ACTUALITATE
Furtuna a creat o nouă fisură în taluzul canalului, la Cumpăna. Falia apărută anterior s-a prăbuşit

O nouă fisură a apărut în urma furtunii de sâmbătă seară în taluzul Canalului Dunăre – Marea Neagră, în localitatea Cumpăna, iar falia apărută anterior la şapte metri de curţile caselor din zonă s-a prăbuşit, a informat, duminică, Instituţia Prefectului Constanţa.
„S-a constatat că procesul de prăbuşire a malului este evolutiv – a apărut o fisură mai aproape de gardul celor trei locuinţe deja evacuate, iar falia crăpată care, anterior ploii torenţiale, era la şapte metri de gardul locuinţelor, s-a prăbuşit. Siguranţa locuitorilor din zona adiacentă nu a fost periclitată”, se precizează într-un comunicat de presă.
Conform sursei citate, prefectul a dispus intensificarea patrulării de către echipele de securitate locală, măsură stabilită anterior, pentru a preîntâmpina accidentele nedorite şi a raporta orice potenţială schimbare apărută în zonă.
„De asemenea, s-a stabilit că în zilele imediat următoare se va întruni Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru stabilirea măsurilor şi acţiunilor concrete ce se impun în continuare”, se menţionează în comunicat.
Noaptea trecută, în urma ploii torenţiale şi vântului puternic, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene au inspectat situaţia la locul producerii prăbuşirii malului canalului, la Cumpăna.
„O situaţie specială o reprezintă zona canalului din dreptul localităţii Cumpăna, unde prăbuşirea malului acestuia constituie o preocupare constantă şi despre care s-au făcut demersuri şi informări periodice anterior. Prefectul judeţului, împreună cu subprefecţii, s-au deplasat în teren ieri, 3 august, începând cu ora 23,00, pentru a constata dacă s-au produs degradări suplimentare ale malului respectiv, pe care se află locuinţe. La faţa locului, prefectul a convocat alţi factori decizionali relevanţi – directorul Companiei Naţionale ‘Administraţia Canalelor Navigabile’, proiectantul implicat în lucrările aferente, şeful Inspectoratului Judeţean în Construcţii şi inspectorul şef al ISU ‘Dobrogea’, cărora li s-a alăturat primarul comunei Cumpăna”, potrivit comunicatului Instituţiei Prefectului Constanţa.
Referitor la urmările furtunii produse seara trecută în municipiul şi judeţul Constanţa, autorităţile au anunţat că nu au fost înregistrate victime, ci doar pagube materiale.
„Precizăm că nu au fost oameni răniţi, dar s-au produs pagube materiale – căderi de copaci şi crengi din arbori pe străzi, peste autoturisme şi case, inundarea unor case – unele dintre acestea soluţionate deja sau care sunt în curs de inventariere şi soluţionare”, se menţionează în comunicat. AGERPRES
ACTUALITATE
Franţa: Peste 60 de migranţi care încercau să ajungă în Anglia la bordul unei ambarcațiuni improvizate, salvaţi în Canalul Mânecii

În total, 63 de persoane au fost salvate pe mare în weekend, în timp ce încercau să ajungă în Anglia la bordul unor ambarcaţiuni improvizate, au informat autorităţile franceze duminică seară, notează AFP.
Centrul regional operaţional de supraveghere şi salvare (Cross) de la capul Gris-Nez a coordonat două operaţiuni de salvare în strâmtoarea Pas-de-Calais în noaptea de sâmbătă spre duminică.
O ambarcaţiune „care şi-a pierdut motorul în apă” a fost salvată în strâmtoare de vasul Societăţii naţionale de salvare în mare, care i-a adus la mal pe cei 46 de naufragiaţi, a precizat prefectura maritimă într-un comunicat.
O navă de sprijin închiriată de stat din aprilie pentru a întări operaţiunile de căutare şi salvare a recuperat, la rândul său, 17 naufragiaţi la bordul unei a doua ambarcaţiuni în largul localităţii Oye-Plage.
Aceste operaţiuni au loc la câteva zile după punerea sub acuzare a cinci militari ai Cross Gris-Nez în ancheta cu privire la moartea a 27 de migranţi în naufragiul ambarcaţiunii lor la sfârşitul anului 2021.
Cei cinci militari, trei femei şi doi bărbaţi, au fost inculpaţi joi, la Paris, pentru că nu au acordat ajutor unei persoane aflate în pericol, şi lăsaţi în libertate.
În acest caz, autorităţile franceze sunt suspectate că au fost chemate în ajutor de peste 15 ori în noaptea naufragiului şi că nu au venit în ajutorul migranţilor.
În ciuda pericolelor traversării uneia dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, mulţi candidaţi la exil se aventurează în fiecare an.
Aproximativ 46.000 de solicitanţi de azil au traversat Canalul Mânecii în 2022, majoritatea afgani, iranieni şi albanezi, iar 8.000 au fost salvaţi în apele franceze.
Agerpres
ACTUALITATE
Ministrul britanic al Sănătății respinge negocierile salariale cu sindicatul asistentelor medicale în ciuda amenințărilor de grevă

Potrivit Reuters, duminică, ministrul britanic al sănătății, Steve Barclay, a afirmat că guvernul nu va purta negocieri cu sindicatul asistentelor medicale cu privire la salarii, în ciuda amenințărilor acestora cu noi greve.
Oferta guvernului, care include o plată unică echivalentă cu 2% din salarii în exerciţiul financiar 2022/23 şi o creştere salarială de 5% pentru 2023/24, a fost respinsă de membrii Colegiului Regal al Asistenţilor Medicali în aprilie.
Întrebat de Sky News dacă guvernul va relua discuţiile cu sindicatul, Barclay a răspuns: „Nu în privinţa cuantumului salariului”.
Sindicatul îşi votează deja cei 300.000 de membri cu privire la noi acţiuni de grevă în următoarele şase luni.
Sindicatul nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declaraţiile lui Barclay de duminică. Acesta a declarat că guvernul trebuie să plătească „în mod echitabil” personalul Serviciului Naţional de Sănătate (NHS).
Relaţia dintre sindicat, care a organizat mai multe greve care au perturbat îngrijirea pacienţilor, şi guvern a devenit tensionată la sfârşitul lunii aprilie, când departamentul de sănătate a limitat durata unei greve după o acţiune legală împotriva RCN.
Sursa: MediaFax


În Spania, secțiile de votare și-au deschis porțile la ora locală 09:00 (07:00 GMT) pentru alegerile municipale și regionale, conform informațiilor furnizate de agențiile de presă internaționale.
Circa 35,5 milioane de alegători (dintre care peste 400.000 de rezidenţi străini) sunt chemaţi la urne în 8.131 de municipalităţi pentru a alege peste 67.000 de consilieri municipali.
La nivel regional, particularităţile calendarului electoral fac ca alegătorii să voteze doar în 12 dintre cele 17 regiuni autonome, dintre care 10 sunt guvernate de la precedentul scrutin (mai 2019) de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) al prim-ministrului Pedro Sanchez, fie de unul singur, fie, cel mai adesea, în cadrul unei coaliţii.
Alte două regiuni sunt conduse de Partidul Popular (PP, conservator), principala formaţiune de opoziţie la nivel naţional.
Secţiile de votare urmează să se închidă la orele locale 20:00 (18:00 GMT) în întreaga Spanie.
Au început alegerile municipale și regionale în Spania. Alegerile din duminica aceasta sunt considerate un fel de repetiţie generală
La sfârşitul acestui an (data exactă nu a fost încă fixată) vor avea loc alegeri legislative. Sondajele dau PP câştigător, însă fără majoritate absolută în faţa coaliţiei minoritare de stânga aflate la putere şi formată din PSOE şi partidul stângii radicale Podemos.
Alegerile din duminica aceasta sunt, în acest context, considerate un fel de repetiţie generală.
Pentru spanioli, importanţa lor rezidă şi în faptul că regiunile (comunităţile) autonome au competenţe foarte extinse în raport cu Madridul, educaţia şi sănătatea, de exemplu, numărându-se printre prerogativele lor exclusive.
Rezultatul în număr de sufragii municipale va furniza un prim indiciu foarte aşteptat cu privire la raportul de forţă între socialişti şi PP.
În urmă cu patru ani, PSOE a întrunit cu 1,6 milioane de voturi mai mult decât rivalul său PP.
La nivel regional, dreapta speră să câştige mai multe guverne regionale de la socialişti. Cucerirea a trei sau patru regiuni va fi considerată un succes pentru liderul PP, Alberto Núnez Feijóo. Agerpres