici, in ultima perioadă preţurile din piaţă au fost substanţial mai mari şi există un risc major de pierderi pentru furnizori.
De asemenea se complică şi mai mult factura emisă către clientul final! O factură şi aşa destul de greu de desluşit.
Noua Ordonanţă face absolut improbabile investiţiile, pentru că nu vor putea fi încheiate PPA-urile, atât de mult aşteptate”, consideră specialiştii.
Furnizorii de energie din România: Noua OUG 119/2022 a fost făcută fără consultarea reală a pieţei: Noua OUG limitează producătorii să încheie contracte bilaterale negociate direct doar cu furnizori ai clienţilor finali
În viziunea acestora, noua OUG limitează producătorii să încheie contracte bilaterale negociate direct doar cu furnizori ai clienţilor finali, operatori de reţele şi un număr foarte mic de consumatori.
„Din păcate, vechea OUG 27/2022 a scăzut ratingul bancar al furnizorilor, din cauza întârzierilor în decontarea sumelor ce ar fi trebuit să le fie rambursate de Guvern.
Iar noua OUG 119/2022 nu face decât să adâncească şi mai mult imposibilitatea de a face noi investiţii, fie ele clasice, fie regenerabile”, apreciază AFEER.
Conform asociaţiei profesionale, „poate cea mai gravă problemă este aceea că România riscă „să stingă lumina”, cel puţin la unii consumatori”, iar „de câţiva ani, România este importator net de energie şi gaze naturale, având în vedere că nu îşi poate satisface consumul din producţia internă”.
„Formula prin care se determină contribuţia de solidaritate pentru producători, furnizori şi traderi prevede taxarea diferenţei între preţul mediu ponderat de vânzare şi cel de referinţă.
Furnizorii de energie din România: Noua OUG 119/2022 a fost făcută fără consultarea reală a pieţei: Care este prețul de referință
Preţul de referinţă este cel de achiziţie a energiei electrice şi gazelor naturale, la care se adaugă o marja bruta de 2%.
Pentru tranzacţiile la graniţă, această marjă de 2% nu acoperă costurile, ceea ce va determina stoparea importurilor, cu consecinţe incomensurabile asupra consumatorilor din România, fie ei casnici sau industriali.
În contextul aspectelor semnalate, AFEER solicită autorităţilor să se revină asupra Ordonanţei, acolo unde sunt neclarităţi, şi – în cadrul consultărilor cu participanţii la piaţă – să se găsească acele soluţii care să asigure o bună funcţionare a pieţei de energie, a operatorilor şi sprijinul atât de necesar consumatorilor în această perioadă, în conformitate cu reglementările naţionale şi comunitare”, se menţionează în comunicat.
AFEER, înfiinţată în anul 2006, cuprinde, în prezent, un număr de 38 de membri, furnizori şi traderi licenţiaţi şi activi pe piaţa de energie electrică şi/sau de gaze naturale, care asigură furnizarea energiei atât către consumatori persoane fizice, cât şi către IMM-uri şi consumatori din toate categoriile de agenţi economici care activează în România, cu o cotă de piaţă de circa 90% din consumul final de electricitate şi 65% din consumul final de gaze naturale. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7

Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024

România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres